12,032 matches
-
cuvantul provensal "sonet" și din cuvantul italian "sonetto", amandoua însemnând „cântecel”. Incepand cu secolul al XIII-lea a ajuns să semnifice un poem cu forma fixă de paisprezece versuri care respectă o schemă de rîma foarte precisă și o structură logică. Acestea s-au schimbat de-a lungul timpului. Acest articol se concentrează asupra sonetului italian sau petrarchist și asupra celui englezesc sau shakesperean. Regulile sonetului italian au fost stabilite de Guittone d'Arezzo (1235-1294), care a scris aproape 300 de
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
Thomas Wyatt și Henry Howard, Earl of Surrey, foloseau schemă sonetului italian, ca și sonetele scrise de autori mai târzii că John Milton, Thomas Gray, William Wordsworth și Elizabeth Barrett Browning. Cu toate acestea, acesti poeți ignoră de obicei structura logică a sonetului. Poeții englezi folosesc și un alt picior metric, un pentametru iambic care e un echivalent aproximativ al hendecasilabului folosit de obicei pentru sonetele petrarchiene în limbile romanice cum ar fi italiană, franceza, spaniolă sau română. Un alt important
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
și forță dominantă în societate. Posmoderniștii neagă căutarea în știință a trăsăturilor generale și universale, remarcându-le numai pe cele locale, singulare, particulare. Postmoderniștii, menționează L.A. Mikeșina, evită orice forma de monism și universalizare, tratează, în mod critic, reprezentările pozitiviste (logice), idealurile și modurile științei clasice, ale epocii modeme, în genere. Aceasta presupune reaprecierea fundamentalismului, recunoașterea imaginii multiple a realității, recunoașterea neexcluderii multiplicității descrierilor diferitelor puncte de vedere ș.a. Dar dânsa susține că nu trebuie atribuite postmodermsmului multe fenomene pozitive, ca
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
Primele gânduri filozofice își află rădăcinile în mitologie, cu deosebire în cea greacă. Miturile încercau să dea răspunsuri și explicații cauzale unor lucruri și fenomene naturale încă neclare, cutremur, fulger etc., precum și despre om și univers, căutând interpretări și răspunsuri logice la aceste interogații. Primii filozofi au fost matematicieni, fizicieni și practicieni ai științelor naturale. Primele texte filozofice au apărut în India, în filozofia hindusă 1500 î.e.n. Aceste cărți au fost mai întâi religioase, descriind moduri și ritualuri specifice credinței. Curentele
Filozofie () [Corola-website/Science/296582_a_297911]
-
Nu este însă necesar ca cifra binară 1 să fie interpretată întotdeauna drept tensiune prezentă iar 0 drept tensiune absentă; la fel de bine poate funcționa și convenția contrară, sau cu două tensiuni diferite H (high) și L (low). De asemenea valorile logice sunt convenționale, ultimul rând din tabela de mai sus este un exemplu în acest sens, unde D-urile echivalează cu 0, iar N-urile cu 1. Cea mai obișnuită reprezentare numerică a cifrelor binare este cea care corespunde cu sistemul
Sistem binar () [Corola-website/Science/296577_a_297906]
-
șiri de scăderi. De fiecare dată când împărțitorul nu încape în același număr de cifre ale deîmpărțitului (cu alte cuvinte este mai mic), se mai "coboară" următoarea cifră spre dreapta din deîmpărțit. Cu numerele binare se pot executa și operații logice sau "booleene" (numite așa după matematicianul și filozoful englez George Boole); acestea nu pun accentul pe valoarea aritmetică a numărului binar în cauză, ci pe manipularea numerelor și cifrelor binare conform legilor adevărului și falsului. Vezi articolele Logică binară și
Sistem binar () [Corola-website/Science/296577_a_297906]
-
Logica binară este cea mai simplă și cea mai comună formă de structurare a operațiilor logice. Logica binară pornește de la premiza că o propoziție poate avea numai unul din două rezultate posibile: adevărat sau fals. În sens abstract, se pot folosi și valorile binare 1 și respectiv 0 pentru a reprezenta cele două alternative. Operațiile binare
Logică binară () [Corola-website/Science/296596_a_297925]
-
OR) și negație (NOT). Dintre acestea, primele două sunt operații binare iar a treia este o operație unară. În tabela de mai sus, "1" este interschimbabil cu "Adevărat" (A), iar "0" cu "Fals" (F). Merită observată analogia grafică a simbolurilor logice de mai sus cu cele din operațiile cu mulțimi: ∧ arată similar cu ∩ ce reprezintă operația de intersecție a mulțimilor (totalitatea elementelor care se află "și" într-o mulțime "și" în cealaltă), iar ∨ seamănă cu ∪, reuniunea mulțimilor (elementele ce se află
Logică binară () [Corola-website/Science/296596_a_297925]
-
o mulțime "și" în cealaltă), iar ∨ seamănă cu ∪, reuniunea mulțimilor (elementele ce se află "sau" într-o mulțime "sau" în cealaltă). Propozițiile în logică binară se formează pornind de la elemente de bază care pot avea valori nedeterminate, înlănțuite folosind operatori logici. Astfel, dacă P și Q sunt doi astfel de operatori, "P ∨ Q" înseamnă "P sau Q"; cu alte cuvinte, valoarea de adevăr a acestei propoziții este A (adevărat) dacă măcar unul dintre elementele P sau Q este evaluat ca A
Logică binară () [Corola-website/Science/296596_a_297925]
-
exclusiv" explicat mai jos. Un exemplu mai concret: să spunem că P înseamnă "ai 14 ani sau mai mult" iar Q înseamnă "nu ai buletin". Neștiind nici dacă aveți 14 ani și nici dacă v-ați făcut deja buletin, propoziția logică "R = P ∧ Q", unde R înseamnă "ar trebui să vă faceți buletinul" este validă în mod predeterminat. Astfel se pot abstractiza o multitudine de concepte logice în propoziții valide cu care se poate opera în continuare în mod abstract, fără
Logică binară () [Corola-website/Science/296596_a_297925]
-
nici dacă aveți 14 ani și nici dacă v-ați făcut deja buletin, propoziția logică "R = P ∧ Q", unde R înseamnă "ar trebui să vă faceți buletinul" este validă în mod predeterminat. Astfel se pot abstractiza o multitudine de concepte logice în propoziții valide cu care se poate opera în continuare în mod abstract, fără a cunoaște a priori valoarea concretă de adevăr a elementelor de bază inițiale. În programare se folosesc exact aceleași operații de logică binară ca și cele
Logică binară () [Corola-website/Science/296596_a_297925]
-
notația. Astfel, exemplul mai complex de mai sus s-ar scrie "(P || Q) && !(P && Q)". Atât rezultatele cât și scopul acestor operații sunt identice cu cele ale logicii generale: pentru a permite programatorilor să creeze un sistem valid de decizii logice pe baza unor date necunoscute la momentul creării algoritmului. Similare conceptual cu operațiile logice binare, operațiile pur binare permit combinarea într-un anumit mod a numerelor binare. Astfel, operația binară AND între doi octeți produce ca rezultat tot un octet
Logică binară () [Corola-website/Science/296596_a_297925]
-
Q)". Atât rezultatele cât și scopul acestor operații sunt identice cu cele ale logicii generale: pentru a permite programatorilor să creeze un sistem valid de decizii logice pe baza unor date necunoscute la momentul creării algoritmului. Similare conceptual cu operațiile logice binare, operațiile pur binare permit combinarea într-un anumit mod a numerelor binare. Astfel, operația binară AND între doi octeți produce ca rezultat tot un octet, în care fiecare bit este stabilit a fi 1 dacă ambii biți corespunzători ai
Logică binară () [Corola-website/Science/296596_a_297925]
-
ca temă "Moda în filosofie" (cursul a fost litografiat; tipărit, 1996.) La 1 iunie 1930, la alegerile pentru Camera Deputaților Nae Ionescu candidează la Brăila, din partea Uniunii Naționale și este ales. În anul universitar 1932-1933 a predat cursul "Din metodologia logicei. Analogia" și cursul "Metoda statistică. Cu aplicație la psihologie, sociologie si pedagogie". (Nu au fost litografiate.) În anul universitar 1933-1934 a predat cursul "Logica științelor exacte" (nu a fost litografiat). Prin prelegerile și cursurile susținute, în calitate de profesor al Universității bucureștene
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
pentru textul clar utilizat în atac. Pentru fiecare setare posibilă a rotoarelor (care era una dintr-un număr de ordinul a 10 stări, sau chiar 10 pentru varianta mașinii cu patru rotoare de pe submarine), bombe efectua un lanț de deducții logice implementate electric, pe baza cribului. Bombe detecta că are loc o contradicție și elimina acea setare, trecând la următoarea. Majoritatea setărilor posibile produceau contradicții și se înlăturau, lăsând doar câteva să fie investigate în detaliu. Prima "bombe" a fost instalată
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
nu reușesc să descifreze sensul propriei existențe civice ("Castelul", "Marele zid chinezesc", "Un medic de țară", "În fața legii") sau asistă neputincioase la dezintegrarea relațiilor interumane ("Metamorfoza", "Verdictul"). Impresia de coșmar și tensiune dramatică este sugerată de invazia absurdului în lumea logicului, abundența fantasticului, a paradoxurilor și a răsturnărilor de situație, precum și de perspectiva naratorului impersonal unită indisolubil de cea a eroului-victimă. Forma predilectă este parabola, o poveste în spatele căreia autorul ascunde niște adevăruri ce trebuie decodificate. Kafka folosește frecvent ironia și
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
pentru a fi pus în contrast cu vorbirea directă sau indirectă ("direkte/indirekte Rede"), este o trăsătură principală a prozei kafkiene. Cele mai evidente semne ale prezenței acestei tehnici literare sunt întrebările retorice și cuvintele care exprimă probabilitatea ("vielleicht", "wahrscheinlich") sau deducția logică ("sollte", "sicherlich"). Nu toate lucrările lui Kafka sunt relatate însă la persoana a treia. Povestirile "Descrierea unei lupte" și "Un medic de țară" au fiecare un narator-personaj, a cărui imaginație deformează arbitrar realitatea. În aceste două opere de altfel, suprarealismul
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
percep absurdul ca pe o forță amenințătoare care le invadează intimitatea și le distruge existența monotonă, dar oarecum fericită, de până atunci. Georg Bendemann, Gregor Samsa și Josef K., de exemplu, se confruntă subit cu o lume ce încalcă norme logice pe care le credeau inviolabile. Vrând să deslușească această lume cu propria rațiune, ei nu fac decât să ostilizeze și mai mult forțele haosului, devenind, într-un crescendo de neoprit, obiectul batjocurii, al umilinței, violenței sau stigmatizării. Destinele lor tragice
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
fie neinfirmabile experimental: psihanaliza lui Freud, istoricismul lui Marx, psihologia individuală a lui Adler și astrologia. Criteriul de demarcație dintre știință și pseudoștiință este cel al falsificabilității. Popper introduce pentru aceasta conceptele de "conținut empiric" (clasa falsificatorilor potențiali) și "conținut logic" (mulțimea de consecințe). Gradul de informație pe care ni-l oferă o teorie este direct proporțional cu conținutul ei empiric. Astfel că o teorie ne zice mai multe dacă ea interzice cât mai multe fenomene. Ea tebuie să împartă clasa
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
celor două?), motivele violenței Războiului Civil Rus, cele ale genezei dictaturii sovietice sunt și ele foarte discutate. Foarte vechea dezbatere cu privire la evoluția ce a dus la stalinismul din anii 1930 nu a fost niciodată în cele din urmă rezolvată: urmare logică, sau mai degrabă deviere (sau chiar trădare), de la idealurile și practicile bolșevicilor revoluționari? Înainte de 1917, Imperiul Rus avea un regim monarhic autocratic. Abolirea iobăgiei de către țarul Alexandru al II-lea în 1861 a dezvăluit primele fisuri în vechiul sistem feudal
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
astăzi. Perfecționând realizările lui Blaise Pascal, Leibniz construiește un calculator mecanic, capabil să efectueze înmulțiri, împărțiri și extragerea rădăcinii pătrate. Dezvoltă forma modernă de numărare binară, utilizată astăzi în informatică și pentru calculatoare. Leibniz a încercat să creeze un calcul logic, o logică bazată pe utilizarea simbolurilor, fiind un precursor al logicii matematice. În fizică, Leibniz a introdus noțiunea de ""forță vie"" (mv) ca măsură a mișcării (energia cinetică, cum o numim azi), diferită de cea de ""cantitate de mișcare"" (mv
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
monadelor se datorează în funcție de gradul de cunoaștere. Gradul de cunoaștere a monadelor este reprezentat prin următoarele: 1.percepția- care poate fi confuză; se datorează faptului că nu există memorie 2.dominantă- sufletul, percepții și memorie,distinct 3.monade raționale- principii logice( noncontradictia și rațiunea suficientă) 4.viziunea asupra lumii total adecvată și intuitivă Leibniz considera, în spiritul unui optimism conformist, că lumea noastră, creată de Dumnezeu, este ""cea mai bună dintre toate lumile posibile"". Această teză optimistă, de fapt o judecată
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
dar cu privire la structura fina a spinului protonului există date recente experimentale care atestă contribuții partonice de polarizare a quarcurilor „stranii” din vidul fizic. Există mai multe propuneri pentru o eventuală structură, dar aceste propuneri se bazează mai degrabă pe considerente logice și de bună inspirație, doar cu legături indirecte cu experiențele. Câteva exemple sunt modelele rishonilor, partonilor și ale preonilor, propuse în anii 1980. Fizicienii teoreticieni Murray Gell-Mann și George Zweig au propus independent în 1964 modelul de quarcuri. Cuvântul "quark
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
și reactualizare a „urmelor” acestor stimuli. Memoria umană a cunoscut o amplă dezvoltare istorică, în cursul căreia și-a restructurat atât schemă de functionare internă, prin trecerea de la forme imediate la forme mediate (prin limbaj și procedee mnemotehnice de natură logică), cât și aria de cuprindere, ajungând să înregistreze și să conserve informații despre toate genurile de fenomene și evenimente, precum și întreagă gamă de experiențe, accesibile la nivel individual și comunitar. Latura remarcabilă a evoluției memoriei umane constă în diferențierea și
Memorie () [Corola-website/Science/298312_a_299641]
-
mai multe forme ale acesteia. Astfel, după prezența sau absența intenției, scopului și controlului voluntar în procesele de engramare, păstrare și reactualizare, delimitam memoria involuntara și memoria voluntară. După gradul de înțelegere al celor memorate, memoria poate fi mecanică sau logică. După modalitatea informațională preferențiala, s-au identificat memoria imagistic-intuitivă și memoria verbal-simbolică. În fine, după criteriul timpului, se delimitează: memoria senzorială, memoria de scurtă durată și memoria de lungă durată. Memoria senzorială deține informații senzoriale mai puțin de o secundă
Memorie () [Corola-website/Science/298312_a_299641]