19,447 matches
-
de economii bazate pe reciprocitate”, „asociațiile tinerești”, „asociațiile de cultură populară”, „universitatea populară”, bibliotecile populare, „asociațiile de gimnastică”. Sistemul educației cetățenești are deci scopul final de a „deștepta puterea de simțire” în rândurile tineretului, de a trezi în fiecare individ „simțul că el trebuie să fie un membru activ în societate”. Un reprezentant de seamă al pedagogiei sociale este Émile Durkheim (1858-1917), pentru care „educația este ceva eminamente social, prin originile sale, ca și prin funcțiile sale și, prin urmare, pedagogia
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pedagogică prin conferințe. Contribuția sa la dezvoltarea pedagogiei sociale rămâne însă lucrarea Pedagogia comunităților de muncă, inspirată de ideile și practica școlii active. Propunându-și să „umanizeze învățământul”, cultivând la școlari „spiritul colectiv, hotărârea de a lupta pentru binele comun, simțul răspunderii, iubirea desinteresată și altruismul”, autorul găsește soluția transformării clasei școlare într-o „comunitate” (în spiritul ideilor lui Peter Petersen, autorul așa-numitului Plan Jena), folosind „tendința spontană de cooperare a elevilor”. Munca în echipă dezvoltă activismul natural al copilului
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de continuitate. Finalitatea este formarea unor cetățeni informați și toleranți, capabili să contribuie la dezvoltarea economică și socială a societății, la atenuarea sărăciei și prezervarea mediului. - Proces ce durează întreaga viață, educația adulților are ca obiectiv dezvoltarea autonomiei și a simțului responsabilității, la fiecare individ și în rândurile fiecărei comunități, asistându-i să facă față transformărilor care afectează economia, cultura și societatea în ansamblul său, să promoveze coexistența și toleranța ca modele de participare a cetățenilor la viața colectivității. Un obiectiv
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
conștiința publică rolul instrucției și educației. A pornit la drum cu „o imensă bună credință și destoinicie, atât teoretică, cât și practică, o nedezmințită capacitate de muncă tenace și inteligență” (Bordeianu, 1977, p.VIII). George Călinescu îi observă un „superior simț practic în domeniul social”, dovedit - iată - prin activitatea sa de organizator al școlii. Cunoștea, cum puțini, care sunt deficiențele sistemului de învățământ al epocii și credea că, numai pornind de la cunoașterea stărilor reale de lucruri, se poate începe o acțiune
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
deosebită seriozitate: „prelegeri asupra metodei de-a propune diferite obiecte, ținute de pedagogi practici recunoscuți de la școalele din Iași”, demonstrații „ținute de învățătorii rurali înșiși”, precum și „convorbiri exegetice” asupra metodologiei. Constatând lipsuri serioase în pregătirea didactico-metodică a învățătorilor, propune - cu simț practic - schimbarea datei conferințelor, pentru a se putea beneficia de prezența în Iași a profesorilor școlilor secundare, „a căror metodă ar putea servi de model învățătorilor rurali și a căror prelegeri le-ar putea îmbogăți cunoștințele”. Cu acest prilej, al
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a dăruit muncii, școlii, binelui public. O preocupare constantă a revizorului a fost aceea pentru pregătirea și perfecționarea corpului didactic. Am amintit deja despre modul scrupulos în care organizase conferințele învățătorilor rurali. A fost nu numai acribie, ci și competență, simț practic deosebit de bine valorizat, cu acest prilej. Constatând mari lipsuri, „atât în privința metodei cât și a cunoștințelor”, faptul că singurele lor cunoștințe „consistă în genere în vorbe moarte, a căror realitate vie n-o pricep”, revizorul organizează altfel decât până
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
experiențe de acest tip1. Preocuparea pentru „dezvoltarea voinței” propune o delimitare de sistemul herbartian, intelectualist și reductivist, practicat de Rein la Jena, model care influențase formal organizarea Seminarului. Un alt principiu urmărit cu perseverență la Seminar era acela al dezvoltării simțului practic, legarea cunoștințelor teoretice de realitățile vieții: „apropierea între școală și casă, între știință și viață”. Cunoștințele, se credea, sunt un mijloc de exercitare a unei funcții neglijate de școala noastră până atunci: „practicitatea”. Între școală și viață era o
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
didactic al Universității ieșene. Într-un studiu intitulat programatic „Orientarea culturii și educației naționale”, I. Găvănescul (1922-1923) apreciază, pe aceeași linie, că o concepție educativă trebuie să se întemeieze pe calitățile larg răspândite în rândurile poporului român: toleranța, „derivată din simțul moral” și moștenită din acea humanitas a culturii latine, ospitalitatea, echilibrul moral „moștenit de la străbuni și alcătuit din cumințenie, omenie, înțelepciune, modestie, respect de noi și de aproapele, respectul dreptului propriu și al altora”. Educația trebuie să dezvolte la copii
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
democratică”, concept modern, propunea o dezvoltare armonioasă, „în spiritul comunității și al nevoilor ei”, personalitatea umană fiind legată „de toți membrii grupului” care exercită un control „asupra fiecăruia” -, stimulându-l, angajându-l, sprijinindu-l. În felul acesta, individul își dezvoltă „simțul profund pentru tot ce este concret”, pentru „dinamismul vieții”, pentru „realul în care trăiește”. Iar „totalitatea activității omului, precum și controlul semenilor, îl obligă neîncetat să-și lege visurile de viața trăită”. Și atunci: „Tot ce ne rămâne de făcut este
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
întoarcerii la tradiții, dublată de o adâncă compasiune pentru starea actuală. Interesul său pentru „depozitarul îndărătnic al tuturor acestor tradiții”, pentru „complexul de obiceiuri și de datorii strămoșești”, ca și pentru „ținerea-n seamă a moralei sociale populare, a bunului simț țărănesc, care-i acumularea înțelepciunii generațiilor de veacuri”, va deveni, în câțiva ani, un sistem de cunoaștere și acțiune care-i va aduce prestigiu și faimă. Încă de la aceste prime contacte cu realitatea satului, sociologul întrevede calea rezolvării „situației”: legi
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de inițiere cu o organizare internă riguroasă și norme unanim acceptate, promovând spiritul de corp, „conștiința de noi”. Un doctrinar al cooperației moderne, N. Ghiulea, găsește că „asociațiile țărănești” din România, pe care le aflăm „în toate timpurile”, denotă un „simț social dezvoltat și foarte demult exercitat”, acestea născând „o viață comună”, un puternic spirit comunitar (Ghiulea, 1926, p. 32). El citează, ca forme de asociație economică, organizațiile ciobănești numite „târle” (participanții își adună oile în comun, suportă cheltuielile și își
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sau tovărășiile de muncă ale pescarilor din apele Dunării și ale Mării Negre („companii”), născute din trebuința de a coopera la un efort peste puterile individuale. O manifestare a solidarității sociale a poporului a constituit-o „claca între săteni”, pildă a simțului social ce s-a născut din experiența traiului comunitar. Toate aceste exemple ne arată, crede N. Ghiulea, fost profesor de „politică socială” la Universitatea din Cluj, că „poporul nostru este primitor la orice idee folositoare de întovărășire” (Ghiulea, 1926, p.
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
este una din cele mai bune și mai complete educații sociale, înrâurirea ei asupra maselor este una din cele mai fericite și mai repezi” (Ghiulea, 1927, p. 8). Fraza următoare ar putea figura în orice lucrare de pedagogie contemporană: „Educația simțului social, al iubirii de aproape, al ajutorului reciproc, al dezinteresării și jertfei pentru binele comun, în primul rând, și mai apoi dorința unei bune stări generale, sunt astăzi elementele cele mai prețioase pe care se poate întemeia o cultură solidă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
vieții sociale, nici pe cel economic, dar cel dintâi trebuie să primeze; d) „Cooperația școlară trebuie să se bucure de o largă autonomie, fără a fi însă complet independentă”. Autonomia creează virtuți morale active, ca spiritul de organizare, ajutorarea aproapelui, simțul responsabilității. Asistența cadrului didactic trebuie să fie aceea de „consultant”, „persoană amică” o sfătuiește cu infinită precauție (Stoian, 1942, pp. 260-262). Totul conceput deci pentru „schimbarea mentalităților”, pentru o „revoluție în suflete”, prin mijloace educative. Numai formarea copiilor în spiritul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
fiu, Aaron, a vocalizat celebrul „manuscris Alep” ce conținea toată Biblia. Desigur, nu putem nesocoti posibilitatea ca masoreții occidentali să fi avut în vedere o anumită sistematizare a pronunției, mai ales în faza terminală de copiere a textelor. Entuziasmul și simțul urgenței care, cu șapte sau opt secole în urmă făcuseră posibilă închegarea canonului ebraic al Vechiului Testament și stabilirea acelui textus receptus consonantic, erau acum canalizate în vederea fixării, odată pentru totdeauna, a pronunțării exacte, prin intermediul semnelor vocalice, a Scripturii ebraice
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
comunicarea deschisă în cadrul grupului. O calitate valoroasă pentru multe instituții publice și nonprofit este capacitatea de a recruta moderatori voluntari care nu sunt cercetători, dar posedă caracteristicile esențiale pentru a avea succes. În cele din urmă, o atitudine prietenoasă și simțul umorului sunt calități de mare valoare. Un simplu zâmbet din partea moderatorului poate fi suficient pentru a-i ajuta pe oameni să simtă că această experiență nu este ceva ieșit din comun. De obicei, un zâmbet transmite căldură, grijă și empatie
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
să aibă mai mult succes: Găsiți moderatorul potrivit! Există adulți cărora le place cu adevărat să stea printre tineri. Acești adulți au talente speciale. Au darul de a-i face pe tineri să vorbească, probabil pentru că inspiră încredere, respect, toleranță, simțul umorului și demonstrează că doresc să îi asculte. Știu cum să le vorbească tinerilor, cum să îi asculte, cum să glumească și să se distreze împreună cu ei. Există anumiți profesori, angajați care lucrează cu tinerii și voluntari ce au astfel
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Focus grupurile cu tineri sunt amuzante, în parte din cauza faptului că mereu se întâmplă ceva neașteptat. Diferențele de la grup la grup sunt mai mari decât în cazul grupurilor de adulți și apar ocazii pentru distracție la fiecare pas. Păstrați-vă simțul umorului, arătați-le respect și fiți pregătiți să improvizați. Focus grupurile cu minorități etnice sau rasialetc "Focus grupurile cu minoritĂȚi etnice sau rasiale" Metoda focus grup se folosește din ce în ce mai mult pentru evaluarea nevoilor sau pentru a testa materiale pentru programe
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
la doar câțiva metri de gardul meu. Sâmbătă seara, acolo se petreceau lucruri îngrozitoare: constructorii se strângeau ca sălbaticii în jurul focului, beau, cântau și, cel mai grav, găteau. Aduse de vânt, efluviile grele mă tulburau îngrozitor, îmi răscoleau neplăcut toate simțurile, așa că închideam geamurile în grabă (am identificat aromele mai târziu: varză călită, fasole bătută, afumătură prăjită). Ei bine, ce credeți că făcea numărul trei? Ploua, ningea, nu avea importanță: exact atunci își găsea el de lucru prin curte. S-a
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
mai adusese niciun bărbat. Încetul cu încetul mă condensam, partea din mine care nu participa la luptă se evapora, nu mai rămânea decât esența, zona afectată de intemperii; la asta mi se reducea toată ființa, acolo mi se concentrau toate simțurile și fiecare explozie în parte mă aducea în pragul dezintegrării... Ce să vă mai spun, îmi pierdeam controlul rău de tot... ...................................................................... A trebuit să mă opresc din scris și să fac un duș rece. Cu ochii plini de lacrimi și
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Numărul cinci nu era în stare să aprecieze nimic din ceea ce făceam pentru el. Mergeam zilnic la hair-stylist, săptămânal pe la cosmeticiană, investeam în permanență în colecția de parfumuri, bijuterii și accesorii... Totul, pentru el, pentru ca prezența mea să-i încânte simțurile... Îmi făcusem și un calcul: ca medie ponderată, sporul zilnic de frumusețe era în jur de 0,82%! În zadar: nu remarca niciodată schimbarea. Iar de obiectivul meu, să-i sporesc eficiența în pat (cât se poate, nu sunt o
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
rezistent și statornic, după o lună de meniuri alcătuite din pâine cu pâine mă iubea la fel ca-n prima zi... Sper că și-a găsit fericirea alături de blonda aia grasă cu care a fugit. O merită... Numărul doi, cu simțul său de afaceri ieșit din comun; acum mi l-aș dori măcar ca partener în firmă. Pe de altă parte, în nopțile mele de singurătate încă mai visez că le servesc pâine goală lui și prietenului său drăgălaș, cel cu
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
acestor probleme, vezi capitolul 1 din Dragotă, Victor, Evaluarea acțiunilor societăților comerciale, Coediție Editura Economică și Editura IROVAL, București, 2006. footnote>. Ca atare, raportarea la un preț care nu reprezintă mare lucru nu poate da încredere unui analist de bun simț. Din nou, relatarea unei povești (mai recente) din economia mondială poate fi edificatoare (vezi cadrul 3.4). Cadrul 3.4. Piața - înger și/sau demon? În anii premergători crizei financiare declanșate în 2008, băncile americane ofereau credite imobiliare cu garanția
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
s-ar institui doar în conversație, nu și în scris. Greu de crezut că lucrurile se petrec până la capăt așa. Doar că, în scris, rolurile sunt altele. Cioran își reproșează adesea neputința de a depăși barierele politeții, pe ale bunului simț, pe ale convențiilor sociale. Nu-i vorbă, răbufnește adesea și nu rare sunt accesele de violență. Or, în notele nedestinate tiparului, ca și în scrisori, tocmai această sumă de contradicții e înregistrată cu disperare, căci Cioran se identifică în permanență
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
am citit” (15 ianuarie 1975 Ă 606). Un umorist și un melancolic. De nu cumva, scrisul e mai degrabă consecința și expresia umoristului decât a melancolicului. E aproape dezamăgit că ardelenii, pe care nu-i disprețuiește, „n-au avut niciodată simțul ridicolului” (12iulie 1974 Ă 605). Cine are simțul ridicolului, crede el, ajunge să refuze lumea, să o nege, sau să se nege pe sine. Oricum, cine are simțul ridicolului ajunge să trăiască pentru ceilalți. Cioran transformă acest simț în reversul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]