11,705 matches
-
tritonului la pagina 309. Volum de 494 pagini, în folio, cu numeroase ilustrații, legătură in pergament pe lemn, chenare la rece, cotor restaurat, chiotoare de dată recentă. Blocul cărții în stare foarte bună. Opera de Cornelius Tacitus "Istoria generală a turcilor" de Richard Knolles (4.500 de euro) este prima cronică britanică ce dezbate aspecte militare și politice ale imperiului otoman în limba enlgeză și nu în latină. Acesta este un indiciu clar că informații despre "teroarea lumii", deveneau esențiale nu
Licitația de Hârtii Rare și gravuri europene din colecția Paul Davidsohn by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105748_a_107040]
-
aspectul lor fizic, personalitate și interese personale. Lucrarea demonstrează de asemenea prejudecățile atât generale cât și cele ale istoricilor de perioadă în legătură cu ascensiunea imperiului otoman, culminând cu căderea Constantinopolului în 1453 și frica pe care europenii creștini o aveau față de turci. Istoricul Samuel Chew ne spune că aceste prejudecăți dobândite de istorici și exprimate în scris, mai ales în cazul unei cronici de o asemenea anvergură, nu pot să nu fie văzute alt fel decât ca fiind propagandistice. Imologhiul și Catavasier
Licitația de Hârtii Rare și gravuri europene din colecția Paul Davidsohn by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105748_a_107040]
-
bunurile din țară. Ajunși aici, Constantin Brâncoveanu împreună cu cei patru fii ai săi au fost aruncați în temnița Edicule, închisoarea celor 7 turnuri, fiind chinuiți să mărturisească locurile unde era ascuns restul averii. În timpul chinurilor cumplite la care erau supuși, turcii i-au promis domnitorului încetarea acestora, anularea pedepsei cu moartea și chiar înapoierea domniei dacă va da împărăției fabuloasă suma de 20.000 de pungi de aur și dacă se va lepăda de credință creștină. "De legea creștină nu mă
Sfinții martiri Brâncoveni prăznuiți pe 16 august, la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Capitală by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105979_a_107271]
-
Berlin, din 1878, recunoaște, odată cu independența României, și independența Muntenegrului. Există în Muntenegru ruinele unei cetăți care se numește Bihor. Mai există o biserică vlahă în Cetinje, precum și un munte numit Caraula, după numele, spun istoricii, pe care-l dădeau turcii vlahilor de la nord de Dunăre, ziși și negri (kara-ulagh). Apropierea dintre țara noastră și Muntenegru este mai mare decât pot da de înțeles cei 500 de kilometri care le despart. La fix zeci ani de la desprinderea de Serbia, Muntenegru are
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
stăpânirea românească asupra unui teritoriu cu o suprafață de 7.700 kmp și o populație de 259.957 locuitori. Cadrilaterul era format din două județe, iar elementul românesc, numărând 6.602 persoane, constituia numai 2,4% din populație. Majoritari erau turcii și tătarii, în proporție de 48%, alături de bulgari, 43% din populația noului teritoriu dobândit. Politica autorităților de la București a inclus, pentru acest teritoriu, un aflux de aromâni din Balcani, în special din Macedonia și Grecia, dar și români din diverse
Povestea românească a Cadrilaterului dăinuie… by Andrei Crîngaşu () [Corola-website/Journalistic/296323_a_297652]
-
în majoritatea centrelor aglomerate proporția de străini urmează un curs ascendent. Una dintre urmările în plan social este, de pildă, prezența unui număr tot mai mare de moschei în toate landurile. Alte date interesante arată că, pe lângă semnificativa comunitate a turcilor stabiliți în Germania - circa 1.550.000 de cetățeni la nivelul anului 2013, reprezentând peste 22% din populația de origine străină - este consemnat numărul important de migranți alcătuit din persoane din fosta URSS, sosiți în anii ’80 și ’90. O
Cum schimbă migranţii demografia… () [Corola-website/Journalistic/296319_a_297648]
-
ține pe linia de plutire” sporul demografic al țării, care altfel s-ar prăbuși. Per ansamblu, la nivelul întregii Uniuni Europene, statisticile arată că migrația influențează componența demografică în proporție de circa 10%. Ca proveniență, pe primul loc se clasează turcii (Germania, Franța, Olanda, Austria), apoi arabii (Marea Britanie, Belgia, Spania), africanii (Franța, Olanda, Portugalia) și indienii (Marea Britanie, Olanda, Irlanda). Demn de remarcat este faptul că există și state europene în care migranții sunt în număr covârșitor, întrucât este vorba despre țări
Cum schimbă migranţii demografia… () [Corola-website/Journalistic/296319_a_297648]
-
stat a României. În ședința solemnă a Adunării Deputaților, din 9 mai 1877, Kogălniceanu rostea celebrul discurs ce proclama acest act măreț: „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare.... Ce-am fost înainte de declararea rezbelului? Fost-am noi dependenți către turci? Fost-am noi provincie turcească? Avut-am noi pe sultan ca suzeran? Străinii au zis acestea; noi nu am zis-o niciodată. Așadar, domnilor deputați, nu am nici cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței Naționale
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
locuințe și dezvoltarea unei infrastructuri școlare moderne. Și romii din Macedonia, în număr de câteva zeci de mii, au fost beneficiari ai strategiilor Deceniului, prin combaterea eficientă a discriminării (romii figurează în Constituția țării cu drepturi egale cu ale albanezilor, turcilor, sârbilor și bosniacilor). În plus, tot mai mulți reprezentanți tineri și educați ai minorității se implică în palierul politic decizional. Un exemplu concret de acțiune urmată de rezultate vine din Serbia. La începutul anilor 2000, în condițiile unei grave discriminări
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
chiar și „muncit” și chinuit spre a recunoaște, fiind „ars pe piept cu fierul roșu”. Trece și de această prigoană și după ce mai îndeplinește o serie de dregătorii, precum, cele de vel vornic, pârcălab și hatman își cumpără domnia de la turci, instalându-se, ca stâpănitor local, la Iași, la 27 aprilie/7mai 1634. Va fi o domnie bogată în evenimente, în concurență deschisă cu cea a lui Matei Basarab (1580-1654) din Țara Românească, marcată de legături contradictorii cu Ardealul, Polonia, tătarii
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
și să nu subestimeze nici cea mai mică anomalie muscular apărută. Nici unul nu a putut să te cucerească cât ai fost unit, nici romanii care au stăpânit doar o parte din vechea Dacie, cealaltă fiind stăpânită de Dacii liberi, nici turcii care nu au reușit niciodată să îți transforme teritoriul în pașalâc. Datele obținute ajută clienții să detecteze, investigheze și să mențină sub control și să remedieze atacuri noi și necunoscute sau atacuri tip Zero Day care încearcă să evite soluțiile
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
ȘTEFAN VODĂ ȘI TURCII <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 246 footnote> (Auzit de I.T.Popovici de la V.Lopătariu, de loc de peste Prut) Foilean-a bobului Pe apa Bârladului Toat-oștirea mi se lasă Și prin codru
?tefan Vod? ?i turcii [Corola-other/Imaginative/83507_a_84832]
-
pagina 246 footnote> (Auzit de I.T.Popovici de la V.Lopătariu, de loc de peste Prut) Foilean-a bobului Pe apa Bârladului Toat-oștirea mi se lasă Și prin codru mi se-ndeasă! Pe cel drum, pe cea cărare, Se zărește pară mare: Vin turcii de prăpădesc Pământul moldovenesc! Ștefan Vodă Domn cel Mare Ca un zmeu șade călare Și mereu mi-i tot pândește Și pe noapte mi-i cosește! Și mi-i bate, și-i omoară De se duce vestea-n țară!
?tefan Vod? ?i turcii [Corola-other/Imaginative/83507_a_84832]
-
Dealul Tabăra din comuna Bogdana, Ținutul Tutovei, după cum spun bătrânii, își trage numele de la împrejurarea că Bogdan, tatăl lui Ștefan-Vodă, a tăbărât odată aici cu armata sa, din pricina leșilor. Iar alții spun, din pricină că mulți oameni, în vremea năvălirii tătarilor și turcilor, tăbărau, ascunzându-se pe dealul acesta. Și veneau aici oameni nu numai din satele apropiate, dar și din alte sate îndepărtate și chiar din târgul Bârladului, aducându-și în care și trăsuri femeile și copiii, cum și râșnițe și cele
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
oștirii. Aici ea se deosebi din nou, când văzând rănit de moarte pe un comandant și strângând 120 de femei de prin sate, cără toată noaptea muniție și hrană, la Cănțălărești (Vaslui), unde Ștefan cel Mare bătu 120 mii de turci. Mai târziu, la Valea-Albă (Neamț), ea intră iarăși în luptă, și pe când mânuia un tun, a fost rănită greu și silită să iasă din luptă. Din acest război, i s-a dat gradul de cinste, făcând-o Sutaș (Căpitan) și
Maria Suta?ului by Maior Elefterescu [Corola-other/Imaginative/83498_a_84823]
-
lui Ștefan-Vodă tăbărâse oștile turcești, multe ca frunza și iarba. Ștefan, cu puținii lui oșteni, le aține calea... Dar cum să se încumeteze el, să sfărâme o oaste atât de înfricoșătoare, când unui moldovean era să i se împotrivească trei turci? -„Doar o minune dumnezeiască mă va mântui”, grăi Ștefan inimoșilor săi oșteni din jurul lui. Sultanul turcesc avea la îndemână călăreți neîntrecuți, pe cai arăbești iuți ca săgeata; tunuri îndemânatice cărora cele mai mari cetăți nu le stătuse în cale
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
care aveau drept podoabă minteanul și sumanul zilelor de sărbătoare. -„Cu Dumnezeu înainte, dragii mei oșteni, căci de la Dânsul numai, va putea să ne vină mântuirea!” strigă Ștefan voinicilor săi. Și iute și neastâmpărat cum era, sări cel dintâi în mijlocul turcilor. Și-atunci, minune! S-au clătinat ienicerii nebiruiți, s-au înfricoșat călăreții oțeliți și au amuțit tunurile; iar Sultanul a luat-o la fugă în josul țării către Dunărea bătrână pe unde venise. Iar Ștefan s-a întors fără mândrie în
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
jos de unde-i astăzi satul Avrămești. Pe-atunci locurile din părțile acelea erau numai păduri și pustietate, dar lui Huiban i-au plăcut mult și i-au rămas în gând locurile acelea. După asta Huiban s-a bătut amarnic cu turcii, la Rahova, încât purtarea lui vitejească i-a plăcut lui Ștefan-Vodă, așa că, după ce-a alungat pe turci către Bârlad de i-a scos afară din țară, Vodă l-a răsplătit pe Huiban, dându-i în răzășie după cum și-a
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
lui Huiban i-au plăcut mult și i-au rămas în gând locurile acelea. După asta Huiban s-a bătut amarnic cu turcii, la Rahova, încât purtarea lui vitejească i-a plăcut lui Ștefan-Vodă, așa că, după ce-a alungat pe turci către Bârlad de i-a scos afară din țară, Vodă l-a răsplătit pe Huiban, dându-i în răzășie după cum și-a ales el pe valea pârâului Văii Mărului, drept locul acela care i-a plăcut lui Huiban când a
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
RĂZBOIUL DE LA PODUL ÎNALT de S.T.Kirileanu <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 75-78. footnote> Își puseseră în gând, turcii, ca să răpuie pe Ștefan cel Mare și pe urmă să robească și țara Moldovei. S-au înarmat turcii, și-au pornit la război cu oaste câtă frunză și iarbă, că doară- doară l-a birui pe Ștefan, că altfel îi
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
S.T.Kirileanu <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 75-78. footnote> Își puseseră în gând, turcii, ca să răpuie pe Ștefan cel Mare și pe urmă să robească și țara Moldovei. S-au înarmat turcii, și-au pornit la război cu oaste câtă frunză și iarbă, că doară- doară l-a birui pe Ștefan, că altfel îi cam duceau frica. Ștefan-Vodă și-a ridicat și el oaste, și le-a ieșit în cale numai c-
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
și le-a ieșit în cale numai c-o mână de oameni, dar cu credință în Dumnezeul cel puternic, cu nădejde în brațele lor cele vânjoase și cu meșteșugul ostășesc moștenit din moși-strămoși. Când a văzut Ștefan puzderia cea de turci, n-a fost chip să se bată fățiș și la loc larg, îndată a cotigit-o Ștefan cu oastea îndărăt, pe ici, pe colea. Și tot i-a tras pe turci încet, încet, drept pe unde știa năzdrăvanul Moldovei că
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
din moși-strămoși. Când a văzut Ștefan puzderia cea de turci, n-a fost chip să se bată fățiș și la loc larg, îndată a cotigit-o Ștefan cu oastea îndărăt, pe ici, pe colea. Și tot i-a tras pe turci încet, încet, drept pe unde știa năzdrăvanul Moldovei că i-a face chisăliță pe dușmani, care voiau să-i închinăm țara cu voie, ori fără voie. Cu șiretlic i-a băgat pe turci într-o vale, înconjurată numai de codri
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
colea. Și tot i-a tras pe turci încet, încet, drept pe unde știa năzdrăvanul Moldovei că i-a face chisăliță pe dușmani, care voiau să-i închinăm țara cu voie, ori fără voie. Cu șiretlic i-a băgat pe turci într-o vale, înconjurată numai de codri mari și locuri fioroase, așa că te uitai numai în cer și-n pământ, încolo nu vedeai decât codru sălbatic, văi mocirloase, râpi prăpăstioase și locuri întunecoase. Turcii, care se bizuiau pe ostașii lor
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
Racova și de-acolo s-a tot bătut în sus pe apa Bârladului în Bârzești, pe valea Rebricei, și până la târgul Scânteia, pe șleaul cel mare, care merge spre Iași, tot o bătaie a fost și-i omora pe turci, ca și cum i-ar fi luat din oală. Pe unde-i satul Fundătura a fost bătălie amarnică: Ștefan își așezase oștirea pe dealul Măgura, care-i cel mai înalt deal de pe acolo și trăgea-n turci de-i potopea. Și astăzi
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]