12,639 matches
-
întrebării, fapt dovedit spre exemplu de Defoe, care a publicat Robinson Crusoe în 1719 drept opera unui marinar "născut în 1632, în orașul York", cu toate că romanul se baza pe experiența reală a marinarului scoțian Alexander Selkirk. În prefață, Defoe scrie: "Editorul consideră că ceea ce publică este istorie sau fapt real; nimic din această carte nu a fost inventat" (Defoe 1927:vii). La un an după apariția romanului, Defoe a fost acuzat de minciună de către Charles Gildon. El s-a apărat susținînd
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1924:12) susține că literatura de acest gen, scrisă de Defoe și alții, "avea scopul de a induce în eroare". Și, într-adevăr, ce altceva putem spune cînd, la începutul cărții Călătoriile lui Gulliver, Swift scrie, într-o introducere intitulată " Editorul (adică Sympson) către Cititor": Există o nuanță de veridicitate în întreg romanul; și într-adevăr, autorul era atît de renumit pentru sinceritatea sa, încît pînă la urmă a apărut și un fel de proverb, inventat de colegii lui: cînd cineva
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
înrădăcinat în sufletele tuturor oamenilor; în special la europeni" (Swift 1941:xxxvi). Pare evident că Swift a scris pentru cititorii care erau în stare să ia opera sa drept o satiră, chiar dacă nu au văzut scrisoarea trimisă de către Richard Sympson editorului său, în care Swift spunea că "unele pasaje din roman pot fi considerate satirice" (Williams 1941:xxiv). Spre deosebire de Defoe, Swift nu a fost nevoit să se apere împotriva acuzației de minciună; și nici nu a scris pentru un public baptist
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
În plus, contrastul dintre adevăr și ficțiune n-a rămas complet necontestat, după cum demonstrează și posibilitatea permanentă de a satiriza aspecte ale realității prin opere literare (e.g. Hardy 1971; cf. Roberts 1972:91). Această posibilitate i-a îndemnat pe unii editori din secolul al XX-lea să introducă în prefața romanelor o scurtă afirmație cu privire la privilegiile ficțiunii. Nu cunosc nici un termen potrivit, însă "dezmințire" pare cel mai bun cuvînt pentru a defini afirmațiile de acest gen, fie ele scrise sau spuse
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Dezmințirile ce susțineau că nici unul dintre personajele prezente în text nu avea vreo legătură cu o persoană reală, în viață sau decedată, aveau scopul de a evidenția distanța dintre realitate și imaginație, și pentru a oferi o oarecare protecție autorilor, editorilor și tipografilor împotriva acuzațiilor de calomnie. Cea mai simplă dezmințire este afirmația: "Toate personajele sînt imaginare" (e.g. Gordon 1957:6). Uneori sînt adăugate și detalii pentru a clarifica mesajul. De exemplu: Acesta este un roman și toate locurile și împrejurările
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1942. The treatment of pathological liars. Nervous Child 1:358-388 (citat în Ford et al. 1988, p.555) [135]. Davies, Paul Charles William 1979. Reality exists outside of us? Duncan and Weston-Smith 1979, pp.143-158 [118]. de Mille, Richard 1980. Editor. The Don Juan papers: further Castaneda controversies. Santa Barbara: Ross-Erikson [299]. de Villiers, Jill G., și de Villiers, Peter A. 1978. Language acquisition. Cambridge, Mass.: Harvard University Press [258, 263]. Dean, John Peebles, și Whyte, William Foote 1958. How do
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
CORNIȘ-POP, Marcel (14.II.1946, Arad), critic literar, eseist și traducător. Tatăl său, Gheorghe Corniș-Pop, a fost profesor și, în perioada interbelică, editor al revistei „Școala noastră” din Zalău. În 1968 C.-P. a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, cu o lucrare de licență despre poezia lui Robert Frost. În 1968 și în 1971 urmează cursuri postuniversitare la Oxford
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
trecând peste nouă mări, peste nouă țări și peste nouă ape mari, și într-o târzie vreme ajung la împărăție." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (l) "De fiecare dată când vine vorba de literatura pentru copii se aud aceleași lamentații: editorii spun că nu prea găsesc povești potrivite, iar autorii se plâng că nu le sunt publicate cărțile. În librării, oferta e în același timp diversă și monotonă: aceleași cărți pentru cei mici, viu colorate, "importate" de la cine știe ce editură străină care
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ținută la Pașcani și la mănăstirea Neamț și, pe de alta, remarcile Caterinei, la studioul de televiziune unde lucrează. Se adaugă multe rememorări, paranteze, incizii în timp. Ironia, sarcasmul ating cote înalte, obiectul lor fiind figuri universitare compromise, scriitori, gazetari, editori care după 1989 își alcătuiesc altă biografie. Oportuniști, colaboratori ai Securității, rapsozi ai realismului socialist, disidenți cu sprijin oficial, proletcultiști notorii, comuniști care s-au transformat în „comunitari”, o faună pe care U. o înșiruie cu migală de entomolog, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
la Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane", Academia Română, Filiala Iași. Licențiat în filosofie (1998) și științe politice (2001), absolvent de studii aprofundate în "teorii ale comunicării și ale filosofiei analitice" (1999) și doctor în filosofie (din 2005). Este editor șef al revistelor Logos & Episteme. An International Journal of Epistemology și Symposion: Theoretical and Applied Inquiries in Philosophy and Social Sciences. În 2011 și 2013 a coordonat, la Editura Institutul European, volumele Concepte și teorii socialpolitice și Teorii și ideologii
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
publicat în 1970, și lirica de senectute. Prima apariție postumă, cartea Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V.Voiculescu (1964) va fi urmată de o selecție ilustrativă din versurile antume, precum și de ciclurile inedite intitulate de editori Veghe și Clepsidră. Situația manuscriselor de poezie - confiscate la arestarea scriitorului (printre care se află „caietul negru” cu lirica ultimilor ani dispusă cronologic), în parte încredințate chiar de autor lui Andrei Scrima („manuscrisul Scrima”, orânduit după afinități tematice) la plecarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
, diaconul (? - c. 1583), tipograf și editor. Prima mențiune despre C. „ot Târgoviște” se află în epilogul cărții Octoih mic slavonesc (Brașov, 1557), tipărit împreună cu Oprea logofătul, al cărui ucenic era. În 1558 cei doi scot la Târgoviște, în tipografia lui Dimitrie Liubavici, în care s-au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
ordine cronologică: * 1330 plebanus de Ludas; * 1333 decime de Ludas Regis în Documente privind istoria României, seria C, Transilvania, vol I-VI (1075 1350), București, 1951-1955; * 1382 Lwdas, în Zimmermann, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, vol II (1325-1390), editor Gündisch Gustav, Sibiu, 1892; * 1481 Lwdasz; * 1532 Ludes, ambele în Scheiner Walter, Die Ortsnamen in mittleren Theile des südliche Siebenbürgens, Leipzig, 1926; * 1733 Ludos, în conscripția Klein (1733); * 1750 Nagyludos, în conscripția Aron (1750); * 1805 Nagyludus, în conscripția Dósa (1805
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
limitelor ar fi o adevărată catastrofă. Gabriel Liiceanu a reflectat (și chiar a scris) despre limite. A lui... Ceaușescu? Sub Ceaușescu? Și care a timpului nostru? A... epocii de aur? Simțind dificultatea unui titlu mai mult decât ambiguu, profund echivoc, editorii încearcă să-l explice. Ar fi vorba, de fapt, de însemnări despre tot ce în cultura europeană și a noastră a însemnat reușite, promovare, redresare sau remedieri. Bunătate deci în sens de creație malgră tout, argument și pentru o jubilație
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
solidă cultură politologică și stil sec, percutant, este romancierul (până în 1989) Stelian Tănase. Și-a publicat, între altele, recent, romanul Playback (1995), interzis de cenzura ceaușistă, dar preferăm deocamdată să-l evocăm în postura de remarcabil analist politic și animator (editor în sensul anglo-saxon) al revistei de pionierat, de avangardă în felul său, la noi, Sfera Politicii, ajunsă după cinci ani de existență la nr. 34. Apare acum în format tabloid, în genul revistelor anglo americane de același tip, unde semnează
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nu înseamnă că o Uniune sau o Societate a Scriitorilor Români, reorganizată pe baze pur sindicale, n-ar fi necesară. Dimpotrivă: ea este foarte necesară. Dar nu pentru a consacra clasici în viață, ci pentru a urmări respectarea contractelor din partea editorilor particulari, a gestiona timbrul literar, a duce o politică de sponsorizare și autofinanțare etc. în general, toate instituțiile culturale oficiale sunt conduse de cadre ale vechiului regim. în unele dintre ele, o serie de funcționari culturali îndepărtați după 22 decembrie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
publicație specializată românească prezentă la BibliothŁque Nationale la Paris, cu casetă proprie, în sala periodicelor, unde s-a selectat singură (cel puțin aceasta era situația până în 1988, ultima dată când am verificat personal) și la Centre Pompidou. După 1989, singurul editor român ce și a mai amintit de C.R.E.L. a fost Mircea Martin, directorul editurii Univers, unde a apărut revista. A izbutit să scoată în 1991 un număr. Din fericire, revista, cu titlul schimbat în Euresis, și-a continuat apariția, în ciuda
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
doar surdă dintre cele două planuri. Și, mai ales, repulsia pe care o provoacă acest tip literar-uman prin impostura sa permanentă și fundamentală: el ar vrea să se impună și să se facă recunoscut ca scriitor, fiindcă este redactor-șef, editor, director în Consiliul Culturii, dar fără a invoca, pe față, aceste calități oficiale. Deși ele singure, în realitate, îi legitimează existența socială și (deci) literară. Ne exprimăm intenționat, pentru claritatea ideilor, în modul cel mai direct cu putință. Orientarea unui
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
I. INTRODUCERE Editorul Microsoft Word este un procesor de texte profesional util în tehnoredactarea computerizată a unui document. Lansarea aplicației se face prin selectarea editorului Microsoft Word din submeniului Programs al meniului butonului Start, sau printr-un dublu clic pe iconul aplicației. Elementele
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
I. INTRODUCERE Editorul Microsoft Word este un procesor de texte profesional util în tehnoredactarea computerizată a unui document. Lansarea aplicației se face prin selectarea editorului Microsoft Word din submeniului Programs al meniului butonului Start, sau printr-un dublu clic pe iconul aplicației. Elementele ferestei de aplicație Word sunt: Bara de titlu -conține numele aplicației (documentului); Bara de meniu -conține meniul aplicației Word; Bara de instrumente
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
selectate; domeniul de pagini; cadrul Copies alegerea modului de imprimare: direct pe hârtie; într-un fișier PRN; numărul de copii de listat; butonul Properties -permite setarea caracteristicilor imprimantei selectate; butonul Options -pemite setarea caracteristicilor imprimării din punctul de vedere al editorului Word: opțiuni de imprimare; elemente care se include în documentul listat; acționarea hârtiei. IV. EDITAREA DOCUMENTELOR 1. Selectarea unui bloc de text Un bloc de text poate fi selectat fie cu ajutorul mouseului, fie cu ajutorul tastaturii. În Word sub Windows există
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
noi. Diagrama va reflecta astfel ultimele valori ale tabelului. X. EDITAREA ECUAȚIILOR Ecuațiile sunt elemente ce apar des în lucrările specifice domeniilor stiițifice (matematică, fizică, etc.) și conțin simboluri speciale. De aceea editoarele de texte moderne au încorporat câte un editor de ecuații. În Word ecuațiile sunt importate ca obiecte externe din editorul de ecuații Microsoft Equation. Pentru crearea unei ecuații procedăm astfel: se poziționeaă cursorul în locul în care se dorește inserarea ecuației; se pornește editorul de ecuații; se editează ecuația
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
Ecuațiile sunt elemente ce apar des în lucrările specifice domeniilor stiițifice (matematică, fizică, etc.) și conțin simboluri speciale. De aceea editoarele de texte moderne au încorporat câte un editor de ecuații. În Word ecuațiile sunt importate ca obiecte externe din editorul de ecuații Microsoft Equation. Pentru crearea unei ecuații procedăm astfel: se poziționeaă cursorul în locul în care se dorește inserarea ecuației; se pornește editorul de ecuații; se editează ecuația; se părăsește editorul de ecuații și se revine în Word. Lansarea editorului
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
moderne au încorporat câte un editor de ecuații. În Word ecuațiile sunt importate ca obiecte externe din editorul de ecuații Microsoft Equation. Pentru crearea unei ecuații procedăm astfel: se poziționeaă cursorul în locul în care se dorește inserarea ecuației; se pornește editorul de ecuații; se editează ecuația; se părăsește editorul de ecuații și se revine în Word. Lansarea editorului de ecuații se face prin comanda Object din meniul Insert. După alegerea editorului din lista de obiecte se deschide o fereastră ce conține
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
În Word ecuațiile sunt importate ca obiecte externe din editorul de ecuații Microsoft Equation. Pentru crearea unei ecuații procedăm astfel: se poziționeaă cursorul în locul în care se dorește inserarea ecuației; se pornește editorul de ecuații; se editează ecuația; se părăsește editorul de ecuații și se revine în Word. Lansarea editorului de ecuații se face prin comanda Object din meniul Insert. După alegerea editorului din lista de obiecte se deschide o fereastră ce conține bara butoanelor pentru inserarea elementelor specifice ecuațiilor, numită
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]