12,352 matches
-
se pregătească de orice: șantaj, insinuări, amenzi, bătăi cumplite prin beciurile instituției pentru a recunoaște și ce nu a făcut, etc. Dar, mai grav era atunci când pe un asemenea individ fără nici cea mai vagă urmă de scrupule Îl apuca „dragul” de cineva! Atunci să fi văzut strângeri tovărășești În brațe, laude, șoșele, momele și altele așișderea. Pe câteva pagini A5 de carte, voi povesti cum am ajuns să mă transform din Paul Zahariuc „Casa <<Zare>>”. Cine știe În ce an
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cum merge viața și nu am trăit încuiată într-un palat de cristal până acum, sunt șocată de grozăvia faptului că cineva ar fi în stare să plătească doar ca să distrugă o altă persoana cel mai des, culmea, pe cineva drag sau din familie! Mă întreb, oare cei care fac asta își dau chiar seama ce fac sau acționează într-un fel de transă psihică declanșată de durerea provocată, într-un fel sau altul, de cineva drag? Și dacă eu fac
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
des, culmea, pe cineva drag sau din familie! Mă întreb, oare cei care fac asta își dau chiar seama ce fac sau acționează într-un fel de transă psihică declanșată de durerea provocată, într-un fel sau altul, de cineva drag? Și dacă eu fac rău cuiva astăzi, acela la altcineva mâine și tot așa într-un lanț lung al nebuniei, cu siguranță lanțul se va întoarce la mine, care am intrat în el de bună voie și nesilită de nimeni
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Dumnezeu, m-am întâlnit și cu pastorul Comunității Vali Bădescu și cu prezbiterul Ciulin Spiridon. Având o firmă de construcții, aceștia mi-au propus să termin noul locaș de închinare știind că iubesc Filadelfia și totodată că mi-a fost drag întotdeauna să mă implic în lucrarea Domnului. Am acceptat propunerea lor și le-am cerut un timp pentru a-mi face un plan de acțiune. A doua zi, am fost invitat la inaugurarea Centrului Media Adventist de pe lângă Uniunea Bisericilor Adventiste
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
-L lăsăm să ne pregătească pentru locul pe care ni l-a promis. M-am hotărât să-L urmez fără rezerve, să îngrop trecutul meu prin legământul botezului și El să mă învieze la o viață nouă, pe care cu drag I-o dăruiesc de acum înainte. Dar aș îndrăzni să-L mai rog pe Dumnezeu să-mi facă bucuria deplină și să Se îndure și de copilașii mei, pe care El mi i-a dat să-i cresc pentru slava
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
și nu în ultimul rând, credincioși. Le mulțumesc pentru nepoții pe care Domnul mi i-a dat și le mulțumesc că pot să-mi petrec timpul liber jucându-mă cu ei. Și va spun că o fac des și cu drag! Vreau să amintesc cu această ocazie versetul din Proverbe 17,6: ,,Copii copiilor sânt cununa bătrânilor, și părinții sânt slava copiilor lor”. Mi-am iubit biserica, familia, copiii, nepoții și sper să o facă și ei, exact după educația pe
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
suferința lor. Mulțumim de ajutor și de susținere, suntem recunoscători lui Dumnezeu pentru prietenia tuturor celor care au rămas alături de noi în ciuda împrejurărilor. Va vom ține la curent cu ce se mai întâmplă aici și Domnul cu voi toți. Cu drag, Carmen și Sebastian- 24 august 2013 Buna Ziua frate, Suntem fericiți să vă anunțăm că după câteva zile de chin, săpând pentru apa pe pamântul nostru, după ce am săpat la un puț pentru 50 de metri și apoi a colapsat
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
în continuare niște poze cu săpatul și cu copiii noștri care ne-au ținut de urât tot timpul și au făcut această experiență mai frumoasă.Acum suntem ocupați cu instalarea turnului de apă și săptămâna viitoare începem cu gardul. Cu drag Carmen și Sebastian 13 Septembrie 2013 Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru modul minunat în care El lucrează făcându-mi parte atât mie cât și familiei mele să ne putem implica în cele mai frumoase și interesante proiecte ale lucrării Sale
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
din satul Cuci au venit cinci căruțe încărcate de oaspeți plus cei din localitate. Boierul a trimis pe administrator să-l reprezinte la nuntă și au primit multe daruri, în bani și produse, încât soacră-sa își aduce aminte cu drag și acum, după ce se scurseseră peste 40 de ani de la marele eveniment care a fost nunta lor. Toate aceste amintiri și gânduri se învălmășeau în mintea Mariei în timp ce grăunțele de porumb desfăcate de pe ciocălăi, cădeau în căușul de pe dușumea. Aruncă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ca vițeii să-și sugă laptele cuvenit de la vacile mamă. − Mihăiță, îl strigă mamă-sa, scoate o caldare de zăr din butoiul din chiler, ia două căușe de urluială din hambar, amestecă bine cu zărul și dă la porci. Hai, dragul mamei, mișcă-te iute că trebuie și tu să mănânci ceva și să pleci la școală. Emilia încălță o pereche de papuci mai vechi, dă drumul la ocol, desface frânghiile din coarnele vacilor și juncanilor apoi le mână pe poarta
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la școală, se întoarce și Emilia de la cireadă, mănâncă în fugă prânzul mic și apoi pleacă fiecare după treburile obișnuite în fiecare zi. Capitolul III Bunici și nepoți Anii treceau ca porumbeii în zbor pe care ți-e mai mare dragul să-i privești cum își rotesc aripile, unii albi, alții cu pene vineții sau cenușii tărcate cu alb. Pentru Maria trecerea timpului se suprapune cu întâmplări din viața ei, așa cum a fost nașterea unei fetițe în martie 1926 și căreia
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
s-au învoit părinții să te măriți cu un flăcău din altă comună? − Ei, dragii mei, le-am spus că-mi place de el, chiar dacă a cunoscut mai multe fete, înseamnă că nu-i un popleacă. El mi-a căzut drag dintre băieții ce i-am cunoscut, că era mai cumpănit decât alții. Bunicul zâmbea șiret pe sub musteață auzind laudele ce i le aducea soața lui. − Să știți că părinții mei au înțeles ce le-am spus, continuă bunica povestirea ei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu cele mai frumoase scoarțe, aici se păstrează așternuturile, pernele și covoarele, clituite până la pod precum și lada de zestre a fetelor de măritat. Maria auzind gălăgia făcută de noii veniți, veni din odaia de din sus și o îmbrățișă cu drag pe mamă-sa și pe Ghiță. Apoi mama Elena o îndemnă să-i lase pe bărbați să țină sfat în odaia unde intraseră iar dânsa dori să stea împreună cu fiica și nepoții în camera „de din sus”. La vederea bunicii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
tocmai de la Cursești, au destule în livadă ; − Ia lasă tu, Marie, e bun ce aveți voi dar astea sunt aduse din livada bunicilor de la Cursești și au gustul lor mai altfel, mai ales că sunt date de bunica lor cu drag, spuse bătrâna, mângâind cu dragoste părul mătăsos al nepoțelei ce se cuibărise lângă ea. Se auzi ușa camerei „de din jos”, Maria ieși să vadă ce este iar frate-su îi spuse: − Apăi, Marie, noi ne ducem oleacă prin târg
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
scândurele subțiri din lemn de brad în hambarul cu grâu și-l întrebă, curioasă, ce meșterește el acolo. − Mamă, nu pot să-ți spun până nu văd ce-mi iese din ce am gândit eu; − Dar ce-ai vrea tu, dragul mamii, să scoți din scândurelele celea? continuă să întrebe Maria, îmboldită, oarecum, de demonul curiozității; − Lasă-mă, mamă, nu mă mai ispiti atâta, că dacă nu-mi iese ce mi-am pus în gând, ai să râzi de mine. și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fașă, chiar și bărbații, nu se putură stăpâni văzând-o atât de îndurerată. „Mamă scumpă, cât de bună și înțeleaptă ai fost, ne-ai crescut pe toți, ne-ai învățat să fim cumpătați și cinstiți...de ce ne-ai părăsit, mamă dragă, cine să ne mai sfătuiască și să ne învețe de bine? Tare ai să ne lipsești, mamă... Doamne, să ne ierți dacă am greșit față de ea și să ne întărești, să trăim după pilda ei și primește-o printre cei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și mai ager decât fratele Vasilică, mai mare ca el cu doi ani. Apoi fiind și mezinul, a fost îndrăgit și ocrotit de frații și surorile lui mai mari. învățase de la ei cântece și poezii pe care le recita cu drag și voioșie, oridecâte ori avea prilejul. Cu repertoriul lui de poezii și cânticele a avut mare succes într-o împrejurare, și anume: după ce împlinise patru ani și câteva luni, în septembrie 1936, ai lui s-au gândit să-l înscrie
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
despre familie și copii, a venit vorba și despre boierul Jac Marcopol pe care mama lui Zoița, Vasilica îl alăptase și-l îngrijise după ce mama lui dreaptă l-a părăsit în curtea administrației iar boierului, fiindu-i milă a prins drag de copil, l -a înfiat și ocrotit cât de mult s-a putut. Apoi Marița plecă spre casă, mulțumită tare de peștele frumos ce-l căpătase. * Când ajunse acasă, fiu-său Gheorghe o întrebă direct de ce taică-su are atâtea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dădu acordul, convinsă de motivele invocate de Gheorghiță . Pe la ora 6 după masă Gheorghiță sosi acasă la domnul Obreja, care îl lăudă că este punctual și merseră amândoi în foișorul din grădină, ducând cu ei și cutiile de viori. − Gheorghiță, dragul meu, mi-a trimis fie-mea o culegere de romanțe și cântece populare și miar plăcea să le repetăm împreună. După ce își acordară viorile începură să repete, domnul Obreja cunoștea bine notele și repeta pasajele mai grele din partituri iar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
sarcini iar din a treia, deși s-a născut un băiat de toată frumusețea, acesta este amenințat să se piardă. − Tare mă tem că o să moară și aista, nu știu ce să fac să-l scot la liman, că tare-i frumușel, dragul bunicăi, încheie Profira; − Apăi Profiră, eu ți-aș spune cum poate scăpa de necaz, numai că ce-ți spun eu te costă, că știi că-s vădană și o duc greu, nu ca alții mai ajunși. Nuți cer mult, dacă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dar nu le spuse nimic rudelor din Galați. A mers cu ele până la spitalul zonal I Chirilă și acolo au găsit documentele morții lui Gheorghiță, datate la 20 noiembrie 1941. Li s-a spulberat speranța de a-l găsi pe dragul lor Gheorghiță și jeliră până ce au simțit că le vine rău. Ion Lungu se căia că nu a aflat mai demult de situația acelui tânăr, pe care și-l amintea din perioada cât a fost refugiat la Pungești, ca pe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nenorociri” își continuă gândurile Ileana. întorcându-se în odaia unde dormise, aruncă o privire asupra lui bărbatu-său care încă dormea, dar se vedea că este pe cale să se trezească. − Toadere, mai dormi? întrebă Ileana cu glasul blând, privind cu drag la fruntea tot mai pleșuvă a celui care era tovarășul ei de viață; − Nu...Ce-i? Ce este, Ileană? S-a întâmplat ceva? − Nu, Toadere, nu s-a întâmplat nimic. Te-am întrebat dacă mai dormi, am și eu niște
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nu s-a întâmplat nimic. Te-am întrebat dacă mai dormi, am și eu niște gânduri ce mă frământă și aș vrea să ți le spun și ție; Ce gânduri ai, măi fimee, cu noaptea în cap? − Apăi, Toadere, omule dragă, mă gândesc și eu la soră-mea Maria de la Pungești. Este tare necăjită și nu știu cum am face ca să-i dăm o mână de ajutor; Costache este bolnav, copchii lor cei mari, buni de treabă la câmp, Mihai are slujbă, Gheorghe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
găini, rațe, curci și pui, numai buni de tăiat din aceia care , dacă erau fripți și puși alături de un mujdei de usturoi sănătos la care se adăuga un pahar-două de vin roșu sau nohan bine păstrat în pivnițe, mai mare dragul să trăiești. în sectorul vitelor cornute se căutau mult juncani buni, de învățat să tragă la jug. De când începuse războiul și care se purta în continuare, se răriseră caii, cei mai mulți rechiziționați pentru nevoile frontului. Azi nu erau de vânzare decât
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
văzut o groapă mică; am căzut și mi-am scrântit chiciorul...Deghe am putut să adun vitele, noroc că m-a agiutat văr-miu, Victor, că dăduse strechea în ele și nu puteam să le aduc acasă; − Vai de mine, dragul mamei, în ce hal ești! Hai, ține-te de gâtul meu să te duc în casă, că știu eu ce am de făcut; îl duce cu greu spre casă, cu picioarele mai mult târâș, îl așează pe un pat de lângă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]