12,214 matches
-
Pike se spune că era un geniu, putând să citească și să scrie în 16 limbi diferite. Vis-a-vis de toate aceste lucruri pozitive de-a lungul timpului s-au auzit și zvonuri de plagiat, în decursul vieții a fost poet, filosof, soldat, umanist și filantrop. Mason de grad 33 fondator și reformator al Ritului Scotin Antic și Acceptat, deținând funcția de Mare Comandor al Francmasoneriei Americane din anul 1859 până în data morții sale 1891. În 1869 a fost unul din liderii
Albert Pike () [Corola-website/Science/304999_a_306328]
-
lucrarea (pierdută) a contemporanului său Cassiodor, scrie că geții au fost totdeauna superiori aproape tuturor barbarilor și aproape egali cu grecii, și după cum relatează Dio Chrysostomos, care a compus istoria și analele lor în limba greacă. Dio a fost un filosof și rector grec (cca 40-112), care, proscris de împăratul Domițian, a trăit printre geți, lăsând și câteva informații asupra lor. Oricum, atât textele sporadice ale autorilor antici, cât și descoperirile arheologice conduc la concluzia că, sub raportul dezvoltării economice și
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
istoriografie problema nu se poate pune, însă, în termeni atât de generali. Migrațiile acestei perioade pot fi privite din multiple puncte de vedere, de la a cerceta resorturile care au pus în mișcare masele, până la a intelege consecințele ultime ale fenomenului. Filosofii și istoricii sec. XVIII-XIX considerau că venirea migratorilor a fost sursa dezastrelor abătute asupra civilizației române. Dar sursele au fost reinterpretate de curând în secolul XX. În istoriografia germană, migrația popoarelor a fost denumită ""Volkerwanderung"", fiind preferat conceptul de "migrație
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
Morzinco, Roman și Cristina, satele de pe apa Răutului, anume "Miciulenii", "Peticenii" și "Chiulenii", din privilegiul lui Alexandru voievod și pe Nistru, satele "Samoleuca" și "Tilișeuca", cu toate prisăcile, cumpărate cu 170 „lei" tătărești de la Ivan (Oană) Popșa și Moișa (Moișe) Filosoful.
Susleni, Orhei () [Corola-website/Science/305196_a_306525]
-
Cazacu, Ion Coteanu, George Călinescu, Șerban Cioculescu, Tudor Vianu, Silvian Iosifescu, Alexandru Piru, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Alexandru Graur, Dimitrie Macrea, Vladimir Streinu, Mihai Pop, Emanuel Vasiliu, Ovid S. Crohmălniceanu ș.a. Evident, la această listă se adaugă un număr mare de istorici, filosofi sau sociologi, Nicolae Iorga, Emil Cioran, Dimitrie Onciul, Titu Maiorescu, Constantin Rădulescu-Motru, Dimitrie Gusti, Constantin Giurescu, Vasile Pârvan. Seminariile au fost inițiate în anul 1892. Inițial existau doar trei funcții didactice, cea de asistent, conferențiar sau profesor. Până în 1947 femeile
Facultatea de Litere a Universității din București () [Corola-website/Science/306104_a_307433]
-
(numele grecizat al lui Philipp Schwarzerd - în germană „pământ negru”, n. 16 februarie 1497 în Bretten - d. 19 aprilie 1560 în Wittenberg) a fost un filolog, filosof, umanist, teolog, autor de manuale și poet neolatin. A fost cunoscut că "Praeceptor Germaniae". Prieten foarte apropiat cu Martin Luther, reformator el însuși, s-a distanțat, în cele din urmă de acesta, când a început să politizeze Reforma. Tatăl său
Philipp Melanchthon () [Corola-website/Science/306143_a_307472]
-
obligat să dizolve Sfântul Imperiu Roman. Sub Imperiul Francez (1804-1814), naționalismul popular german a înflorit în statele germane reorganizate. Datorat în parte experienței comune (deși sub dominație franceză), au apărut diferite justificări pentru identificarea „Germaniei” ca un singur stat. Pentru filosoful german Johann Fichte, Primele granițe, originare și cu adevărat naturale ale statelor sunt fără îndoială granițele lor interioare. Cei ce vorbesc aceeași limbă sunt uniți unii cu alții printr-o multitudine de legături invizibile de natura însăși, cu mult înainte
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
Mai bine decât altceva poate spune faptul că, chiar și în urma pronunțării sentinței de moarte, a continuat să lucreze (până în ziua morții, pe care o știa exact, cu oră cu tot) la cartea pe care începuse să o scrie asupra filosofului Gottfried Leibniz. A fost executat pe 13 iulie 1943 împreună cu Alexander Schmorell în închisoarea din München. În lunile care au urmat, familia sa - îndeosebi soția sa Clara - au avut de îndurat nenumărate hărțuieli din partea Gestapo-ului fiind interogată în procesul
Kurt Huber () [Corola-website/Science/306243_a_307572]
-
regimului, fie în „arest la domiciliu” fie în „domiciliu forțat”, unii au ales calea retragerii in sihăstria unor mănăstiri îndepărtate. Cea mai mare parte a operei lor a fost publicată după Revoluția din 1989. Printre cele mai notabile nume de filosofi au fost Constantin Noica, Petre Țuțea și Nicolae Steinhardt. In primii ani ai construcției comuniste regimul a făcut eforturi în sensul generalizării alfabetizării populației și al introducerii învățământului gratuit de toate gradele. De la obligativitatea învățământului elementar de patru clase, apoi
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
fiind cei mai importanți români din străinătate: dramaturgul Eugen Ionescu (1909-1994 (care a devenit cunoscut în Franța ca "Eugène Ionesco"), creatorul de teatru al absurdului și membru al Academiei Franceze; istoricul religiilor și scriitorul Mircea Eliade (1907-1986); și eseistul și filosoful Emil Cioran (1911-1996), care a urmat tradiția lui Pascal și a altor moraliști și maeștri francezi ai stilului ,românul Ioan Petru Culianu,care a continuat, cu mare succes opera istorică a lui Eliade,în Statele Unite. Alți membri de marcă ai
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
afla regele Arhelau. Dorind să-și întăreasca puterea, acesta adoptă o serie de reforme, printre care se numără și construirea de străzi, modernizarea armatei și ridicarea unor fortărețe solide precum Pella, reședința regilor macedoneni. Aici erau primiți poeți, artiști și filosofi, Euripide petrecându-și pe aceste meleaguri ultimele zile din viață. După moartea lui Arhelau, începând cu sec IV, apare o perioadă de anarhie, în care pe tronul Macedoniei se perindă nouă regi, perioadă caracetrizată de revolte, uzurpări de tron și
Hegemonia Macedoniei () [Corola-website/Science/304846_a_306175]
-
recruteze celebrele Brigăzi Internaționale. Comuniștii sovietici care fuseseră trimiși de Stalin, mai ales în Catalonia, la Barcelona au lichidat o mare parte a celor care se opuneau politicii de la Moscova. printre cei eliminați de către comuniștii infiltrați în Spania Camillo Berneri, filosof italian, Kurt Landau, comunist austriac, Andreu Nin. Brigăzile Internaționale au reprezentat cel mai mare contingent de trupe de luptă pentru republicani. Aproximativ 30.000 de cetățeni străini, probabil, din 53 de țări au luptat în diferite brigăzi. Cele mai multe dintre acestea
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
de orice atac și să-i justifice toate dogmele și aspirațiile. Justificarea creștinismului, avută în vedere de părinții bisericii, era una filosofică și se adresa, evident, nu păturilor sărace, inculte, neștiutoare de carte, ci potentaților timpului și oamenilor de cultură (filosofilor, literaților, juriștilor, artiștilor, oamenilor politici) cu scopul de a-i convinge că religia creștină comportă valori în indisolubilă legătură cu marile filosofii ale grecilor, cu cele care cunoscuseră o largă răspândire în lumea greco-romană. Stoicismul, scepticismul, neoplatonismul au căpătat transfigurări
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
și se adresa, evident, nu păturilor sărace, inculte, neștiutoare de carte, ci potentaților timpului și oamenilor de cultură (filosofilor, literaților, juriștilor, artiștilor, oamenilor politici) cu scopul de a-i convinge că religia creștină comportă valori în indisolubilă legătură cu marile filosofii ale grecilor, cu cele care cunoscuseră o largă răspândire în lumea greco-romană. Stoicismul, scepticismul, neoplatonismul au căpătat transfigurări, grație părinților bisericii, care au convenit religiei creștine. Oricum ar fi fost, filosofia era pusă în slujba credinței pentru ca aceasta din urmă
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
toți, creștinismul reprezintă adevărata filosofie, singura filosofie adevărată, culmea evoluției filosofiei, împlinirea necesară, previzibilă, gândită a acesteia. Au existat puncte de vedere diferite referitoare la relația dintre filosofia greacă și creștinism, unele excluzându-se reciproc. Așa de pildă, pentru Tițian, filosofii greci ar fi fost imorali, singurul adevăr reprezentându-l creștinismul. Fără să diminuăm importanța vreunuia, se pare, totuși că în ordinea valorii ideilor, s-a distins Justinian, între cei dintâi și Tertullian, dintre cei din urmă. Justin cunoaște doctrinele stoicilor
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
Date fiind toate acestea, nu mai apare de fel de neînțeles ideea sa, după care creștinismul este singura doctrină și religie adevărată., conștiința legitimă a tuturor doctrinelor care i-au premers sau conștiința devenită evidentă a ceea ce exista latent la filosofii greci. Lucrările lui Irineu, Hyppolitos, Tatianus, Tertullian au un net caracter polemic, îndreptat mai ales împotriva gnosticilor, și încât, pentru a-l înțelege pe cei dintâi, trebuie știut ce se datorează celor din urmă. Gnosticii au fost o sectă răspandită
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
de a dovedi adevărul creștinismului prin recurs la filosofie. Pentru aceasta, Tertullian, neliniștit mereu, gata în orice clipă să atace pentru a apăra puritatea creștinismului, gândea că filosofia duce la erori și, mai grav, că ea este sursă de erezie, filosofii greci, patriarhi ai patriarhilor, fiind prima sursă a ereziilor. Trebuie să observăm că Tertullian nu se înșală în această privință cu toate că viza discreditarea filosofiei. Ca alți aplogiști, Tertullian a gândit că, creștinismul își are sursa sa veritabilă în trampe, în
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
spus că ar fi un "Platon creștin", formulă adevărată nu numai pentru că în opera lui se găsesc teme și motive platonice și neoplatonice, dar și pentru că reînnoiește spiritul creștin cu cercetarea considerată stare fundamentală, așa cum ea trecea și în opera filosofului grec. sf. Augustin a definit scopul propriilor sale cercetări ca fiind sufletul și Dumnezeu. Problematica cercetării, pe lângă scop ca element esențial, este important să se definească relația dintre credință și cercetare, aceasta ținând seama de natura preocupărilor sf. Augustin , precum și
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
(n. 30 iunie 1909, Budapesta; d. 25 iunie 1988, București) a fost un sociolog și publicist român, politician comunist, membru corespondent (din 1955) al Academiei Române. primar al municipiului Cluj-Napoca în perioada 1944 - 1945. Filosof, comunist din ilegalitate, ginerele lui Lucian Blaga (căsătorit cu Dorli Blaga), a făcut carieră la Universitatea din Cluj. Prieten cu D. D. Roșca, tot filosof, traducătorul lui Hegel în franceză, și el profesor la aceeași universitate ca Bugnariu. Este absolvent
Tudor Bugnariu () [Corola-website/Science/305542_a_306871]
-
comunist, membru corespondent (din 1955) al Academiei Române. primar al municipiului Cluj-Napoca în perioada 1944 - 1945. Filosof, comunist din ilegalitate, ginerele lui Lucian Blaga (căsătorit cu Dorli Blaga), a făcut carieră la Universitatea din Cluj. Prieten cu D. D. Roșca, tot filosof, traducătorul lui Hegel în franceză, și el profesor la aceeași universitate ca Bugnariu. Este absolvent al facultății de litere și filozofie din Cluj și asistent suplinitor la catedra de limba și literatura veche română (1 sept.1932-1 iul.1933). Datorită
Tudor Bugnariu () [Corola-website/Science/305542_a_306871]
-
A publicat îndeosebi studii de marxism, materialism dialectic și istorie. Prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971, a fost decorat cu Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa a II-a. În 1957 s-a recăsătorit cu Dorli Blaga, fiica filosofului Lucian Blaga.
Tudor Bugnariu () [Corola-website/Science/305542_a_306871]
-
mult, ce fel de existență mai are lumea externă, dacă nu cumva una inteligibilă, cum va sugera Berkeley? Desigur, efectele acestei condamnări nu au acționat direct asupra modernității; dar ele au constituit condiții de posibilitate. Până acolo, însă, au existat filosofi a căror gândire începe nemijlocit sub semnul acestei propoziții. Elevul lui Bonaventura, și el augustinian, Matei din Aquasparta (1240-1302), proclamă că omul nu este capabil de nici o cunoaștere sigură fără intervenția Ideilor divine, ceea ce înseamnă că existența lumii externe este
Condamnarea din 1277 () [Corola-website/Science/305549_a_306878]
-
activat în această perioadă profesori și scriitori cum ar fi Nichifor Blemmydes și Teodor II Laskaris, care au avut mai multe generații de discipoli importanți și au produs o cantitate imensă de texte originale. Urmașii lor au alcătuit grupul de filosofi din perioada Paleologilor (1261-1453): Teodor Metochites, Nichifor Gregoras, Teodor Choumnos, George Pachymeres, Maximus Planoudes, Ghenadie Scholarios și Visarion din Niceea. Această perioadă a însemnat o adevărată Renaștere în Bizanț, răspândindu-se și în alte centre precum Tesalonic sau Mistra. La
Filozofia bizantină () [Corola-website/Science/305598_a_306927]
-
isihaste, dintre Grigore Palamas și Varlaam Calabrezul, dezbatere cu un impact major asupra filosofiei bizantine și asupra Ortodoxiei ca sursă de spiritualitate în secolele de dominație turcească ce aveau să urmeze. La Mistra, în Peloponez, s-a născut ultimul mare filosof bizantin, Georgios Gemistos Plethon. În opinia K. Ierodiakonou, Filosofia bizantină s-a dezvoltat de la sfârșitul secolului al IX-lea (cu Fotie și Arethas) până la căderea Constantinopolului. Perioada premergătoare este considerată ca fiind dominată de patristică, adică de teologia și filozofia
Filozofia bizantină () [Corola-website/Science/305598_a_306927]
-
experiment mental de acest tip poate fi realizat fizic măcar la un moment ulterior, si astfel nu s-ar putea vorbi (în domeniul științelor naturii) de experimente mentale principial indecidabile. În filosofie experimentele mentale sunt acceptate aproape în unanimitate de filosofii de orientare analitică drept o unealtă de analiză conceptuală foarte utilă. Cu toate acestea există unele controverse asupra relevantei experimentelor mentale în domenii îndepărtate de experiență cotidiană, fiind vizate în primul rând experimentele mentale din etică, estetică sau cele privind
Experiment mental () [Corola-website/Science/305615_a_306944]