11,855 matches
-
până în luna mai 1987 Din З mai 1987 până în iunie 1989 și-a satisfăcut serviciul militar în rândurile Armatei Sovietice în or. Sambir regiunii Lviv. După demobilizare îndealungul a doi ani, din anul 1989 până în anul 1991 a lucrat la uzina «Electron»din Vînohradiv. După doi ani de șomaj temporar, din anul 1993 până în anul 1994, a ocupat postul de expert în produse la intreprinderea pe acțiuni industrial-comercială «Transcarpatia». Din anul 1994 - a ocupat postul de director adjunct a intreprinderii. Aici
Ivan Bușko () [Corola-website/Science/330187_a_331516]
-
este un mini van / mini MPV introdus în 2012 de către Mercedes-Benz ca un înlocuitor pentru Vaneo. Dezvoltat în colaborare cu alianța Renault-Nissan, Mercedes Citan are componente comune cu Renault Kangoo Van este produs în aceeași uzină de asamblare din Franța, Maubeuge. Citan este disponibil în trei tipuri de caroserie Furgon, Mixto și Combi. Varianta de caroserie Furgon este dipsonibil în 3 lungimi diferite: compact (3,94 m), lung (4,32 m) și extra-lung (4,71 m
Mercedes-Benz Citan () [Corola-website/Science/330199_a_331528]
-
scriitorului israelit Arcan Cariv. S-a născut la Moscova. A absolvit școala medie N78 din Moscova, colegiul de construcție a aparatelor și institutul energetic din Moscova. A lucrat în laboratoare de medicină și biologice, iar între anii 1974-1989 - muncitor la uzina "Etalon". A debutat ca poet în anul 1955, iar în următorii 10 ani a reușit să publice din cauza cenzurii doar 4 poezii. Din anul 1965 publică doar în reviste din vest: "Grani"(Germania), "Curierul RHD" (Paris), "Timpul și noi" și
Iurie Karabcievschi () [Corola-website/Science/330326_a_331655]
-
proletară”. În anul 1927 Yakovlev a proiectat avionul ultraușor AIR-1, care a fost primul avion din cele zece proiectate între anii 1927-1933. În 1927, Yakovlev a fost în sfârșit admis la Academie absolvind în 1931, când a fost repartizat la Uzina de Avioane nr.39 din Moscova. În uzină a înființat biroul său de proiectări în 1932. În 1935 a devenit proiectant principal, apoi proiectant-șef (1956-1984) al Biroului de Proiectări Yakovlev. Biroului de Proiectări Yakovlev a proiectat un mare număr
Aleksandr Sergheevici Yakovlev () [Corola-website/Science/329050_a_330379]
-
ultraușor AIR-1, care a fost primul avion din cele zece proiectate între anii 1927-1933. În 1927, Yakovlev a fost în sfârșit admis la Academie absolvind în 1931, când a fost repartizat la Uzina de Avioane nr.39 din Moscova. În uzină a înființat biroul său de proiectări în 1932. În 1935 a devenit proiectant principal, apoi proiectant-șef (1956-1984) al Biroului de Proiectări Yakovlev. Biroului de Proiectări Yakovlev a proiectat un mare număr de avioane de vânătoare folosite de Forțele Aeriene
Aleksandr Sergheevici Yakovlev () [Corola-website/Science/329050_a_330379]
-
afaceri și să servească în scopuri progresive. Energie a fost o cheia economiei, în special electricitatea și petrolul.Electrificarea a ajuns în toate municipiile și orașele, consumatorii au cerut noi produse, cum ar fi becurile, frigiderele și prăjitoarele de pâine. Uzinele au instalat motoare electrice și înregistrat o creștere de productivitate. Cu zăcăminte de petrol din Texas, Oklahoma, si California, Statele Unite au dominat producția de petrol în lume, acum chiar mai importantă într-o epocă de automobile și camioane. Sindicatele au
Istoria Statelor Unite (1918-1945) () [Corola-website/Science/329144_a_330473]
-
de președinte al Lituaniei. După ce a urmat studiile secundare la Salomėja Nėris, Dalia Grybauskaitė a mers în Rusia în 1976, pentru a studia politica economică la "Universitatea de Stat de Economie și de Finanțe din Leningrad", muncind, concomitent, într-o uzină de blănuri din apropiere. În 1983, ea și-a încheiat studiile la Leningrad și s-a întors la Vilnius, unde a lucrat câteva luni ca secretară la Academia de Științe, înainte de a fi numită director al departamentului agriculturii la școala
Dalia Grybauskaitė () [Corola-website/Science/329212_a_330541]
-
urmau a fi fabricate tunuri, armament portativ de infanterie, muniții, chesoane și antetrene pentru piesele de artilerie, trăsuri pentru logistică și aparatură optică sub supravegherea și îndrumarea Inspectoratului Tehnic al Armatei. Astfel, înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, la Uzinele Reșița erau fabricate sub licență tunuri antiaeriene Vickers-Reșița de calibrul 75 mm (în timpul războiului au fost fabricate și tunuri antitanc Reșița Model 1943 de calibrul 75 mm, precum și aruncătoare Reșița Model 1942 de calibrul 120 mm). La uzinele Astra-Brașov erau
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
Mondial, la Uzinele Reșița erau fabricate sub licență tunuri antiaeriene Vickers-Reșița de calibrul 75 mm (în timpul războiului au fost fabricate și tunuri antitanc Reșița Model 1943 de calibrul 75 mm, precum și aruncătoare Reșița Model 1942 de calibrul 120 mm). La uzinele Astra-Brașov erau fabricate sub licență tunuri antiaeriene automate de calibrul 37 mm Rheinmetall Model 1939 și unele componente ale tunului antiaerian Vickers-Reșița de calibrul 75 mm. Uzinele Concordia din Ploiești fabricau sub licență tunuri antitanc de calibrul 47 mm Schneider-Concordia
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
calibrul 75 mm, precum și aruncătoare Reșița Model 1942 de calibrul 120 mm). La uzinele Astra-Brașov erau fabricate sub licență tunuri antiaeriene automate de calibrul 37 mm Rheinmetall Model 1939 și unele componente ale tunului antiaerian Vickers-Reșița de calibrul 75 mm. Uzinele Concordia din Ploiești fabricau sub licență tunuri antitanc de calibrul 47 mm Schneider-Concordia și muniția respectivă. La Uzinele Voina din Brașov era repartizată producția aruncătoarelor Brandt de calibrul 60 mm Model 1935 și 81,4 mm Model 1927/31 și
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
licență tunuri antiaeriene automate de calibrul 37 mm Rheinmetall Model 1939 și unele componente ale tunului antiaerian Vickers-Reșița de calibrul 75 mm. Uzinele Concordia din Ploiești fabricau sub licență tunuri antitanc de calibrul 47 mm Schneider-Concordia și muniția respectivă. La Uzinele Voina din Brașov era repartizată producția aruncătoarelor Brandt de calibrul 60 mm Model 1935 și 81,4 mm Model 1927/31 și muniția acestora. La Uzinele Copșa Mică-Cugir erau fabricate sub licență puști-mitralieră ZB vz. 30 și cartușe (în timpul războiului
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
fabricau sub licență tunuri antitanc de calibrul 47 mm Schneider-Concordia și muniția respectivă. La Uzinele Voina din Brașov era repartizată producția aruncătoarelor Brandt de calibrul 60 mm Model 1935 și 81,4 mm Model 1927/31 și muniția acestora. La Uzinele Copșa Mică-Cugir erau fabricate sub licență puști-mitralieră ZB vz. 30 și cartușe (în timpul războiului au fost fabricate și pistoale-mitralieră Orița). Arsenalul Armatei fabrica grenade și corpuri de proiectile, iar Pirotehnia se ocupa de grenade și cartușe. La Uzinele Mârșa din
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
acestora. La Uzinele Copșa Mică-Cugir erau fabricate sub licență puști-mitralieră ZB vz. 30 și cartușe (în timpul războiului au fost fabricate și pistoale-mitralieră Orița). Arsenalul Armatei fabrica grenade și corpuri de proiectile, iar Pirotehnia se ocupa de grenade și cartușe. La Uzinele Mârșa din Sibiu erau fabricate grenade și focoase, la Uzinele Mărgineanca erau construite grenade, focoase și corpuri de proiectile, iar la Uzinele Titan-Nădrag-Calan erau fabricate grenade și corpuri de proiectile. Uzinele Malaxa fabricau focoase și corpuri de artilerie. Tot aici
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
ZB vz. 30 și cartușe (în timpul războiului au fost fabricate și pistoale-mitralieră Orița). Arsenalul Armatei fabrica grenade și corpuri de proiectile, iar Pirotehnia se ocupa de grenade și cartușe. La Uzinele Mârșa din Sibiu erau fabricate grenade și focoase, la Uzinele Mărgineanca erau construite grenade, focoase și corpuri de proiectile, iar la Uzinele Titan-Nădrag-Calan erau fabricate grenade și corpuri de proiectile. Uzinele Malaxa fabricau focoase și corpuri de artilerie. Tot aici erau asamblate și șeniletele Renault UE, fabricate în Franța. Uzinele
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
Orița). Arsenalul Armatei fabrica grenade și corpuri de proiectile, iar Pirotehnia se ocupa de grenade și cartușe. La Uzinele Mârșa din Sibiu erau fabricate grenade și focoase, la Uzinele Mărgineanca erau construite grenade, focoase și corpuri de proiectile, iar la Uzinele Titan-Nădrag-Calan erau fabricate grenade și corpuri de proiectile. Uzinele Malaxa fabricau focoase și corpuri de artilerie. Tot aici erau asamblate și șeniletele Renault UE, fabricate în Franța. Uzinele Costinescu din Sinaia aprovizionau armata cu muniție antitanc și corpuri de proiectile
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
iar Pirotehnia se ocupa de grenade și cartușe. La Uzinele Mârșa din Sibiu erau fabricate grenade și focoase, la Uzinele Mărgineanca erau construite grenade, focoase și corpuri de proiectile, iar la Uzinele Titan-Nădrag-Calan erau fabricate grenade și corpuri de proiectile. Uzinele Malaxa fabricau focoase și corpuri de artilerie. Tot aici erau asamblate și șeniletele Renault UE, fabricate în Franța. Uzinele Costinescu din Sinaia aprovizionau armata cu muniție antitanc și corpuri de proiectile, iar uzinele Lemaître, Wolff, Schell și Vulcan din București
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
Uzinele Mărgineanca erau construite grenade, focoase și corpuri de proiectile, iar la Uzinele Titan-Nădrag-Calan erau fabricate grenade și corpuri de proiectile. Uzinele Malaxa fabricau focoase și corpuri de artilerie. Tot aici erau asamblate și șeniletele Renault UE, fabricate în Franța. Uzinele Costinescu din Sinaia aprovizionau armata cu muniție antitanc și corpuri de proiectile, iar uzinele Lemaître, Wolff, Schell și Vulcan din București asigurau corpuri de proiectile și unele reparații. Explozivii și pulberile erau fabricate de Pulberăria Armatei și de Fabrica de
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
erau fabricate grenade și corpuri de proiectile. Uzinele Malaxa fabricau focoase și corpuri de artilerie. Tot aici erau asamblate și șeniletele Renault UE, fabricate în Franța. Uzinele Costinescu din Sinaia aprovizionau armata cu muniție antitanc și corpuri de proiectile, iar uzinele Lemaître, Wolff, Schell și Vulcan din București asigurau corpuri de proiectile și unele reparații. Explozivii și pulberile erau fabricate de Pulberăria Armatei și de Fabrica de explozivi. Producția chesoanelor, antetrenelor și trăsurilor era repartizată uzinelor Semănătoarea din Craiova, Concordia din
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
și corpuri de proiectile, iar uzinele Lemaître, Wolff, Schell și Vulcan din București asigurau corpuri de proiectile și unele reparații. Explozivii și pulberile erau fabricate de Pulberăria Armatei și de Fabrica de explozivi. Producția chesoanelor, antetrenelor și trăsurilor era repartizată uzinelor Semănătoarea din Craiova, Concordia din Ploiești, Riger și Fabricius din Sibiu, Fichet, Lemaître, Wolff și Malaxa din București, Schell din Brașov, la unele ateliere din Petroșani, Reșița, precum și la atelierele Uzinei Româno-Americană (care asambla și camioane Ford) și Steaua Română
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
de explozivi. Producția chesoanelor, antetrenelor și trăsurilor era repartizată uzinelor Semănătoarea din Craiova, Concordia din Ploiești, Riger și Fabricius din Sibiu, Fichet, Lemaître, Wolff și Malaxa din București, Schell din Brașov, la unele ateliere din Petroșani, Reșița, precum și la atelierele Uzinei Româno-Americană (care asambla și camioane Ford) și Steaua Română. Au existat planuri și intenții pentru producția puștilor vz. 24 și a mitralierelor grele ZB vz. 53, însă acestea nu s-au concretizat. Deși Uzinele Malaxa au achiziționat licența pentru producția
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
din Petroșani, Reșița, precum și la atelierele Uzinei Româno-Americană (care asambla și camioane Ford) și Steaua Română. Au existat planuri și intenții pentru producția puștilor vz. 24 și a mitralierelor grele ZB vz. 53, însă acestea nu s-au concretizat. Deși Uzinele Malaxa au achiziționat licența pentru producția tanchetei R-1, aceasta nu a mai fost fabricată. Planurile privind o fabrică de tancuri Renault au fost și ele abandonate. Uzinele Malaxa și Ford-Română nu puteau fabrica vehicule fără piese importate, producția șeniletei Malaxa
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
a mitralierelor grele ZB vz. 53, însă acestea nu s-au concretizat. Deși Uzinele Malaxa au achiziționat licența pentru producția tanchetei R-1, aceasta nu a mai fost fabricată. Planurile privind o fabrică de tancuri Renault au fost și ele abandonate. Uzinele Malaxa și Ford-Română nu puteau fabrica vehicule fără piese importate, producția șeniletei Malaxa și a autocamioanelor Ford fiind sistată în timpul războiului. La Reșița au fost construite prototipurile unui autoblindat și ale unui tractor de artilerie, însă acestea nu au intrat
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
a autocamioanelor Ford fiind sistată în timpul războiului. La Reșița au fost construite prototipurile unui autoblindat și ale unui tractor de artilerie, însă acestea nu au intrat în producție. Seria zero a vânătorului de tancuri Mareșal, aflată în fabricile Rogifer (fostele Uzine Malaxa) a fost confiscată de URSS după 23 august 1944. Prima fabrică de profil aeronautic a fost înființată în anul 1923, fiind denumită SET (Societatea pentru Exploatări Tehnice). Ulterior, au fost înființate și alte fabrici de avioane: IAR Brașov în
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
producție numeroase echipamente, în concepție proprie sau sub licență. În cadrul Institutului 111 (Institutul de Cercetări și Proiectări Armament, Muniții și Aparatură Optică) erau concepute majoritatea echipamentelor terestre, iar la Institutul 222 erau dezvoltate produsele aerospațiale. Producția armamentului ușor era repartizată Uzinelor Mecanice din Cugir, Sadu și Mija (pistoale Carpați și TTC, pistoale-mitralieră PM md. 63/65, pușca automată PA md. 86, pușca-mitralieră PM md. 64, mitraliera model 1966, pușca semiautomată cu lunetă PSL, aruncătoare de grenade antitanc AG-7 și AG-9). La
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
și Mija (pistoale Carpați și TTC, pistoale-mitralieră PM md. 63/65, pușca automată PA md. 86, pușca-mitralieră PM md. 64, mitraliera model 1966, pușca semiautomată cu lunetă PSL, aruncătoare de grenade antitanc AG-7 și AG-9). La Întreprinderea Automecanică Mârșa și Uzinele „23 August” din București erau fabricate tancuri și turele pentru tancuri (TR-580 și TR-800). Întreprinderea „Electromagnetica” se ocupa de realizarea sistemelor de ochire de tip Ciclop ale tancurilor românești, iar IOR de echipamentele optice ale armatei. La Crângul lui Bot
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]