12,817 matches
-
o traducere a numelui aramaic, original TADMOR, care înseamnă 'palmier". Astăzi, Tadmor este numele unei mici localități de lângă ruinele cetății. Palmira este menționată în texte din mileniul al 2 lea IC, în textele asiriene, în Biblie, ca parte a teritoiilor stăpânite de Solomon.
Damasc () [Corola-website/Science/299927_a_301256]
-
Wessex, acesta devenind astfel primul domnitor saxon al întregii Anglii. După o perioadă de jafuri și invazii, vikingii începură să se stabilească în Anglia și să facă schimburi comerciale, conducând în cele din urmă Danelaw (regiune istorică în nord-estul Angliei stăpânită de danezi, numele traducându-se "legi daneze") de la sfârșitul secolului al IX-lea. Una din așezările vikinge s-a aflat în York, denumită Jorvik de către vikingi. Conducerea vikingă a lăsat urme importante în limba engleză; asemănarea dintre engleza veche și
Istoria Angliei () [Corola-website/Science/299895_a_301224]
-
și 31 de agenți economici. Inițial, sate precum Gârbov, Murgești, Stolojani erau centre de comună, dar acum ele fac parte din orașul Turceni. Odată cu secolul al XVII-lea, Mânăstirea Tismana și o multitudine de familii boierești primesc confirmarea că pot stăpâni moșiile din Turceni. În 1964 Mânăstirea Tismana pune stăpânire pe satul Turceni, iar în 1871 și 1900 au loc alte împărțiri administrative. Localitatea Turceni beneficiază de două cămine culturale unde locuitorii își pot desfășura activitățile culturale, dar și de unități
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
Dunării au avut ciocniri cu bastarnii, un popor germanic care între 200 și 100 î.Hr. au ocupat poalele nord-estice ale Carpaților și malurile Nistrului. După lupte îndelungate, bastarnii au fost învinși de daci, locuitorii regiunilor muntoase, care mai apoi rămân stăpâni și pe câmpia răsăriteana până la Nistru. Din secolul I î.Hr., în nordul Dunării predomina numele și neamul dac, iar numele geților se păstrează mai ales în sudul Dunării. În Scythia Minor (Dobrogea) au mai domnit trei regi geți: Roles, Dapyx
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
din stanga fluviului, Herodot scrie că nu s-ar putea spune ce oameni locuiesc. În viziunea lui, tot ținutul de la nord de Dunăre "se arătă a fi pustiu și de o întindere nesfârșita". Scriitorul menționează spusele tracilor cum că ținutul este stăpânit de către albine; însă Herodot nu dă crezare acestor vorbe. spunând că albinele indura cu greu frigul. El este de părere că ținuturile aflate sub constelația Ursei nu pot fi locuite datorită frigului. Tot Herodot în lucrarea să "Istorii", narează evenimente
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
Dunărea de Jos, mai ales în zonele de sud ale Moldovei și nord-estul Munteniei, a doi regi (basilei) de origine getica, anume Zalmodegikos și Rhemaxos. Scriitorul antic Trogus Pompeius ne relatează în "Istoria lui Filip" despre regele geto-dac Oroles care stăpânea prin părțile Moldovei, că își pedepsește supușii pentru faptul că nu au luptat cu succes împotriva bastarnilor (neam germanic). Strabon, contemporan al lui Agrippa, care a văzut hartă acestuia și i-a citit "Comentariile", îi menționează pe daci numindu-i
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
și sub numele Tratatul de la Riga), a fost semnat la 18 martie 1921 în Riga, între Polonia și Rusia Sovietică, la terminarea războiului polono-sovietic. Chiar timpul desfășurării războiului civil rus, polonezii erau nerăbdători să recucerească toate teritoriile Uniunii statale polono-lituaniene stăpânite de Rusia, dușmanul lor tradițional. Istoricul J.F.C. Fuller a descris Bătălia de la Varșovia ca fiind una dintre cele mai importante din toate timpurile. Dacă bolșevicii ar fi reușit ocuparea Poloniei, ei ar fi fost capabili să-i ajute pe comuniștii
Tratatul de la Riga (1921) () [Corola-website/Science/299292_a_300621]
-
fost cumpărat de către Alexandru cel Bun și dăruit Mitropoliei Moldovei. În schimb, sătul Vicovul de Sus (care cuprindea teritoriul actual al orașului Vicovu de Sus și al comunei Bilca) era în posesia familiei Babici, cu toate hotarele sale, după cum au stăpânit din veac. Cel mai de seamă reprezentant al acestei familii a fost Stan Babici, membru în sfatul domnesc al lui Alexandru cel Bun și al fiului său, Ilias. Pe teritoriul satului Lăură a fost una dintre cele mai însemnate mănăstiri
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
și care, trecând cu oastea peste râul Olt, îl alungă pe Simion din țară, și îl pun pe tron pe Radu Șerban Basarab. Detronarea lui Simion a fost determinată și de uciderea lui Mihai în Transilvania, și pentru că nemții ajunseseră stăpâni acolo și astfel amenințau ocârmuirea Munteniei ca vasală a turcilor și a polonezilor. Noul domn sprijinit de boieri era chiar protejatul împăratului german și se ciocnise de mai multe ori cu oștile lui Simion, ajutat fiind și de oștile lui
Simion Movilă () [Corola-website/Science/299287_a_300616]
-
1620 - august 1623 și al Moldovei: 24 iulie 1616 - 9 februarie 1619 și 4 august 1623 - 20 ianuarie 1626. era fiul lui Mîhnea al II-lea Turcitul. A fost susținut de Poartă pentru domnie încă din ianuarie 1596, dar a stăpânit pentru prima data in Tara Românească între noiembrie 1601 - martie 1602. După această scurtă domnie a fost voievod al Țării Românești între aprilie - mai 1611. Tot în 1611 a început a treia să domnie, în contextul ocupării țării de către o
Radu Mihnea () [Corola-website/Science/299295_a_300624]
-
cedată regelui Matei Corvin al Ungariei, dar luată înapoi de Ștefan cel Mare, nepot al lui Alexandru cel Bun și văr al lui Vlad Țepeș din Muntenia. Sub domnia lui Ștefan, Moldova a ajuns la întinderea și puterea ei maximă, stăpânind vadurile Nistrului (îndeosebi Dubăsarii) și având în Marea Neagră, până în 1484, o flotă de corăbii mulțumită căreia făcea comerț cu Constantinopolul devenit Istanbul și ținea legătura cu principatul Crimeean, țara soției sale Maria de Mangop. În 1792, prin Tratatul de la Iași
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
a fost donat templului, iar nodul cu care era legat de car jugul, a fost păstrat cu sfințenie. Nimeni nu-l putea desface, deoarece era ca o minge cu capetele înăuntru. Oracolul a spus: “cel care îl va desface, va stăpâni Asia”. Alexandru tăie cu sabia faimosul nod gordian, asigurându-și astfel domnia continentului. Apoi Alexandru s-a îndreptat spre est, spre munții Taurus, pe care i-a traversat cu ușurință. Odată ajuns în Tars, Alexandru îl cucerește, după care cade
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
macedoneni. După un lung și istovitor drum prin deșert, consultă oracolul zeului Amon de la oaza Siwa, iar preoții acestuia îi acordă titlul de fiu al lui Ra, purtat altădată de faraoni; astfel regele devine, în ochii egiptenilor, un zeu. Alexandru stăpânește acum bazinul mediteranean și o bună parte a Asiei, fiind onorat ca un faraon de către egipteni. Îmbătat de succes, reîncepe lupta împotriva lui Darius în anul 331 î.Hr. Bătălia a avut loc în condițiile în care Alexandru Macedon pornise o
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
berbec." Și țapul a crescut foarte și când a ajuns puternic, cornul cel mare s-a sfărâmat și am zărit patru coarne crescând în locul lor, spre cele patru vânturi ale cerului." "* apoi un al treilea regat de aramă, care va stăpâni peste tot pământul." După ce s-a luptat Alexandru Macedon, fiul lui Filip, care a ieșit din țara Chitim și a bătut pe Darie, regele Perșilor și al Mezilor, a domnit în locul lui, fiind cel dintâi împărat de neam grecesc." Și
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
pământului." "# Și a trecut până la marginile pământului, a luat prăzi de la neamuri multe și a fost supus pământul înaintea lui. "# Și s-a înălțat și s-a ridicat inima lui și a adunat putere și oștire foarte tare." "# Și a stăpânit țări și neamuri și tirani și i-au fost lui birnici." "# Și după aceasta a căzut la pat și a înțeles că i se apropie moartea." Atunci a chemat slugile sale cele cinstite, care erau cu sine, crescuți din tinerețe
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
i se apropie moartea." Atunci a chemat slugile sale cele cinstite, care erau cu sine, crescuți din tinerețe, și le-a împărțit regatul său, încă fiind viu." "# Și a domnit Alexandru timp de doisprezece ani, și a murit." "# Și au stăpânit slugile lui fiecare la locul său." "# Și au pus toți steme după ce a murit el, și fiii lor după dânșii ani mulți, și s-au înmulțit răutățile pe pământ." Alte referiri la el apar și în Zoroastrism, ca Arda Wiraz
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
Milanului, Carol și-a pus fiul, Filip al II-lea al Spaniei, la conducerea ducatului, în ciuda pretențiilor lui Francisc. Și acest război s-a terminat nedecis. Francisc nu a reușit să cucerească Milanul, dar a cucerit mare parte din teritoriile stăpânite de aliatul lui Carol, Ducele de Savoia, inclusiv capitala Torino. Un armistițiu semnat la Nisa, în 1538, pe baza "uti possidetis", a pus capăt războiului, dar pacea nu avea să dureze. Războiul a fost reluat în 1542, Francisc aliându-se atunci
Carol Quintul () [Corola-website/Science/299322_a_300651]
-
al Frontului de vest), Aleksandr Egorov (noul comandant al Frontului de SV), viitorul conducător al URSS I. V. Stalin și fondatorul poliției secrete CEKA, Felix Dzerjinski Armata poloneză era formată în principal din militari care luptaseră în armatele imperiilor care stăpâniseră teritoriile poloneze. Alături de ei luptau voluntari din diferite țări, precum cei din escadrila Kościuszko. Alături de polonezi lupta Boris Savinkov și armata sa de 20.000 - 30.000 de anticomuniști ruși (în cea mai mare parte foști prizonieri de război). Savinkov
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
element fizionomic. Răutacioasă și chiar vulgară adesea, caricatura de gag este o farsă menită a irita pe subiect atunci când acesta nu posedă umor și autoironie sau declanșarea unui mecanism de replică, atunci când subiectul se simte lezat dar nu jignit și stăpânește pe deasupra și calitatea de a riposta cu aceleași arme. În acest ultim caz, replica nu întârzie să apară și de multe ori, depășind chiar prin sarcasm scânteia inițială. Farsele își mută astfel calamburul de la "glumele fizice", vulgare de cele mai multe ori
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
a optat pentru echivocarea completă, pentru „acumularea de metafore, ambiguități și tropi”. Derrida vorbește de un „proiect joycian” care „pornește de la un anumit anti-istoricism și de la o dorință de a se trezi din « coșmarul istoriei », de la o dorință de a stăpâni acest coșmar într-o reîncepere totală și prezentă”. Unii critici îl acuză pe Derrida de diletantism în ceea ce privește exegeza lui Joyce; în interpretările sale, Derrida se folosește foarte rar de textul efectiv al operei joyciene, pornind mai degrabă de la impresii generale
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
circulau printre localnici. Astfel aduce la cunoștință că localnicii mai numesc ruinele „Cetatea lui Mateiaș“ și că acolo, de mult, s-ar fi purtat o luptă a românilor și ungurilor împotriva tătarilor. Aceștia, câștigând lupta, au dărâmat cetatea și au stăpânit zona o bucată de timp. La începutul secolului trecut, istoricul Teohari Antonescu face la rândul lui o descriere detaliată a cetății, afirmând și el, ca și predecesorul său, că este vorba despre ruine dacice. Tot atunci, lucrând la strângerea materialului
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
în arta compunerii poemelor haiku. Din acest moment, Natsume a început să-și semneze poemele cu pseudonimul "Soseki", care în limba chineză înseamnă "încăpățânat". În 1890, Natsume s-a mutat la departamentul de literatură engleză și rapid a început să stăpânească bine limba engleză. Natsume a absolvit în 1893 și s-a înscris la masterat la Școala Normală din Tokio unde a și lucrat cu jumătate de normă ca profesor. Natsume Soseki a început în 1895 să predea la Gimnaziul din
Sōseki Natsume () [Corola-website/Science/298873_a_300202]
-
Gen. 48:27, Rut 4:11 ) care înseamnă fertil, conform referinței existente în Cartea lui Mică: „Și tu, Betleeme Efrata, măcar că ești prea mic între cetățile de căpetenie ale lui Iuda, totuși din tine Îmi va ieși Cel ce vă stăpâni peste Israel și a cărui obârșie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veșniciei.”(Mică 5:2) Biblia îl numește deasemenea “Betleemul lui Iuda”(1 Samuel 17) , și "cetatea lui David"(Luca 2:4). Este menționat pentru prima dată în
Betleem () [Corola-website/Science/298896_a_300225]
-
Angliei. Istoricii notează că în vremea sa, protestanții au considerat Regulamentul elisabetan ca un compromis. Chiar dacă Elisabeta a dus o politică externă defensivă, statutul Angliei a crescut. Papa Sixt al V-lea mirat scria: "Ea este o femeie care chiar dacă stăpânește doar o jumătate de insulă, este temută de Franța, Spania și Sfântul Imperiu Roman". A fost primul Tudor care a recunoscut că un monarh guvernează pentru aprobarea poporului său. Prin urmare ea a colaborat întotdeauna cu Parlamentul și consilierii săi
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
iar semnătura lui va apărea frecvent în revistele literare, mai cu seamă în revistă "Leș Cahiers du Sud". Viața sa pariziana este marcată însă de dezrădăcinare (vezi poemul "Exodul"), de dificultatea de a scrie în franceză, desi va ajunge să stăpânească franceză scrisă într-un timp relativ scurt. Determinanta pentru evoluția spirituală a lui Benjamin Fondane a fost întâlnirea, în primăvara anului 1924, cu filosoful rus Lev Șestov, precum și cu scrierile lui Friedrich Nietzsche și Søren Kierkegaard. Personalitatea lui avea să
Benjamin Fondane () [Corola-website/Science/297749_a_299078]