12,798 matches
-
o medalie militară instituită de regele Carol I prin Decretul Regal nr. 5733 din 26 septembrie 1913 pentru a recompensă cadrele militare cu grade inferioare reangajate care îndepliniseră cu cinste și demnitate 15 sau 20 ani de serviciu în armată. Medalia, de forma ovala cu diametrele de 35 mm și 29 mm și grosimea de 2 mm, este realizată din bronz pentru serviciul de 15 ani și din bronz argintat pentru serviciul de 20 ani. Pe aversul medaliei, excentrat spre partea
Medalia „Răsplata serviciului militar” () [Corola-website/Science/330234_a_331563]
-
serviciu în armată. Medalia, de forma ovala cu diametrele de 35 mm și 29 mm și grosimea de 2 mm, este realizată din bronz pentru serviciul de 15 ani și din bronz argintat pentru serviciul de 20 ani. Pe aversul medaliei, excentrat spre partea superioară, este gravata o cruce de Malta cu dimensiunea de 20 mm care are în centru un medalion cu diametrul de 11 mm ce conține efigia regelui Carol I. În interiorul medalionului, înconjurând efigia, sunt înscrise cuvintele "Carol
Medalia „Răsplata serviciului militar” () [Corola-website/Science/330234_a_331563]
-
Rege al României". Crucea este înconjurată de o coroană din foi de lauri compusă din două ramuri ale căror cozi sunt încrucișate în partea inferioară și legate printr-o panglică deasupra căreia sunt înscrise cu cifre române numerele "XV", pentru medalia în bronz, și "XX", pentru cele în argint. Pe reversul medaliei este gravata o coroană din foi de lauri compusă din două ramuri ale căror cozi sunt încrucișate în partea inferioară și legate printr-o panglică. Spațiul central econține în
Medalia „Răsplata serviciului militar” () [Corola-website/Science/330234_a_331563]
-
de lauri compusă din două ramuri ale căror cozi sunt încrucișate în partea inferioară și legate printr-o panglică deasupra căreia sunt înscrise cu cifre române numerele "XV", pentru medalia în bronz, și "XX", pentru cele în argint. Pe reversul medaliei este gravata o coroană din foi de lauri compusă din două ramuri ale căror cozi sunt încrucișate în partea inferioară și legate printr-o panglică. Spațiul central econține în partea superioară monograma regelui Carol I și în jumătatea inferioară inscripția
Medalia „Răsplata serviciului militar” () [Corola-website/Science/330234_a_331563]
-
și în jumătatea inferioară inscripția "RĂSPLATĂ / SERVICIULUI / MILITAR". Panglică este fixată cu ajutorul a doua ramuri din foi de lauri cu lungimea de 2 cm ale căror extremități inferioare sunt unite și trecute printr-un inel fixat la partea superioară a medaliei. Extremitățile superioare susțin o bară orizontală de care permite susținerea panglicii. Panglică de matase ripsata cu lungimea de 10 cm și lățimea de 3,5 cm este similară panglicii medaliei „Răsplată serviciului militar de XXV ani” pentru ofițeri: de culoare
Medalia „Răsplata serviciului militar” () [Corola-website/Science/330234_a_331563]
-
și trecute printr-un inel fixat la partea superioară a medaliei. Extremitățile superioare susțin o bară orizontală de care permite susținerea panglicii. Panglică de matase ripsata cu lungimea de 10 cm și lățimea de 3,5 cm este similară panglicii medaliei „Răsplată serviciului militar de XXV ani” pentru ofițeri: de culoare galbenă cu șase linii verticale albastre egal distanțate, prima și ultima corespunzând marginilor panglicii. Medalia era conferită de Carol I subofițerilor reangajați, la propunerea șefilor de corpuri de armată și
Medalia „Răsplata serviciului militar” () [Corola-website/Science/330234_a_331563]
-
ripsata cu lungimea de 10 cm și lățimea de 3,5 cm este similară panglicii medaliei „Răsplată serviciului militar de XXV ani” pentru ofițeri: de culoare galbenă cu șase linii verticale albastre egal distanțate, prima și ultima corespunzând marginilor panglicii. Medalia era conferită de Carol I subofițerilor reangajați, la propunerea șefilor de corpuri de armată și de servicii. Acordarea se făcea anual, în luna aprilie, numărul medaliilor acordate fiind nelimitat. Subofițerii care primeau medalia „Răsplată serviciului militar” pentru 20 de ani
Medalia „Răsplata serviciului militar” () [Corola-website/Science/330234_a_331563]
-
galbenă cu șase linii verticale albastre egal distanțate, prima și ultima corespunzând marginilor panglicii. Medalia era conferită de Carol I subofițerilor reangajați, la propunerea șefilor de corpuri de armată și de servicii. Acordarea se făcea anual, în luna aprilie, numărul medaliilor acordate fiind nelimitat. Subofițerii care primeau medalia „Răsplată serviciului militar” pentru 20 de ani de serviciu pierdeau dreptul de a purta medalia pentru 15 ani. În 2000, prin "Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României" completată
Medalia „Răsplata serviciului militar” () [Corola-website/Science/330234_a_331563]
-
distanțate, prima și ultima corespunzând marginilor panglicii. Medalia era conferită de Carol I subofițerilor reangajați, la propunerea șefilor de corpuri de armată și de servicii. Acordarea se făcea anual, în luna aprilie, numărul medaliilor acordate fiind nelimitat. Subofițerii care primeau medalia „Răsplată serviciului militar” pentru 20 de ani de serviciu pierdeau dreptul de a purta medalia pentru 15 ani. În 2000, prin "Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României" completată ulterior cu "Legea nr. 574/2004 privind
Medalia „Răsplata serviciului militar” () [Corola-website/Science/330234_a_331563]
-
la propunerea șefilor de corpuri de armată și de servicii. Acordarea se făcea anual, în luna aprilie, numărul medaliilor acordate fiind nelimitat. Subofițerii care primeau medalia „Răsplată serviciului militar” pentru 20 de ani de serviciu pierdeau dreptul de a purta medalia pentru 15 ani. În 2000, prin "Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României" completată ulterior cu "Legea nr. 574/2004 privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maiștri militari, subofițeri și pentru funcționari publici" a fost
Medalia „Răsplata serviciului militar” () [Corola-website/Science/330234_a_331563]
-
ulterior cu "Legea nr. 574/2004 privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maiștri militari, subofițeri și pentru funcționari publici" a fost instituit Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maiștri militari și subofițeri care preia, într-o formă readaptata, machetă medaliei instituite în 1912.
Medalia „Răsplata serviciului militar” () [Corola-website/Science/330234_a_331563]
-
Tehnologică al AȘM, director la Consiliul Consultativ de Expertiza al AȘM. Distincții științifice: Laureat al Premiului Tineretului din Republica Moldova pentru Știință și Tehnică (1982); Laureat al Premiului Prezidiului AȘM (1985); Laureat al Premiului Național în domeniul Științei și Tehnicii (2004); medalie de aur și medalie de argint - al V-lea Salon Internațional de Invenții și Tehnologii Noi „Новий час”, Sevastopol, Ucraina (2009). Titluri academice: a fost ales în calitate de membru al Academiei Internaționale de Informatizare (ONU); membru al Academiei de Științe din
Anatol Rotaru () [Corola-website/Science/330240_a_331569]
-
la Consiliul Consultativ de Expertiza al AȘM. Distincții științifice: Laureat al Premiului Tineretului din Republica Moldova pentru Știință și Tehnică (1982); Laureat al Premiului Prezidiului AȘM (1985); Laureat al Premiului Național în domeniul Științei și Tehnicii (2004); medalie de aur și medalie de argint - al V-lea Salon Internațional de Invenții și Tehnologii Noi „Новий час”, Sevastopol, Ucraina (2009). Titluri academice: a fost ales în calitate de membru al Academiei Internaționale de Informatizare (ONU); membru al Academiei de Științe din New-York; membru al Academiei
Anatol Rotaru () [Corola-website/Science/330240_a_331569]
-
a demonstrat cele mai aptitudini fair play pe durata Campionatului Mondial de Fotbal. Doar echipele ce s-au clificat în faza a doua sunt luate în considerație. Câștigătorii din această categorie primesc Trofeul FIFA Fair Play, o diplomă, câte o medalie de fair play pentru fiecare jucător și oficial al echipei, și echivalentul a 50.000$ în echipamente de fotbal pentru dezvoltarea tinerilor. Inițial premiul era un certificat, dar din 1982-1994 el a fost suplimentat cu un trofeu de aur în
Premiile Campionatului Mondial de Fotbal () [Corola-website/Science/330259_a_331588]
-
pasa la golul egalizator al germanilor, marcat de Miroslav Klose în minutul 80, iar la loviturile de departajare a transformat cu succes ultimul penalty executat de germani. Chiar dacă nu a evoluat în finala mică, Borowski a reușit să își adjudece medalia de bronz, datorită victoriei Germaniei în fața Portugaliei. În 2008, Borowski a participat la Campionatul European de Fotbal desfășurat în Austria și Elveția - Euro 2008. A debutat în acest turneu în ultimul meci al grupei, împotriva Austriei, când a fost introdus
Tim Borowski () [Corola-website/Science/330288_a_331617]
-
din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova în anii 2009-2014. s-a născut la 13 martie 1962, în satul Alexandru Ioan Cuza, județul Cahul în familia profesorilor de limbă română și istorie Valentna Petrov-Sârghi și Pavel Petrov. În 1979 absolvește cu medalie de aur școala medie Nr.2, actualmente liceul Bogdan Petriceicu Hașdeu din Cahul. În 1984 a absolvit cu mențiune Facultatea de limbi străine, specialitatea limbă și literatură franceză, la Universitatea de Stat din Moldova (USM), în 1985-1990 doctoratul la USM
Ana Guțu () [Corola-website/Science/330301_a_331630]
-
fost un cleric al Bisericii Angliei (anglican), profesor și autor. Farrar s-a născut în Mumbai, India și educat la King William's College pe Insula Man, King's College din Londra și Trinity College, Cambridge. La Cambridge a câștigat medalia de aur a cancelarului, pentru poezie în 1852. Timp de câțiva ani a fost profesor la Harrow School, și între anii 1871 - 1876, a fost director la Marlborough College. Farrar a devenit succesiv un canonic al Westminster și rector al
Frederic William Farrar () [Corola-website/Science/330298_a_331627]
-
pentru politică externă și integrare europeană, vicepreședinte al PLDM și ex-președinte al fracțiunii PLDM în parlament. s-a născut pe 8 martie 1970, în satul Țareuca, raionul Rezina, Republica Moldova. A absolvit școala medie din satul natal în anul 1987, cu medalie de argint. Între 1987 și 1993 a studiat la Universitatea de Stat din Moldova. Între 2002 - 2005 a studiat la Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), Facultatea de Economie Generală și Drept. În 2004 a absolvit Institutul European de
Valeriu Streleț () [Corola-website/Science/330300_a_331629]
-
etape: 1975-1976, 1982-1983 și 1986-1990. În aceste perioade, a reușit performanțe notabile și cu naționala: la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, echipa de fotbal a Uniunii Sovietice, antrenată de Lobanovski, a reușit să se claseze pe locul trei, dobândind o medalie de bronz. La Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic, 1986, Lobanovski a condus de asemenea naționala URSS care a fost aproape de a se califica în sferturile de finală ale competiției. După ce ocupase prima poziție în grupă, în urma unei victorii de
Valeri Lobanovski () [Corola-website/Science/330320_a_331649]
-
de vioară”, interpretând „Koll Nidrei”, „Mein Steitola Beltz” și „Ciocârlia”. Moare în București la data de 12 aprilie 1986, fiind înmormântat în cimitirul „Izvorul Nou”. În 1962, pentru importantele rezultate dobândite mai ales în cadrul muzicii simfonice românești, este distins cu medalia „Ordinul Muncii”, cls. a III-a.
Nicușor Predescu () [Corola-website/Science/330332_a_331661]
-
Lenin în 1919. Printe alte premii academice, a primit Premiul Adam Smith din partea CNE Bruxelles (2005), Premiul memorial Franz Cuhel pentru Excelență în Educația Economică, de la Univesitatea Economică din Praga (2006), Premiul Gary G. Schlarbaum pentru Liberate (Salamanca, 2009) și medalia "Foment del Treball Nacional" (Barcelona, 2009). În data de 21 iunie 2013 a primit Medalia de Aur „Hayek” de la Universitatea Georg-August din Göttingen (Germania). Printre cele mai cunoscute contribuții intelectuale ale sale se numără studiul asupra activității antreprenoriale și a
Jesús Huerta de Soto () [Corola-website/Science/330343_a_331672]
-
2005), Premiul memorial Franz Cuhel pentru Excelență în Educația Economică, de la Univesitatea Economică din Praga (2006), Premiul Gary G. Schlarbaum pentru Liberate (Salamanca, 2009) și medalia "Foment del Treball Nacional" (Barcelona, 2009). În data de 21 iunie 2013 a primit Medalia de Aur „Hayek” de la Universitatea Georg-August din Göttingen (Germania). Printre cele mai cunoscute contribuții intelectuale ale sale se numără studiul asupra activității antreprenoriale și a imposibilității socialismului, prezentat în cartea "Socialismul, calculul economic și funcția antreprenorială" (2010), contribuțiile la dezvoltarea
Jesús Huerta de Soto () [Corola-website/Science/330343_a_331672]
-
de handbal feminin. Echipa este patronată de Federația Ungară de Handbal (). Naționala maghiară a câștigat Campionatul Mondial în 1965 și Campionatul European în 2000. De la debutul lor în 1976, Ungaria a participat la șase turnee olimpice și a câștigat o medalie de argint la Sydney, în 2000. Ungaria este o prezență regulată la Campionatele Mondiale; singurele ediții la care nu s-a calificat au fost cele din 1990 și 2011. Echipa Ungariei a câștigat o medalie de aur în 1965, patru
Echipa națională de handbal feminin a Ungariei () [Corola-website/Science/330361_a_331690]
-
olimpice și a câștigat o medalie de argint la Sydney, în 2000. Ungaria este o prezență regulată la Campionatele Mondiale; singurele ediții la care nu s-a calificat au fost cele din 1990 și 2011. Echipa Ungariei a câștigat o medalie de aur în 1965, patru medalii de argint și patru medalii de bronz. În 2003, Ungaria a pierdut finala împotriva Franței cu scorul de 32 - 29 după prelungiri. Începând din 2009, echipa Ungariei a participat la fiecare Campionat European care
Echipa națională de handbal feminin a Ungariei () [Corola-website/Science/330361_a_331690]
-
de argint la Sydney, în 2000. Ungaria este o prezență regulată la Campionatele Mondiale; singurele ediții la care nu s-a calificat au fost cele din 1990 și 2011. Echipa Ungariei a câștigat o medalie de aur în 1965, patru medalii de argint și patru medalii de bronz. În 2003, Ungaria a pierdut finala împotriva Franței cu scorul de 32 - 29 după prelungiri. Începând din 2009, echipa Ungariei a participat la fiecare Campionat European care a avut loc și a câștigat
Echipa națională de handbal feminin a Ungariei () [Corola-website/Science/330361_a_331690]