14,107 matches
-
să fie înapoiat. Parohie de sine stătătoare este din anul 1955. După venirea preotului Tomoiagă Ioan Paul, datorită înmulțirii credincioșilor, s-a considerat că are nevoie de o nouă biserică. El a început discuțiile cu consilierii (curatorii) și apoi cu credincioșii, care au căzut de acord să se apuce să construiască o nouă biserică. S-au întâmpinat mari greutăți cu regimul comunist care nu s-a bucurat, văzând că se construiesc biserici noi, așa că a încurcat cât a putut. Dar preotul
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
au căzut de acord să se apuce să construiască o nouă biserică. S-au întâmpinat mari greutăți cu regimul comunist care nu s-a bucurat, văzând că se construiesc biserici noi, așa că a încurcat cât a putut. Dar preotul și credincioșii nu s-au dat bătuți. Au început să construiască în jurul celei vechi. Construcția a început în anul 1984 și s-a terminat în anul 1991. In anul 1992 a avut loc sfințirea la care au participat mii de oameni din
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
României, P.S. Iustinian Chira, episcopul Maramureșului, P.S. Ioan, episcop de Oradea, P.S. Casian, episcop al Galațiului, P.S. Calinic, episcop de Argeș, personalități de stat județene și locale. O cinste deosebită merită preotul Ioan Paul Tomoioagă, care a participat la mobilizarea credincioșilor, la aprovizionarea cu materiale si la munca efectivă alături de credincioși. In anul 1993 a început și construcția unei noi case parohiale moderne și s-a rezolvat și terenul pentru cimitir, atât de necesar. Alte culte religioase 1. Adventiștii de ziua
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
Oradea, P.S. Casian, episcop al Galațiului, P.S. Calinic, episcop de Argeș, personalități de stat județene și locale. O cinste deosebită merită preotul Ioan Paul Tomoioagă, care a participat la mobilizarea credincioșilor, la aprovizionarea cu materiale si la munca efectivă alături de credincioși. In anul 1993 a început și construcția unei noi case parohiale moderne și s-a rezolvat și terenul pentru cimitir, atât de necesar. Alte culte religioase 1. Adventiștii de ziua a șaptea au apărut în Moisei după primul război mondial
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
Moisei după primul război mondial. Primii au venit din Rusia, unde au fost prizonieri. După statisticile Bisericii Greco-Catolice, numărul lor era de 99 în anul 1941 și de 490 în anul 1992. La început, ei s-au rugat prin casele credincioșilor. Abia în 1946 și-au construit prima casă de rugăciuni pe ulița hrișcenilor, din lemn. în anul 1958 a fost reconstruită din cărămidă, iar în anul 1987 s-a mărit din cauza creșterii numărului de credincioși. În 1990, din cauza înmulțirii și
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
s-au rugat prin casele credincioșilor. Abia în 1946 și-au construit prima casă de rugăciuni pe ulița hrișcenilor, din lemn. în anul 1958 a fost reconstruită din cărămidă, iar în anul 1987 s-a mărit din cauza creșterii numărului de credincioși. În 1990, din cauza înmulțirii și mai ales din cauza distanțelor mari față de casa de rugăciuni, credincioșii au hotărât să construiască alte case de rugăciuni. Astfel, în anul 1990 s-a construit la Izvorul Dragoș, iar în anul 1993, la Lunca Păroșii
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
rugăciuni pe ulița hrișcenilor, din lemn. în anul 1958 a fost reconstruită din cărămidă, iar în anul 1987 s-a mărit din cauza creșterii numărului de credincioși. În 1990, din cauza înmulțirii și mai ales din cauza distanțelor mari față de casa de rugăciuni, credincioșii au hotărât să construiască alte case de rugăciuni. Astfel, în anul 1990 s-a construit la Izvorul Dragoș, iar în anul 1993, la Lunca Păroșii (Lunca de Jos). Cea de la Dragoș s-a construit din cărămidă, iar cea de la Lunca
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
de demonstrat, însă există documente scrise care indică o renovare certă, realizată cu sprijinul contelui Sigismund Bánffy de Losoncz, proprietarul unei părți semnificative a terenului agricol al Almei. Reparații mai recente s-au făcut în 1957 și 1979, cu sprijinul credincioșilor din parohia reformată. Data preluării bisericii sașilor de către comunitatea calvină nu este cunoscută cu certitudine. Este greu de spus dacă, înainte de a părăsi Alma, sașii s-au convertit sau nu la luteranism. În Series Pastorum 1990/2 Die Pfarrer der
Alma, Sibiu () [Corola-website/Science/299834_a_301163]
-
lemn, monument istoric, se află în același cimitir cu Biserica "Buna vestire". Se presupune ca ar data din timpul lui Mihai Viteazul și ar fi fost construită la Ocna Sibiului și adusă în Apoldu de Jos în anul 1770 de către credincioși, într-o noapte, cu carele trase de boi, pe un drum de hotar. Școala Apoldu de Jos a fost atestată documentar în Conscripția episcopului Athanasie Rednic din 1765. Localul școlii este compus din trei corpuri de clădire, dintre care cel
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
și în Noul Testament. Între ortodoxie - pe de o parte - și catolicism și protestantism - pe de altă parte - există și alte deosebiri (a se vedea legăturile indicate în continuare). Vom menționa doar una: ortodocșii consideră că Biserica este formată din mulțimea credincioșilor - mădulare vii - al cărei cap este Iisus Hristos - Mirele. În acest context, Biserica, ca și clădire și ca organizare administrativă are un rol subordonat, de a sprijini viața duhovnicească a mulțimii credincioșilor conduse de „Păstorul cel bun”. Teritoriul românesc a
Bisericile celor șapte concilii () [Corola-website/Science/299846_a_301175]
-
ortodocșii consideră că Biserica este formată din mulțimea credincioșilor - mădulare vii - al cărei cap este Iisus Hristos - Mirele. În acest context, Biserica, ca și clădire și ca organizare administrativă are un rol subordonat, de a sprijini viața duhovnicească a mulțimii credincioșilor conduse de „Păstorul cel bun”. Teritoriul românesc a fost și este un spațiu al celor însetați de a trăi după pilda lui Iisus Hristos. Conform istoricului Eusebiu, creștinismul ar fi fost adus în Dobrogea chiar de Sfântul Apostol Andrei, deci
Bisericile celor șapte concilii () [Corola-website/Science/299846_a_301175]
-
în urmă se numără: Dumitru Stăniloae, unul dintre cei mai mari teologi ortodocși, Arsenie Boca, Constantin Galeriu, Ilie Cleopa și Nicolae Neaga. Tot ca urmare a dorinței de a trăi cât mai în acord cu învățătura lui Iisus Hristos, unii credincioși au ales calea călugăriei. Raportat la populația țării, România are un număr impresionant de mănăstiri. Referințe utile: Site-ul Patriarhiei Române Un site cu materiale foarte bune, numeroase și variate Site-ul mănăstirii Golia din Iași Un site grecesc foarte
Bisericile celor șapte concilii () [Corola-website/Science/299846_a_301175]
-
săracilor. În corespondența privată el începuse să identifice pe antihristul primei epistole a lui Ioan cu papa. În iulie, invitat de ducele George de Saxa să predice la Dresda, el demonstra că simpla acceptare a meritelor lui Hristos, asigura mântuirea credinciosului. Ducele se plângea că a sublinia credința mai mult decât virtutea, sau fapta bună, ar însemna să cultive trufia și îndărătnicia sau nesupunerea în popor. Trei luni mai târziu, temerarul călugăr, provoca lumea la o dezbatere publică asupra celor 95
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
vecinătate a Wittenberg-ului, la Juterbock, Luther a crezut că a venit momentul să ia atitudine în public. El a profitat de faptul că pe 1 noiembrie, sărbătoarea Tuturor Sfinților, după calendarul apusean, la Wittenberg avea loc un pelerinaj masiv al credincioșilor din regiune, pentru a se închina relicvelor pe care le poseda principele elector de Saxa . De aceea, la 31 octombrie 1517, el a afișat cele 95 de teze, în care condamna abuzurile sistemului cu indulgențe și invita toată lumea să dezbată
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
a fost mutilată Euharistia, spunea Luther, căci li s-a răpit laicilor potirul; minunea prefacerii darurilor este subminată de subtilitățile scolasticismului, iar omul care crede că aduce un dar, pierde, prin denaturarea lui, binecuvântarea cerului. Singurul lucru care se cerea credinciosului era credința, adică primirea harului, căci Taina nu era decât cuvântul legat de un semn văzut; Cât privește Taina pocăinței, s-a deformat prin rușinosul trafic al indulgențelor. „Înapoi la Evanghelie!”, cerea Luther. A treia scriere, cea mai teologică și
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
redactată în noiembrie 1520. A fost scrisă în limba germană și era adresată papei Leon al X-lea ca un fel de justificare împotriva excomunicării, la care se aștepta. El ataca teologia Bisericii catolice prin faptul că afirma că toți credincioșii sunt preoți ca rezultat al credinței lor personale în Hristos. Subiectele în dispută erau clarificate prin aceste atacuri ale lui Luther împotriva ierarhiei, a Tainelor și a întregii teologii catolice, dar și prin chemarea lui la reformă națională. El a
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
mulțumi pe Dumnezeu prin forțe proprii înspre Dumnezeul cel suveran însuși. Conștiințele s-au eliberat și efectele nu au întârziat să apară în viața de zi cu zi a cetățenilor și societăților. Posibilitatea siguranței grației lui Dumnezeu a însemnat concentrarea credincioșilor asupra problemelor imediate și scăderea tendinței de a-și arunca speranțele într-un viitor nesigur și șubred atât pe Pământ cât și în viața de după moarte. [14] Economic, conform tezei lui Max Weber, Reforma este părintele capitalismului și toleranței religioase
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
a-și arunca speranțele într-un viitor nesigur și șubred atât pe Pământ cât și în viața de după moarte. [14] Economic, conform tezei lui Max Weber, Reforma este părintele capitalismului și toleranței religioase. Trăirea vocației în viața omului și încrederea credinciosului în suveranitatea lui Dumnezeu au eliminat o mare parte din frica de a risca în afaceri și în treburile societății. Astfel, guvernele Europei au devenit mult mai tolerante și mai puțin opresive, iar în Statele Unite însăși nașterea națiunii Americane era
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
din nuiele care se afla în cartierul Corneanț, împreună cu vechiul cimitir, pe locul viran numit astăzi Plațu Bicii. Bisericuța romano-catolică, aflată pe Drumu Mare, ulița principală, are hramul Sfântul Ștefan al Ungariei și este filie a parohiei din Bacova. Dintre credincioșii neoprotestanți, stabiliți în localitate în ultimele decenii, doar baptiștii au lăcaș de cult. În centrul de comună funcționează o școală cu opt clase, cu limba de predare română. Tot aici este și o grădiniță de copii. În celelalte sate componente
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
obiect religia la finele secolului al XIX-lea. Are această revelație cu ocazia unei călătorii în sud-vestul Franței în septembrie 1891, unde romancierul asistă stupefiat la marele pelerinaj din Lourdes și la tot spectacolul aferent, cu « lumea aceea halucinantă de credincioși ». Scopul romancierului este de a alcătui « un bilanț religios, filozofic și social al secolului », prin intermediul unui roman, apoi a două, apoi, într-un final, a trei romane, intitulate fiecare cu numele unui oraș: Lourdes, Roma și Paris. Eroul cărților, abatele
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
însăși denumirea de venind de la cuvântul grecesc προσκομιδη care înseamnă a pune înainte, a aduce, a oferi, a face dar. Mai precis slujba i constă în alegerea, pregătirea și afierosirea de către preot a darurilor de pâine și vin aduse de credincioși la altar. Astfel darurile sunt ridicate la calitatea de Cinstite Daruri, gata pentru a fi sfințite și prefăcute în Trupul și Sângele Domnului în cadrul Sfintei Liturghii. Proscomidia a constituit întotdeauna o parte a Sfintei Liturghii. Dar în primele secole creștine
Proscomidie () [Corola-website/Science/299884_a_301213]
-
a constituit întotdeauna o parte a Sfintei Liturghii. Dar în primele secole creștine ritualul ei era mult mai simplu, evoluând ulterior până la forma de azi. În esență consta în primirea de către diaconi a darurilor de pâine și vin aduse de credincioși și alegerea celor menite pentru jertfă urmând ca episcopul sau preotul să le binecuvinteze. Locul primirii darurilor era o încăpere numită proscomidiar sau schevofilachion. Această încăpere era situată în latura de nord a altarului, inițial fiind distinctă de biserică. În ceea ce privește
Proscomidie () [Corola-website/Science/299884_a_301213]
-
În ceea ce privește timpul săvârșirii și rânduiala Proscomidiei nu avem descrieri precise din această perioadă. O opinie larg răspândită și însușită de numeroși liturgiști afirmă că ritualul primirii și pregătirii darurilor pentru Sfânta Jertfă avea loc, în primele veacuri, la începutul Liturghiei credincioșilor. După plecarea catehumenilor credincioșii prezentau diaconilor darurile lor de pâine și vin. Diaconii strângeau darurile la proscomidiar, le alegeau pe cele necesare pentru Sfânta Jertfă și le aduceau apoi la altar punându-le pe Sfânta Masă. Aici episcopul sau preotul
Proscomidie () [Corola-website/Science/299884_a_301213]
-
rânduiala Proscomidiei nu avem descrieri precise din această perioadă. O opinie larg răspândită și însușită de numeroși liturgiști afirmă că ritualul primirii și pregătirii darurilor pentru Sfânta Jertfă avea loc, în primele veacuri, la începutul Liturghiei credincioșilor. După plecarea catehumenilor credincioșii prezentau diaconilor darurile lor de pâine și vin. Diaconii strângeau darurile la proscomidiar, le alegeau pe cele necesare pentru Sfânta Jertfă și le aduceau apoi la altar punându-le pe Sfânta Masă. Aici episcopul sau preotul le afierosea ca daruri
Proscomidie () [Corola-website/Science/299884_a_301213]
-
începutul Liturghiei. Se aduce ca argument faptul că așezarea Proscomidiei la începutul Sfintei Liturghii este specifică tuturor Liturghiilor orientale pe când pregătirea darurilor înainte de anafora este specifică Liturghiilor latine. Cel puțin în regiunea Siriei de vest (Antiohia) există dovada faptului că credincioșii aduceau încă de la începutul Sfintei Liturghii darurile însoțite de pomelnice . Potrivit acestei opinii în primele veacuri credincioșii veneau la începutul Sfintei Liturghii aducând daruri de pâine și vin însoțite de pomelnice cu numele lor pe care le încredințau diaconilor aflați
Proscomidie () [Corola-website/Science/299884_a_301213]