13,240 matches
-
în 1992. Titlul reprezintă o combinație între „xeno-”, care înseamnă străin, oaspete, și '-cid', care se referă la actul de a ucide; împreună, cei doi termeni fac referire la actul de distrugere selectivă a unei rase extraterestre. În colonia umană catolică braziliană Lusitania trăiesc singurele două specii extraterestre inteligente cunoscute: pequeninos (sau "purcelușii") și Matca "gândacilor". Din nefericire, ecosistemul lusitan este alterat de un virus complex, 'descolada', care distruge și rearanjează structura genetică a celulelor vii, fiind incredibil de adaptabilă la
Xenocid () [Corola-website/Science/322993_a_324322]
-
de mediator între soțul ei și Ducele de Savoia. După moartea celui de-al doilea soț în 1585, Anna d'Este a trăit la Paris, la Hôtel de Nemours, care era situat pe malul stâng al Senei. Odată cu formarea Ligii Catolice, în care fiii ei au jucat un rol proeminent, importanța ducesei în aparițiile politice în regatul Franței a crescut considerabil. În decembrie 1588 regele Henric al III-lea a ordonat asasinarea celor doi fii mai mari și arestarea Annei d
Anna d'Este () [Corola-website/Science/323021_a_324350]
-
de rege, el a fost arestat, torturat și apoi aruncat de pe Podul Carol în râul Vltava. A fost beatificat la 31 mai 1721 și canonizat la 19 martie 1729 de către Papa Benedict al XIII-lea, fiind considerat martir al credinței catolice. Mormântul său se aă în Catedrala Sfântul Vitus din Praga. În urma Reformei Protestante, populația săsească din Sibiu a trecut la luteranism, iar bisericile catolice au intrat în posesia luteranilor. Sibiul a rămas timp de 150 ani fără biserici catolice
Statuia lui Ioan Nepomuk din Sibiu () [Corola-website/Science/323015_a_324344]
-
la 19 martie 1729 de către Papa Benedict al XIII-lea, fiind considerat martir al credinței catolice. Mormântul său se aă în Catedrala Sfântul Vitus din Praga. În urma Reformei Protestante, populația săsească din Sibiu a trecut la luteranism, iar bisericile catolice au intrat în posesia luteranilor. Sibiul a rămas timp de 150 ani fără biserici catolice. În anul 1688 armatele imperiale habsburgice au pătruns în Transilvania, pe care scos-o de sub influența otomană. Integrarea Transilvaniei în teritoriile Casei de Habsburg a
Statuia lui Ioan Nepomuk din Sibiu () [Corola-website/Science/323015_a_324344]
-
catolice. Mormântul său se aă în Catedrala Sfântul Vitus din Praga. În urma Reformei Protestante, populația săsească din Sibiu a trecut la luteranism, iar bisericile catolice au intrat în posesia luteranilor. Sibiul a rămas timp de 150 ani fără biserici catolice. În anul 1688 armatele imperiale habsburgice au pătruns în Transilvania, pe care scos-o de sub influența otomană. Integrarea Transilvaniei în teritoriile Casei de Habsburg a fost consacrată prin Diploma leopoldină din 4 decembrie 1691. Odată cu armatele imperiale s-au așezat
Statuia lui Ioan Nepomuk din Sibiu () [Corola-website/Science/323015_a_324344]
-
otomană. Integrarea Transilvaniei în teritoriile Casei de Habsburg a fost consacrată prin Diploma leopoldină din 4 decembrie 1691. Odată cu armatele imperiale s-au așezat în Sibiu călugării iezuiți, care au obținut poziții importante în istoria orașului. La început slujbele religioase catolice se oficiau în Hala Croitorilor din Piața Mare. După iezuiți au venit în oraș călugării franciscani, care au preluat fosta biserică minorită (1716) și călugărițele ursuline care au preluat fosta biserică dominicană (1728). Iezuiții au construit la Sibiu în perioada
Statuia lui Ioan Nepomuk din Sibiu () [Corola-website/Science/323015_a_324344]
-
a fost desființat în 1984, în Piața Mare fiind amplasată statuia cărturarului Gheorghe Lazăr. Statuia Sf. Ioan Nepomuk s-a aflat timp de 39 de ani în curtea a doua a Muzeului Brukenthal până când, în anul 1988, la insistențele preotului catolic Otto Nutz (paroh în perioada 1973-1996) a fost cumpărată pentru suma simbolică de un leu, restaurată și ridicată în curtea interioară a Casei Parohiale Romano-Catolice din Piața Mică, la câteva zeci de metri de fostul ei amplasament. Din cauza faptului că
Statuia lui Ioan Nepomuk din Sibiu () [Corola-website/Science/323015_a_324344]
-
Prințul Georg al Bavariei (; 2 aprilie 1880 - 31 mai 1943) a fost membru al Casei regale de Wittelsbach și preot catolic. Georg s-a născut la Munchen, Bavaria, că fiul cel mare al Prințului Leopold al Bavariei și a soției sale, Arhiducesa Gisela a Austriei. Mama sa a fost fiica împăratului Franz Joseph al Austriei și a împărătesei Elisabeta a Austriei
Prințul Georg de Bavaria () [Corola-website/Science/323924_a_325253]
-
a devenit rege al Bavariei), din punct de vedere tehnic, după decesul tatălui său Leopold, Georg era moștenitorul tronului elen. În 1919 Georg a demisionat din armată și a început să studieze teologia la Innsbruck, Austria. A fost hirotonisit preot catolic la 19 martie 1921 și la scurtă vreme după aceea a primit un doctorat în drept canonic de la Facultatea de Teologie Catolică de la Universitatea din Innsbruck. Și-a continuat studiile religioase la Romă și în 1925 a absolvit Academia Pontificala
Prințul Georg de Bavaria () [Corola-website/Science/323924_a_325253]
-
Georg a demisionat din armată și a început să studieze teologia la Innsbruck, Austria. A fost hirotonisit preot catolic la 19 martie 1921 și la scurtă vreme după aceea a primit un doctorat în drept canonic de la Facultatea de Teologie Catolică de la Universitatea din Innsbruck. Și-a continuat studiile religioase la Romă și în 1925 a absolvit Academia Pontificala Ecleziastica. La 18 noiembrie 1926, Papa Pius al XI-lea l-a numit pe Georg prelat intern cu titlul de "Monsenior". În
Prințul Georg de Bavaria () [Corola-website/Science/323924_a_325253]
-
într-un incendiu, fiind refăcută în 1826 după un model vienez. Pe scena acestui teatru au susținut reprezentații trupele de teatru românești conduse de Mihail Pascaly, Tardini-Vlădicescu și Matei Millo. De asemenea, tânărul Mihai Eminescu, împreună cu elevi români de la Liceul Catolic, a încercat în 1864 să realizeze o reprezentație teatrală cu piesa "Iorgu de la Sadagura" de Vasile Alecsandri. Poetul Eminescu a fost apoi sufleur într-o piesă jucată în 1867 de trupa lui Mihail Pascaly, aceasta fiind prima reprezentație care a
Turnul Gros din Sibiu () [Corola-website/Science/323937_a_325266]
-
l-a răpus în ziua de 10 decembrie 1914. Trupul său a fost așezat în curtea de la biserica de lemn din Bocșa, lângă mormântul lui Simion Bărnuțiu. În 1948 rămășițele lui Barboloviciu au fost mutate în interiorul mausoleului din Biserică Greco Catolică din Bocșa.
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
astfel încât nici o comunitate religioasă să nu se roage afară sau în locuri improprii"", se arătă în același comunicat. ""Celebrarea alternativă în același lăcaș de cult este o soluție practică acceptată de Biserică Ortodoxă Română în Vestul Europei, acolo unde Biserică Catolică îi pune la dispoziție sute de biserici că românii ortodocși să aibă unde se ruga. Și în România există mai multe localități unde, din lipsă unui lăcaș de cult ortodox, Biserica Greco-Catolica pune la dispoziția comunităților ortodoxe bisericile greco-catolice pentru
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
în care s-a stabilit după absolvirea institutului. Este căsătorit cu fiica preotului greco-catolic Grigore Dogaru. Figurează în colecții din România, Germania, Olanda, Belgia, Anglia, Grecia, Franța, Israel și Canada. A decorat prin artă să peste 15 biserici ortodoxe și catolice din România. Între 1986 și 1987 Valentin Muște a executat lucrările de pictură la biserica din Criștelec, Sălaj. A pictat biserică greco-catolica Moișa, cu hramul "Neprihănita Zămislire", finalizată în 1996 și biserica greco-catolica "Regina Sf. Rozar", din Târgu Mureș, finalizată
Valentin Muste () [Corola-website/Science/324002_a_325331]
-
renunțe la dreptul precedent de a înmâna însemnele ierarhice, cârja și inelul episcopal. El putea totuși, doar în regatul german — la nord de Alpi —, în cazurile disputate (conflictuale) să ia parte prin delegați proprii la dezbaterile de investitură a ierarhilor catolici din Germania. De asemenea, regele german putea mai departe, ca suveran în regatul german, să dăruiască investiților, proprietăți funciare, imobiliare, materiale, astfel încât în partea germană a Imperiului el rămânea cu o putere de influență destul de mare în Biserica Catolică. Această
Concordatul de la Worms () [Corola-website/Science/319436_a_320765]
-
ierarhilor catolici din Germania. De asemenea, regele german putea mai departe, ca suveran în regatul german, să dăruiască investiților, proprietăți funciare, imobiliare, materiale, astfel încât în partea germană a Imperiului el rămânea cu o putere de influență destul de mare în Biserica Catolică. Această posibilitate o pierdea, prin concordat, în afara regatului german, adică în sudul Imperiului, mai concret în Burgundia și Italia. Aici, împăratul Sfântului Imperiu Roman mai putea doar, după investitura papală (dată de Roma), în timp de 6 luni, în cadrul acordării
Concordatul de la Worms () [Corola-website/Science/319436_a_320765]
-
doar, după investitura papală (dată de Roma), în timp de 6 luni, în cadrul acordării însemnelor laice ale demnității primite, să dăruiască pe ierarhii investiți. Prin concordatul de la Worms se pune capăt sistemului de sprijinire a regalității germane pe instituția bisericească catolică imperială, care existase pe parcursul dinastiilor ottoniene și salice. Puterea papală se despărțea semnificativ în Sfântul Imperiu Roman de cea a împăratului romano-german, devenind pentru următoarele două secole, o putere de prim rang în Europa de Vest și Europa Centrală. Scaunul Papal a
Concordatul de la Worms () [Corola-website/Science/319436_a_320765]
-
coloniștii portughezi și brazilieni erau legați în mod obligatoriu de credința romano-catolică și forțați să plătească taxe bisericii. După căpătarea independenței, prima Constituție Braziliană a introdus libertatea confesională în 1824, religia romano-catolică rămânând cea oficială. Guvernul Imperial plătea renumerația preoților catolici și influența alegerea episcopilor. Unitățile politico-administrative municipale însoțeau ierarhia episcopatelor în "freguesias" (parohii). Au existat de asemenea obstacole în construcția bisericilor și cimitirelor aparținând Bisericii Romano-Catolice. Prima Costituție Republicană din 1891 a separat religia de stat, făcând toate religiile din
Religia în Brazilia () [Corola-website/Science/319493_a_320822]
-
Prima Costituție Republicană din 1891 a separat religia de stat, făcând toate religiile din stat egale în Codul Legii, Biserica Romano-Catolică rămânând foarte influentă cu toate astea până în anii 1970. Un exemplu în acest sens: datorită puternicei opoziții a Bisericii Catolice, divorțul nu a fost permis în Brazlia înainte de 1977, chiar și în cazul cuplurilor aparținând altor religii. Catolicismul practicat în Brazilia este bogat în ceremonii populare ce își au radăcinele în tradițiile portugheze dar de asemenea este influențat de obiceiurile
Religia în Brazilia () [Corola-website/Science/319493_a_320822]
-
al Braziliei — și festivaluri religioase cum ar fi „Cirio de Nazare” în [Belem] și „Festa do Divino” în multe orașe din centrul Braziliei. Zonele care au primit numeroși imigranți europeni în ultimul secol, mai ales italieni și germani, au tradiții catolice mai apropiate de cele practicate în Europa. Cel mai mare procent de catolici se află în regiunea de Nord-Est (79,9%) și de Sud (77,4%). Cel mai mic procent de catolici este găsit în regiunea central-vestică (69,1%).Statul
Religia în Brazilia () [Corola-website/Science/319493_a_320822]
-
de ore de lupte sporadice, Bonaparte acceptă capitularea cavalerilor, în schimbul unor mari compensații financiare. Cavalerii se predau în mod oficial în 12 iunie și îi înmânează lui Bonaparte controlul asupra insulelor, a proprietăților lor și cel mai important, asupra bisericii catolice din Malta. După ce își aprovizionează navele, Napoleon pleacă spre Alexandria în direcția Cretei, lăsând la Valletta 4000 de soldați sub comanda generalului Claude-Henri Vaubois, pentru a asigura controlul francez asupra insulelor. În timp ce Bonaparte se îndrepta spre Malta, Marina Britanică revine
Bătălia navală de la Abukir () [Corola-website/Science/319864_a_321193]
-
extravagantă"; Frederic avea numai 14 ani. În conformitate cu termenii Bulei de Aur din 1356, cea mai apropiată rudă de sex masculin putea servi ca regent până Frederic împlinea vârsta majoratului. Cea mai apropiată rudă, Wolfgang Wilhelm, Conte Palatin de Neuburg, era catolic, așă că, cu puțin timp înaintea morții sale, Frederic al IV-lea l-a numit pe Johann II, Conte Palatin de Zweibrücken ca regent pentru fiul său. Acest lucru a condus la o dispută aprinsă între prinți ai Sfântului Imperiu
Frederic al V-lea, Elector Palatin () [Corola-website/Science/319916_a_321245]
-
căsătorească pe Elisabeta cu Ludovic al XII-lea al Franței însă planurile au fost respinse de consilierii săi. Consilierii lui Frederic din Electoratul Palatin au fost îngrijorați de faptul că, dacă Elisabeta Stuart s-ar fi căsătorit cu un prinț catolic, acest lucru ar destabiliza echilibrul confesional din Europa, și astfel au stabilit că ea se va căsători cu Frederic al V-lea. Hans von Schönberg Meinhard a fost trimis la Londra în primăvara anului 1612. După negocieri intense, contractul de
Frederic al V-lea, Elector Palatin () [Corola-website/Science/319916_a_321245]
-
francez Salomon de Caus. Frederic a fost înfățișat ca Apollo și ca Hercule. Din punct de vedere politic, Frederic s-a auto-poziționat ca lider al prinților protestanți ai Sfântului Imperiu Roman și ca apărător al libertăților nobililor germani împotriva împăratului catolic, Matia I. De la Pacea de la Augsburg, Sfântul Imperiu Roman a fost într-un echilibru delicat între principatele catolice, luterane și calvine (deși calvinismul nu a fost recunoscut la Pacea de la Augsburg). Conflictele dintre prinții din aceste trei credințe s-au
Frederic al V-lea, Elector Palatin () [Corola-website/Science/319916_a_321245]
-
Frederic s-a auto-poziționat ca lider al prinților protestanți ai Sfântului Imperiu Roman și ca apărător al libertăților nobililor germani împotriva împăratului catolic, Matia I. De la Pacea de la Augsburg, Sfântul Imperiu Roman a fost într-un echilibru delicat între principatele catolice, luterane și calvine (deși calvinismul nu a fost recunoscut la Pacea de la Augsburg). Conflictele dintre prinții din aceste trei credințe s-au dezvoltat într-o luptă profundă. În plus, "Armistițiul de 12 ani" un hiat în Războiul de Optzeci de
Frederic al V-lea, Elector Palatin () [Corola-website/Science/319916_a_321245]