13,235 matches
-
timpuri imemoriale, ca o cale imperială care duce spre Sursă. Dar tehnica meditativă îl ajută pe om și să poată transcede limitele ego-ului său, pentru a descifra natura sa profundă, care este de esență spirituală. îmbogățit „cu marile revelații și vești care sosesc întotdeauna din tăcere”(Rilke), practicantul meditației găsește noi motive și resorturi pentru a-și asuma transformările fără de care nu este posibilă vindecarea. Credința și rugăciunea reprezintă probabil formele cele mai vechi de psihoterapie ale umanității. De la început trebuie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de văl este în sine o încercare dificilă, dar poate constitui și un prilej de clasare igienică a trecutului și implicit o criză de maturizare. Șansa de a deveni mamă constituie un eveniment în viața oricărei femei. Chiar dacă o asemenea veste, concordă cu dorințele ei, alături de bucuria inerentă apar și spaime multiple, spaime care se pot transforma într-o adevărată traumă dacă este vorba de o sarcină nedorită. Motivele care alimentează aceste stări negative sunt multiple: îndoieli privind capacitatea de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ni s-au făcut vrăji. Conflictele interne sunt proiectate în exterior și li se atribuie o realitate „tangibilă”(Ionescu, 2010, p. 137); 2. negarea (minciună) presupune negarea realității externe, obiective. Poate fi întâlnită și ca reacție tipică la comunicarea unei vești dezastruoase pentru individ. La copil se leagă de angoasa de separare și este o componentă a primei faze din criza de separare; 3. distorsionarea face ca, în linii mari, realitatea să ia o altă formă, convenabilă persoanei. Realitatea ca eveniment
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de față, dar care nu sunt afectate de pierdere. Exemple 1. Anunțarea unui diagnostic dramatic al copilului părinților poate duce la reacții de furie împotriva medicului (personalul medical) care anunță diagnosticul. 2. La nivel de grup social, în Antichitate, mesagerul veștilor rele, al pierderilor, era adesea ucis. în faza a doua, pierderea este acceptată, dar în absența punctului de reper pierdut, se pierde sensul vieții. Persoana în cauză, intra într-o stare de protest și disperare. „De ce mi s-a întâmplat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
va intermedia legătura lui cu familia. Pentru asta, avea nevoie de la Max de adresa familiei sale din București. I s-a dat adresa, s-a dus la București a vorbit cu familia și a spus că poate să transmită orice veste prin intermediul lui, dar că pentru asta are nevoie de o sumă destul de mare de bani. Și așa, nu numai pe Max Bănuș l-a escrocat, ci pe mulți alți foști deținuți politici. Iar ceea ce este revoltător, dar ce mai poți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
răspântiile ulițelor, pe la casele boierilor celor mari, mai în toate diminețile se găseau lipite pe ziduri pascvile și feliuri de cuvinte ocărâtoare asupra ocârmuitorilor boieri a Moldovei și a însuși mitropolitului Veniamin. Asemenea se găsea unele ca acelea lepădate, fără veste, prin departamenturi și alte locuri de acolo din Eși, fără a se putea prinde sau a se dovedi pe acel care le-ar fi lepădat, pentru care sfârșit mai la urmă Ocârmuirea hotărâse a întrebuința cea mai neadormită priveghere a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
stup „ de sămânță". Deseatina se definitiva toamna, astfel ca stupul luat să fie productiv în anul următor. Deseatina domnească forma și ea antrepriza Cochii- Vechilor. Năpastea era dabila care cădea asupra omului atunci când se abătea asupra lui un necaz fără veste, neprevăzut. Când visteria domnească rămânea goală, funcție de lăcomia domnilor și a vistiernicilor, pentru acoperirea golurilor se recurgea la năpaste - dări nedrepte, aruncate de visterie „peste cele regulate", numai să iasă banii. Intr-un zapis de la 1717, în documentele Cârligaților, se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să pătrundă cât se poate de adânc în cunoștința graiului poporan și a roadelor minții agere și înțelepte a poporului, aflându-se astfel în deplină concordanță cu acest învățat corp. Îl văd parcă pe Măria sa cu câtă bucurie va primi vestea despre alegerea sa și mulțumesc încă o dată în numele nostru al amândurora!" Dajdea preoților și diaconilor pentru ținerea școlilor datează dinaintea Domniei lui Grigore Ghica Vodă - când plăteau patru galbeni pe ani la visteria țării. În a treia domnie a sa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tomul IX, 1876, p. 70-74). În ședința publică a Academiei din 19 iunie 1898, organizată cu prilejul decesului lui Papadopol, vicepreședintele D.C. Ollănescu informa că joi, 18 iunie la orele 2 PM a încetat din viață la Tecuci Alexandru Papadopol-Calimach, veste primită prin telegraf de la fiul acestuia, și informa că înmormântarea avea loc a doua zi, 20 iunie. La înmormântare Academia a fost reprezentată de G.Gr. Tocilescu. În sesiunea generală a Academiei din anul 1899, în ședința din 16 martie, P.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ramuri care puneau în valoare resursele materiale locale - lemn, materialele de construcții -, dar și capacități de producție ca cele de la Bârlad, Huși, Negrești etc. Rulmenții, ventilatoarele, abrazivele, confecțiile, mobila, firele sintetice și de bumbac, cărămizile, vata minerală, conservele, băuturile duc vestea despre Vaslui până departe. Cooperația meșteșugărească ocupă un loc tot mai important în economia locală, dar și dincolo de hotarele județului. Se înmulțesc unitățile destinate prestărilor de servicii. Se diversifică și producția agricolă, mai ales în localitățile suburbane, îmbunătățind structura economică
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tehnici și instrumente de muncă și de progres reprezintau un interes major pentru Biserică; dintre acestea, cele mai importante erau cele care priveau în mod direct spiritul uman, pentru că permiteau comunicarea cu maximă ușurință și rapiditate a oricărui fel de vești, idei sau învățături; ele erau valoroase mai ales atunci când, prin natura lor, reușeau să atingă și să-i miște nu doar pe indivizi, dar și mulțimile, popoarele, întreaga societate. Din această cauză, pot fi numite mijloace de comunicare socială 160
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
A colaborat intensiv la publicațiile catolice din București, fiind responsabil cu apariția a două rubrici constante în Revista catolică :"Chestiunile literare" și "Cronica externă". Se poate afirma așadar că Hildebrand Frollo a avut un rol important in dezvoltarea presei catolice. Vestea morții sale a fost anunțată la 29 ianuarie 1923 în revista Jugendfreund, care îi dedica următoarele rânduri în care i se elogiau viața și activitatea: El a fost tot timpul carierei sale îndrumător de caractere, luminător de suflete, pedagog desăvârșit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
producerea acestui eveniment. Articolul era însoțit de portretul regelui și de câteva informații privitoare la decesul său, dar și de regretele și omagiile aduse de Biserica Catolică, exprimate de editorul revistei Lumina creștinului, Anton Gabor: "Ne este cunoscută tuturor trista veste care s-a răspândit din Sinaia în dimineața zilei de 27 septembrie 1924 și care a umplut de o adâncă durere întreaga țară. Regele Carol I a murit de bătaie de inimă"607. Pe tot parcursul războiului au fost editate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și naționalități care locuiau în oraș. În primul număr al revistei, redactorul ei a prezentat scopul și aspirațiile publicației. El îndemna cititorii să nu se sperie de apariția unei alte reviste catolice, asigurându-i că din paginile ei vor afla "vești bune, vești frumoase, vești folositoare, vești care vă privesc, cu totul direct pentru binele vostru moral și material"719. S-a menționat că modelul de inspirație al revistei era cel occidental, unde fiecare parohie avea un Buletin special, un Organ
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care locuiau în oraș. În primul număr al revistei, redactorul ei a prezentat scopul și aspirațiile publicației. El îndemna cititorii să nu se sperie de apariția unei alte reviste catolice, asigurându-i că din paginile ei vor afla "vești bune, vești frumoase, vești folositoare, vești care vă privesc, cu totul direct pentru binele vostru moral și material"719. S-a menționat că modelul de inspirație al revistei era cel occidental, unde fiecare parohie avea un Buletin special, un Organ al Bisericii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în oraș. În primul număr al revistei, redactorul ei a prezentat scopul și aspirațiile publicației. El îndemna cititorii să nu se sperie de apariția unei alte reviste catolice, asigurându-i că din paginile ei vor afla "vești bune, vești frumoase, vești folositoare, vești care vă privesc, cu totul direct pentru binele vostru moral și material"719. S-a menționat că modelul de inspirație al revistei era cel occidental, unde fiecare parohie avea un Buletin special, un Organ al Bisericii locale. Redactorul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
În primul număr al revistei, redactorul ei a prezentat scopul și aspirațiile publicației. El îndemna cititorii să nu se sperie de apariția unei alte reviste catolice, asigurându-i că din paginile ei vor afla "vești bune, vești frumoase, vești folositoare, vești care vă privesc, cu totul direct pentru binele vostru moral și material"719. S-a menționat că modelul de inspirație al revistei era cel occidental, unde fiecare parohie avea un Buletin special, un Organ al Bisericii locale. Redactorul se întreba
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
parohiei respective. La apariția primului număr, parohul și redactorul Ulderic Cipolloni scria: "Iară o revistă... Da iară o revistă! Vă rog, scumpilor enoriași, să nu vă speriați pentru apariția acestui Curier al parohiei din Galați, căci el vă va aduce vești bune, vești frumoase, vești folositoare, vești care vă privesc cu totul direct pentru binele moral și material. Priviți deci cu ochi buni apariția Curierului nostru și răspândiți-l cât mai mult în rândul catolicilor noștrii din Galați"795. Faptul că
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
La apariția primului număr, parohul și redactorul Ulderic Cipolloni scria: "Iară o revistă... Da iară o revistă! Vă rog, scumpilor enoriași, să nu vă speriați pentru apariția acestui Curier al parohiei din Galați, căci el vă va aduce vești bune, vești frumoase, vești folositoare, vești care vă privesc cu totul direct pentru binele moral și material. Priviți deci cu ochi buni apariția Curierului nostru și răspândiți-l cât mai mult în rândul catolicilor noștrii din Galați"795. Faptul că a vizat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
primului număr, parohul și redactorul Ulderic Cipolloni scria: "Iară o revistă... Da iară o revistă! Vă rog, scumpilor enoriași, să nu vă speriați pentru apariția acestui Curier al parohiei din Galați, căci el vă va aduce vești bune, vești frumoase, vești folositoare, vești care vă privesc cu totul direct pentru binele moral și material. Priviți deci cu ochi buni apariția Curierului nostru și răspândiți-l cât mai mult în rândul catolicilor noștrii din Galați"795. Faptul că a vizat cu precădere
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
parohul și redactorul Ulderic Cipolloni scria: "Iară o revistă... Da iară o revistă! Vă rog, scumpilor enoriași, să nu vă speriați pentru apariția acestui Curier al parohiei din Galați, căci el vă va aduce vești bune, vești frumoase, vești folositoare, vești care vă privesc cu totul direct pentru binele moral și material. Priviți deci cu ochi buni apariția Curierului nostru și răspândiți-l cât mai mult în rândul catolicilor noștrii din Galați"795. Faptul că a vizat cu precădere comunitatea catolică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și economică din societatea românescă, dar și evoluția relațiilor internaționale după prima conflagrație mondială: "O mână de oameni și-au pus într-o zi întrebarea, dacă în România Mare, nu e lipsă de un organ, care să dea tuturor cetățenilor, vești sigure; și să-i puie în curent cu realitatea atât cât este omenește cu putință. Și toți au fost într-un gând, să recunoască că o astfel de gazetă nu numai că lipsește, dar că lipsa ei este foarte păgubitoare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Memoria, nr. 4, p. 267. 163 "Întrucât Biserica Catolică a fost instituită de Cristos Domnul pentru a aduce mântuirea tuturor oamenilor și de aceea este presată de necesitatea de a le vesti Evanghelia, ea consideră de datoria ei să predice vestea mântuirii și cu ajutorul mijloacelor de comunicare socială și să-i învețe pe oameni folosirea dreaptă a acestor mijloace. Biserica are așadar dreptul înnăscut de a folosi și de a poseda orice mijloc de acest fel, pentru educația creștină și pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reprezentanții. În așteptarea unui răspuns binevoitor..." (Ibidem, f. 710). 820 Iată răspunsul organizatorilor cu privire la raportul întocmit de nunțiu referitor la pregătirile pentru participarea reprezentanților din România la Congres: "Excelența Voastră, Am primit raportul nr. 6524 din 20 august curent, cu veștile care sunt un semn al grijii și amabilității dvs. Vă mulțumesc mult și cu sinceră și deosebită stimă, am plăcerea de a mă declara servitorul Excelenței Voastre..." (Ibidem, f. 711). 821 Ibidem, f. 698. 822 Ibidem. 823 Ibidem, busta 19
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și să-ți vezi curtea ta cea înaltă și moșia părinteasca!" (10.472-474)43. Orice ospitalitate presupune și plecare. Și acesta e un semn de bună ospitalitate. Dorința de a fi gazdă Tânărul Telemah plecat din Itaca în căutarea unor vești despre tatăl său este primit, în două rânduri, de gazde generoase și binevoitoare, o primă dată în Pilos de către Nestor, și mai apoi la Sparta de Menelau. Aceste două scene de ospitalitate ar putea servi drept model de ospitalitate ideală
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]