12,919 matches
-
sezon turistic în stațiunile de pe coasta de sud. În 1987 Aralul s-a separat în două bazine independente - Aralul Mare și Aralul Mic (ultimul având în 2006 suprafața de 3,3 mii kmp). În 1996, Kazahstanul a început construcția unui baraj pentru a evita scurgerea surplusului de apă din Aralul Mic, alimentat de Sîrdaria, spre Aralul Mare. Aceasta a condus la o stabilizare și chiar la o ușoară creștere a nivelului apei în Aralul Mic (42,2 m de asupra nivelului
Marea Aral () [Corola-website/Science/300747_a_302076]
-
de taxe de la țăranii care se folosesc de apa râurilor ce se deversează în mare; - promovarea programelor de dezvoltare non-agricole în țările aflate în amonte; - folosirea a mai puținor chimicale pentru creșterea bumbacului; - cultivarea de cereale decât bumbac; - înălțarea de baraje pentru a umple Marea Aral; - redirecționarea apei fluviilor Volga, Ob și Irtâș pentru a aduce Marea Aral la nivelul de acum 30 de ani, proiectul costând maximum 50 mld. USD; - pomparea de apă din Marea Caspică în Aral printr-o
Marea Aral () [Corola-website/Science/300747_a_302076]
-
din vecinătatea Mării Aral. În 1994, guvernele kazah, uzbek, turkmen, tadjik și kirghiz au semnat un acord, prin care au promis să verse 1% din bugetele lor de stat pentru a revigora marea. Kazahstan a depus mari eforturi, construind impunătorul baraj Kokaral în 2003-2006, ce a tăiat în jumătate marea. De asemenea, statul kazah a îmbunătățit sistemul de irigare de pe râul Syr Darya, iar în 2009, a primit un împrumut de la Banca Mondială pentru construirea unui alt baraj. Din 2006, adâncimea
Marea Aral () [Corola-website/Science/300747_a_302076]
-
eforturi, construind impunătorul baraj Kokaral în 2003-2006, ce a tăiat în jumătate marea. De asemenea, statul kazah a îmbunătățit sistemul de irigare de pe râul Syr Darya, iar în 2009, a primit un împrumut de la Banca Mondială pentru construirea unui alt baraj. Din 2006, adâncimea jumătății de nord a mării a crescut, revenind la normal, de la 30 m în 2003 la 42 m în 2008. În plus, suprafața jumatății de nord a Mării Aral a crescut și ea, de la 2.550 kmp
Marea Aral () [Corola-website/Science/300747_a_302076]
-
reproducerea bătăliei de pe Valea din Nyúzó, în memoria bataliei din Diosig și Almosd din 15 Octombrie 1604. Localitatea oferă vizitatorilor un peisaj cu locuri frumoase. Zona este una de deal și câmpie, cu păduri, pivnițe vechi pe deal, cu două baraje. Este de amintit Valea Ierului, un loc cu un potențial turistic ridicat, dar încă neexploatat. Satul Diosig are de asemenea un castel vechi, "Castelul Zichy" care face parte din istoria bogată a așezării și de asemenea din Strategia de dezvoltare
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
avea o populație de 178 de locuitori, la 1765 populația evanghelica a localității numără 46 de familii cu 267 de suflete. De-a lungul vremii satul a sufră mai multe pagube importante, astfel în anul 1781 revărsării ale râului Budac; barajul ridicat în 1807 a fost rupt de torenți în 1827, în 1874 jumătate din sat a fost mistuit de un incendiu de mari proporții, iar în anul 1913 din nou satul suferă distrugeri majore din cauza inundațiilor. Climă este una moderat
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
comună numită Bistrița Bârgăului. Majoritatea oamenilor din zona își câștigă existența din agricultură, creșterea animalelor și prelucrarea lemnului. La ieșirea din Bistrița Bârgăului drumul începe să urce șerpuind, peisajul devenind din ce în ce mai sălbatic. La vreo 7 Km de Bistrița Bârgăului, apare barajul de acumulare și lacul Colibița. Privind de la baraj nu reuești să zărești decât o parte a lacului care este destul de mare , un "mic" ocol al acestuia durând 2 ore cu mașina, bineințeles admirand frumusețile naturii ce te înconjoară, iar în
Colibița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300873_a_302202]
-
își câștigă existența din agricultură, creșterea animalelor și prelucrarea lemnului. La ieșirea din Bistrița Bârgăului drumul începe să urce șerpuind, peisajul devenind din ce în ce mai sălbatic. La vreo 7 Km de Bistrița Bârgăului, apare barajul de acumulare și lacul Colibița. Privind de la baraj nu reuești să zărești decât o parte a lacului care este destul de mare , un "mic" ocol al acestuia durând 2 ore cu mașina, bineințeles admirand frumusețile naturii ce te înconjoară, iar în zare poți zări munții ce străjuie lacul: Strunioru
Colibița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300873_a_302202]
-
alta a Crișului Repede, care desparte vatra satului de cătunul Bălnaca-Groși. Rolul de stăvilar natural al Crișului în ofensiva munților spre est îl dovedește configurația formelor de relief. Prelungirile montane înaintează până pe malul stâng al Crișului, formând un fel de baraj natural înalt. Pe malul drept relieful prezintă lunci înguste și joase continuând cu dealuri domoale. Este atestata documentar in anul 1406 cu numele de Bánlak. A fost pe rând proprietatea familiilor Dragffi (1552), a lui Stefan Bocskai (1604), Mihai Imreffi
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
cum ar fi : piatra și lemnul, cât și surse acvifere, care pot fi valorificate local. Relieful de coline și pădure cu platouri bune pentru agricultură, având soluri cernoziomice fertile, cu posibilități de dezvoltare a pisciculturii prin construcția de iazuri și baraje. Comuna Ibănești este supusă influențelor climatice continentale ale Europei de Est, fiind caracterizată prin valori ale temperaturii aerului și precipitațiilor specifice climatului continental excesiv.Media anuală a temperaturii este de 8,6 grade, iar precipitațiile atmosferice au o medie de
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
transformare a naturii în general, iar în particular a dus la distrugerea pe suprafețe foarte întinse a florei și faunei din zona Liveni și chiar pe întreaga lungime a lacului de acumulare - 74 km. Totodată în lungul acestei porțiuni, de la barajul lacului până în coada lui - localitatea Crasnaleuca - în ultimii ani, au început să apară forme evidente de colmatare care în viitor vor putea aduce modificări în morfologia preexistenta a zonei și a Râului Prut. Din punct de vedere geobotanic, teritoriul satului
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
3 prese de ulei, 1 atelier lemnărie, 1 darac, 1 atelier fierărie, 1 fermă piscicolă, 1 brutărie. Activitatea care caracterizează comuna o constituie cultivarea terenurilor agricole și creșterea animalelor. Comuna este recunoscută pentru luciu de apă (iazul Dracșani - vezi si Barajul Sulița ) care este administrat de firma S. C. Piscicola. Peștele este scos din apă cu ajutorul năvoadelor și este comercializat atât în județul Botoșani cât și în afara județului. Terenul agricol al comunei reprezintă 4963 ha din suprafața totală restul fiind luciu de
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
și de construcție pe Valea Sebeșului în sus pentru aprovizionarea cetății. Maiștrii de exploatare a lemnului din pădure au fost aduși din Tirolul austriac, dat fiind faptul că în acea perioadă Ardealul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Aceștia au construit baraje (stăvilare) de acumulare a apei prevăzute cu portițe din lemn de brad și foioase, căptușite cu brazde de pământ și frunze în care lac se aruncau blane (trunchiuri de lemn crăpate) de 2 m lungime. În partea de sud al
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
deschisă-n fața ochilor, aflându-te acolo, îți fașcinează privirea. Coama dealului de la "Pârâul Ciociului" de-a lungul coastelor până la "Ruji", desparte Valea Galpâii de "Valea Făgetului" și leagă "Dealul Brusturilor" de "Dealul Cățănaș", iar în iernile geroase (precum un baraj natural) împiedică formarea curenților de aer rece care se formează pe Valea Almașului și Valea Agrijului. Aceasta face ca temperaturile iernii să fie mai ridicate cu 4-6 °C, comparativ cu cele două văi. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului
Gălpâia, Sălaj () [Corola-website/Science/301796_a_303125]
-
anii, nu și pentru Satul Nou însă. Anul ăsta a inundat Piciorul de Plai și a umplut Gura de Rai cu nămol și durere. Ploile au umplut la refuz lacul și acțiunea nesăbuită a oamenilor ce nu au cunoscut vulnerabilitățile barajului făcut din pământ, au dus la dezastru. Satul tot, astăzi Stejarul, ca să i se uite numele, s-a mutat mai aproape de comună și deapană, cât mai are prin cine, poveștile devenite legende.
Comuna Crângeni, Teleorman () [Corola-website/Science/301795_a_303124]
-
2004-2005 (SAPARD). Podul de pe drumul județean 703 km 98+642 peste pârâul Tecuci este în curs de reabilitare în 2015. Este străbătut de pârâul Tecuci afluent al râului Vedea. În iulie 2005, ca urmare a ploilor abundente, a fost distrus barajul iazului piscicol Tecuci - pr. Tecuci - aflat în administrarea Primăriei comunei Balaci - PIF 1970. A fost avariat corpul central, datorită deversării coronamentului și avarierii amenajării Mozăceni (AG) din amonte. Anual se organizează un târg (bâlci) în satul Tecuci de Sf. Pantelimon
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
apei Bogdana, sătul Suseni este situat pe râul Ibana iar Vulpaseni între dealurile Bogdana și Cimitirului având o zonă mare inundabila. Băcani și Drujești sunt așezate paralel cu dealurile Balaceni și Bogdana pe partea stângă a râului Simila în apropierea barajului de acumulare Ripa Albastră. Amplasamentul teritorial se află la latitudinea 46,3 grade și longitudinea de 27,6 grade având că fus orar EET (UTC+2) iarnă și EEST (UTC+3) vară. Climă este temperat continentală cu mici caractere aprige
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
Ibana și afluienții săi. Râul Ibana izvorăște din nordul comunei , străbate partea vestică a satului Mânzați, centrul satelor Ibănesti și Putu Olarului , ajunge în comuna Băcani unde se unește cu râul Simila. Râul Simila se varsă la rândul sau în Barajul de acumulare Râpă Albastră de lângă orașul Bârlad . Afluienții râului Ibana : Pânză freatică în zona de șes este la 8-10 metri , iar în zonele înalte diferă foarte mult . În dealul “Valea Gorneilor” sătenii au găsit apă la 1,5 metri adâncime
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
inundații cu exceptia zonelor de confluiență a pâraielor Soci și Fântânele cu râul Ibana unde în urma ploilor însemnate cantitativ se pot inundă câteva hectare de culturi agricole. Pentru a preveni adâncirea albiei râului, s-au construit în perioada comunistă mai multe baraje din beton . Principalele specii lemnoase sunt stejarul(Quercus petra) pe dealurile înalte din vestul comunei și salcâmul (Robinia canina) pe dealurile mai joase. Alături de stejar, în pădurile Buciog și Oblic din vestul comunei mai sunt gorunul(Quercus petra), carpenul (Carpenus
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Pogana este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Bogești, Cârjoani, Măscurei, Pogana (reședința) și Tomești. Situată la aproximativ 15 kilometri de Bârlad, pe raza comunei se află barajul Cuibul Vulturilor, una din cele două mari surse de apă potabilă pentru Bârlad. Comună are în componență cinci sate: Pogana, Tomești, Bogesti, Mascurei și Cirjoani. Două dintre acestea, Bogesti și Tomești, sînt atestate documentar din 1448 și, respectiv, 1433. Legat
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
și mă ia la muncă, mă duc. Nu prea mă mai țin pe mine puterile că atunci cînd eram tînăr. Dar eu vreau să muncesc și am să muncesc atît cît am să pot“. Pe raza acestei comune se află barajul Cuibul Vulturilor. Acesta este una din cele două principale surse de apă potabilă pentru Bîrlad. Cu o lungime de sapte kilometri și o suprafață de 364 de hectare, barajul de la Pogana este totodată și loc de agrement. Atît localnicii, cît
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
atît cît am să pot“. Pe raza acestei comune se află barajul Cuibul Vulturilor. Acesta este una din cele două principale surse de apă potabilă pentru Bîrlad. Cu o lungime de sapte kilometri și o suprafață de 364 de hectare, barajul de la Pogana este totodată și loc de agrement. Atît localnicii, cît și cei din comunele învecinate, dar mai ales bîrlădenii, îl folosesc pentru pescuit sau picnic. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pogana se ridică la de locuitori, în
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
Ordinul Coroana României cu spade și Panglica și alte onoruri, în timpul celui de al II-lea Război mondial”). Scăpați de inundațiile din 1941 , 1948, 1962, de spaimă (timp de 30 de ani) a eventualei desființări a satului ca urmare a barajului de la Cornet, localnicii și-au păstrat vatra pe care au înălțat case între dealurile Chicerea și Boldan. Două clădiri din lemn, cu foișoare lungi sculptate în lemn, una datând din 1917 (cea a lui Ion Dobre Sofilca) și alta din
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
Comuna este așezată pe un platou înalt la o altitudine de 1150-1250 m. Relieful are suprafețe ușor ondulate și culmi rotunjite, dar în partea de nord și de sud sunt și văi adânci, cu versanți abrupți, cu ape repezi și baraje în miniatură. Mărișelul se învecinează la sud cu comuna Măguri-Răcătău (granița fiind Defileul Răcătăului cunoscut și sub numele de "Împărăția lui Zamolxe"), la nord cu comuna Râșca, la est cu comuna Gilău, iar la vest cu comuna Beliș. Este o
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
sunt Dealul Fântânele (1.341 m), Dealul Copcei (1.289 m) și Dealul Arsuri (1.238 m). Lângă Grinduri, locul în care apele Someșului Cald au sculptat în trupul muntos o albie plină de ocolișuri și cascade, a fost construit Barajul Fântânele, la granița dintre Mărișel, Râșca și Beliș, în fața căruia s-a format Lacul Fântânele. Apa acumulată aici este dirijată spre Centrala Hidroelectrică Mărișel, iar de aici revine la suprafață în apropiere de vărsarea Văii Leșului. În aval, pe o
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]