12,341 matches
-
anii 1968-1979 a predat ca lector și șef al Catedrei de Actorie (din 1971 docent) la Institutul de Arte "Gavriil Musicescu" din Chișinău. Teatrul moldovenesc și-a reînceput activitatea la data de 6 noiembrie 1944 la Chișinău cu o nouă redacție a piesei "Haiducii", Victor Gherlac fiind unul dintre semnatarii textului (alături de I. Rom-Lebedev) și al regiei și interpretul rolului lui Costache. Printre piesele de teatru puse în scenă de Gherlac menționăm: "O noapte de mai" de Nikolai Gogol (1945), "Sub
Victor Gherlac () [Corola-website/Science/312907_a_314236]
-
fost director general și redactor-șef până în 1959.Prima transmisie radio a avut loc la 1 septembrie 1949, la ora 6 dimineața. În 2010 sediul central de pe Markgrafenstraße s-a mutat în cartierul de gazetă istorică a Berlinului, adică fosta redacție de știri pentru Hamburg, Frankfurt și Berlin. Sediul corporativ rămâne la Hamburg în vila Gründerzeit, împreună cu departamentul de management, afaceri și vânzări. Scopul agenției este colectarea, prelucrarea și circulația știrilor, arhivelor și a fotografiilor din diferite domenii de activitate. Principala
Deutsche Presse-Agentur () [Corola-website/Science/312964_a_314293]
-
redactor de programe social-politice. Timp de doi ani a fost angajatul Secției de filosofie, drept și sociologie a Academiei de Științe a Republicii Moldova. După doi ani la Academia de Științe se află la Facultatea de jurnalism a USM și în redacția unui ziar al Asociației de Producție "Alfa" din Chișinău, producătorul principal de televizoare din Republica Moldova. A activat la ziarul raional din Rîșcani, la "Nezavisimaia Moldova", "Luceafărul", "Libertatea", "Glasul Națiunii", "Moldova Suverană", "Literatura și Arta", revistele "Mediul Ambiant", " Alunelul" și alte
Valerian Ciobanu () [Corola-website/Science/312986_a_314315]
-
o nouă publicație, ziarul de limbă germană "Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien" (ADZ) (Ziarul Geman General pentru România), care se publică la București. În prezent publicația "Karpatenrundschau" apare ca supliment cu patru pagini al ziarului "Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien", redacția având adresa 2200 Brașov, Str. M. Sadoveanu nr. 3, Tel./Fax 068-475841. Este editată de „Fundația pentru promovarea literaturii germane în România” ("Stiftung zur Förderung der deutschen Literatur in Rumänien").
Karpatenrundschau () [Corola-website/Science/310908_a_312237]
-
Argeș)creând bibliotecă publică "Gh.Tomozei".(2008) Este realizator tv pentru TVR3 și, din mai 2010, trimisul special al "Obervatoire d'Etudes Géopolitiques", din Paris, pentru România, ca expert pe chestiuni de geopolitică și geostrategie. Din 2013, este jurnalist în Redacția Alte minorități SRTV și editor șef al publicației ZAMAN ROMÂNIA. În 2010, primește Premiul de onoare pentru inegralitatea operei “Naji Naaman”, premiu decernat pentru “operele cele mai emancipate din punctul de vedere am stilului și care își propun revigorarea și
Cleopatra Lorințiu () [Corola-website/Science/310957_a_312286]
-
ziarul de limbă germană Neuer Weg („Drum Nou”) în 1952. Între 1970 și 1980 a fost redactor-șef adjunct la programul pentru minorități de la Televiziunea Română, de unde a revenit la ziarul Neuer Weg. O vreme, Liebhardt a fost angajat simultan în redacțiile a două reviste: Neue Banater Zeitung (ziarul germanilor bănățeni), de limba germană, și Munkáslap (ziarul muncitorilor), de limba maghiară. În prezent, este colaborator permanent al emisiunii în limba germană de la TVR 1, unde moderează două rubrici difuzate lunar, "Bukarester Geschichten
Hans Liebhardt () [Corola-website/Science/309574_a_310903]
-
prezent, este colaborator permanent al emisiunii în limba germană de la TVR 1, unde moderează două rubrici difuzate lunar, "Bukarester Geschichten" („Povestiri bucureștene”) și "Bücher und Bilder" („Cărți și imagini”). Colaborează și la emisiunea în limba germană din București, realizată în cadrul Redacției Minorități a Societății Române de Radiodifuziune, având două emisiuni săptămânal: "Wer wir sind und was wir wollen" („Cine suntem și ce vrem”), miercurea, și "Zeitgeschichte in Anekdoten" („Istoria contemporană în anecdote”), vinerea. Aria de difuzare a emisiunili acoperă Transilvania, Banatul
Hans Liebhardt () [Corola-website/Science/309574_a_310903]
-
al operei eminesciene în limba germană"; Când a fost întrebat, în cursul unui interviu, de ce l-a elogiat pe Ceaușescu în poeme, Liebhardt a răspuns că aceste texte le-a confecționat numai din motive tactice, după ce fusese dat afară din redacția secției germane a Televiziunii. Alături de personalități ca Joachim Wittstock și Eginald Schlattner, Hans Liebhardt este unul din puținii scriitori de limba germană rămași în România. A fost inclus în antologia bilingvă "Scriitori germani din România de după 1945", apărută în 2012
Hans Liebhardt () [Corola-website/Science/309574_a_310903]
-
(n. 16 aprilie 1978, Făgăraș) este un intelectual public din România. A fondat și a fost președintele Partidului Noua Republică. A absolvit studiile liceale la Arad (1992-1996), răstimp în care a coordonat redacția revistei "Laboremus". Este licențiat în filosofie (2000) și teologie ortodoxă (2005) la "Universitatea Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca. Student Erasmus la Universitatea "Ludwig Maximilian" din München (2000-2001). Master of Arts în patristică la "University of Durham" (2002) în Marea Britanie. Research Fellow (2005-2006
Mihail Neamțu () [Corola-website/Science/309649_a_310978]
-
a descris experiența celor 9 luni de detenție. În anul 1987 a emigrat în Republica Federală Germania. S-a stabilit la Neuberg (Hessen) unde lucrează ca redactor responsabil la ziarul local "Bad Vilbeler Stadtanzeiger" fiind și membru al consiliului de redacție al revistei "Matrix". Horst Samson este secretarul general al Clubului Internațional P.E.N.-Exil, secțiunea țări germanice. În total a publicat 8 volume de versuri. În România În Germania Prezent cu poezii în antologii:
Horst Samson () [Corola-website/Science/309692_a_311021]
-
blogul său la data de 26 octombrie 2010 (între timp a eliminat-o) însă nu a publicat și documentul unde i-ar fi găsit pe acei informatori care l-ar fi spionat, adică „pe 'Moga' (Claus Stephani), un coleg de redacție de la 'Neue Literatur' și alții ca informatori [...]" (în original: "So fand ich 'Moga' (Claus Stephani), einen Redaktionskollegen bei der 'Neuen Literatur' und andere als IM [...]") - citat din articolul apărut în Frankfurter Allgemeine Zeitung (16 noiembrie 2010) unde Schlesak a făcut
Claus Stephani () [Corola-website/Science/309733_a_311062]
-
de după revenirea la grafierea "român" și a derivatelor sale din primăvara lui 1964 (restul textului, incl. casetele redacționale, nu au fost adaptate decât în volumele 3 și 4). Fotografia alăturată prezintă prima variantă a vol. 2 ("romîn"). Comitetul principal de redacție a fost format din următoarele persoane, cu titulaturile de atunci (vol. 1): La elaborarea lucrării au colaborat peste 400 de autori, menționați în listele colectivelor. Colectivele de lucru au fost, conform domeniilor abordate de enciclopedie: Lucrarea are în total cca.
Dicționar enciclopedic român () [Corola-website/Science/310013_a_311342]
-
interpretarea artistului la diferite ediții ale Festivalului de Creație și Interpretare de la Mamaia. Sergiu Cioiu a fost, de asemenea, protagonistul unui film muzical care se referea la Ansamblul Monumental al lui Brâncuși, Tripticul, realizat de Paul Urmuzescu. Pelicula, realizată de redacția muzicală a Radio Televiziunii Române (RTV) la Târgu Jiu, a fost filmată în întregime în parcul care adăpostește cele trei lucrări ale sculptorului Constantin Brâncuși.
Sergiu Cioiu () [Corola-website/Science/309993_a_311322]
-
literară a viitorului scriitor. Alexandr Movsisian a devenit primul bibliotecar al orașului. În 1883 s-a stabilit în orașul Tiflis, pentru a se consacra literaturii. În același an a publicat în periodicul "Mșac" ("Muncitorul"), la care va deveni secretar de redacție, prima sa lucrare literară, povestirea " Incendiu la sondele de țiței". În 1884-1885, Șirvanzade a scris primul său roman, "Onoare", inspirat din viața unui oraș din provincie. Tot în această perioadă a scris nuvela " Infirma" (subiect dezvoltat ulterior în romanul "Duh
Alexander Shirvanzade () [Corola-website/Science/310166_a_311495]
-
lui Conachi, intitulate "Nume", ne fac cunoscute mai multe inspiratoare» ; cu țintă satirică / ironică, aflăm acrostihul folosit în celebrul poem-păcăleală, " La noi e putred mărul"..., trimis de B. P. Hasdeu revistei "Convorbiri literare", sub pseudonimul transparent "P. A. Calescu", pe care redacția l-a publicat, neobservând că prin lectura verticală a primelor litere se echivala locul infamat cu numele revistei: În legătură cu aceasta, în cartea sa „Amintiri din Junimea”, Iacob Negruzzi relatează următoarele: "Nume", de Costache Conachi <poem> Mă duc, stăpână, de-acum
Acrostih () [Corola-website/Science/310190_a_311519]
-
lui Ion Vinea, Ilarie Voronca, Stephan Roll, F. Brunea), "Punct", 1925 (redactată în București, de Stephan Roll și Scarlat Callimachi), "Integral", 1925 - 1928 (redactată în București de F. Brunea, Ion Călugăru, M. H. Maxy, Ilarie Voronca, și în Paris, sub redacția lui B. Fundoianu / Fondane, M. Teutsch ș. a.), "Urmuz", 1928 (redactată în Câmpina, sub direcția lui George Bogza), "Unu", 1929 - 1932 / 1935 (redactată în Dorohoi, în 1928, și în București, din iulie 1929, de Sașa Pană, Stephan Roll și Ilarie Voronca
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
anul, nr. Pagini, ISBN Nr.pag 1. Sârbii din România și relațiile româno - iugoslave (1944 - 1949) Miodrag Milin, Andrei Milin, Editura Uniunii sârbilor din România, 2004, 271, ISBN 973-8402-37-9 271 2. Relații româno - americane (1859 -1901) Keith Hitchins, Miodrag Milin Redacția publicațiilor pentru străinătate „România”, București, 2001, ISBN 973-99751-8-6 401 3. Rezistență anticomunista din munții Banatului în documente Miodrag Milin Editură „Fundația Academia Civică”, București, 2000, ISBN 973-98550-9-1 274 4. Timișoara în Arhivele ”Europei libere”, 17 -20 decembrie 1989 Miodrag Milin
Miodrag Milin () [Corola-website/Science/309113_a_310442]
-
la Tipografia Ria din Botoșani, cartea portret „A Fost Odată ”, coordonată și cu cheltuiala integrală a poetei Adela Popescu, soția sa. Cartea cuprinde o suită de 115 texte-remember semnate de academicieni, profesori universitari, colegi de liceu și de facultate, de redacție, de institut, medici, ingineri, prieteni etc, care i-au cunoscut viața și activitatea de istoric și critic literar, civică și politică, toate împletite cu facsimile, cu 77 fotografii color și 52 fotografii alb-negru, precum și cu 22 scrieri semnificative ale sale
George Muntean () [Corola-website/Science/309126_a_310455]
-
postuniversitar, probabil din necunoșterea acestui domeniu, nu există o astfel de specializare. Criza este din ce în ce mai mare, referindu-ne la faptul că, potrivit noii legi Cu privire la asigurări rolul și responsabilitățile actuarilor vor fi din ce in ce mai mari. În conformitate cu prevederile Legii cu privire la asigurări (în redacție nouă) nr.407-XVI din 21 decembrie 2006 în care se remarcă o armonizare cu standardele internaționale și o consolidare a acestui sectorului asigurărilor, companiile de asigurări vor fi obligate să beneficieze de serviciile actuarilor. Un prim pas înainte este că
Asociația de Actuariat din Moldova () [Corola-website/Science/309235_a_310564]
-
Gabriela Vrânceanu Firea (10%) și Mihai Craiu (22,5%). În anul 2006, revista a avut o cifră de afaceri de 3,3 milioane de euro și un profit de 320.000 de Euro. La sfârșitul anului 2011, un conflict al redacției cu acționarii, care doreau transferarea publicației pe o nouă companie - Intact Publishing, a condus la închiderea revistei Săptămâna Financiară. Toată echipa redacțională a decis să editeze o nouă publicație similară: Finanțiștii. Intact a renunțat să reediteze Săptămâna Financiară, marca și
Săptămâna Financiară () [Corola-website/Science/310584_a_311913]
-
În 2010, a primit titlul de Cetățean de onoare al satului Galtiu, la inaugurarea Căminului Cultural care îi poartă numele. A călătorit în Elveția, Germania, Franța, Italia, Austria, Anglia, a fost șeful Oficiului de Calcul de la Romtelecom Albă, secretar de redacție la revista "Discobolul" și membru al Uniunii Scriitorilor din România. Despre cărțile autorului au formulat opinii critice: Diana Campan ("Discobolul", nr. 3/1990); Cornel Moraru - La persoana IV plural ("Vatra", nr. 10/1992); Ion Simut - Cum să reintemeiem dragostea? ("România
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]
-
din Timișoara. A coordonat apariția fanzinului science fiction "Paradox" (premiul EuroCon, Montpellier, 1987) al cenaclului "H.G. Wells" (în perioada 1978-1989). Coordonator al unor numere literare ale revistei "Forum studențesc", realizate cu concursul cenaclului "Pavel Dan" (1979-1987). Membru în colectivul de redacție al revistei "Orizont" (din 1990). Redactor șef, apoi director al Editurii de Vest din Timișoara (1990-1993). Consilier editorial al Editurii Marineasa (din 1993). Șef al departamentului cultural la cotidianul "Realitatea bănățeană" (1995-1996). Coordonator al "Suplimentului de marți". Lector, apoi conferențiar
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
în Bărăgan" (ediția a II-a, revăzută și adăugită), Editura Marineasa, Timișoara, 2004. "Tradiție supralicitată, modernitate diortosită. Publicistica lui Nichifor Crainic și a lui Nae Ionescu, la o nouă citire", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2004. "Noțiuni de secretariat de redacție", Marineasa & Brumar, Timișoara, 2004. "Despre Banat, în registru normal", Modus PH, Reșița, 2009. "Vederi din Timișoara", Institutul European, Iași, 2010. "Zona. Prozatori și poeți timișoreni din anii '80 și '90" (în colaborare cu Gabriel Marineasa), Editura Marineasa, Timișoara, 1997. "Generația
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
barocului)", Anthropos, Timișoara, 2001. Tudorel Urian, "Platon pe INTERNET", Dacia, Cluj-Napoca, 2003. Olimpia Berca, "Lecturi provinciale", Eubeea, Timișoara, 2003. Adrian Oțoiu, "Ochiul bifurcat, limba sașie. Proza generației '80", II, Paralela 45, Pitești, 2003. Gheorghe Mocuța, "Sistemul modei optzeciste. Primul val", Redacția Publicațiilor pentru Străinătate, București, 2004. "Dicționar al scriitorilor din Banat", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005. "Dicționarul general al literaturii române", Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Cornel Ungureanu, "Geografia literaturii române, azi. Banatul", vol.4, Pitești, 2005. Simona-Grazia Dima
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
nenumărate articole, monografii și note jurisprudențiale, colaborând constant la cunoscutele reviste de specialitate: „Curierul Judiciar", „Pandectele Române", „Pandectele Săptămânale", „Jurisprudența Generala" și „Dreptul". A publicat articole și studii de drept și în revistele de specialitate franceze. A făcut parte din redacția revistei „Zeitschrift für Osteuropäishes Recht" din Breslau (azi Wroclaw în Polonia). Fructificând vastele și profundele lui cunoștințe din cele mai variate domenii ale dreptului, a colaborat, la redactarea și publicarea de lucrări juridice și de studii de drept, cu Constantin
Eugen Petit () [Corola-website/Science/310633_a_311962]