119,631 matches
-
studiat la Lawrence Scientific School din cadrul Colegiului Harvard sub îndrumarea profesorului Louis Agassiz. După absolvirea studiilor în 1862, Shaler a intrat în corpul profesoral de la Harvard mai întâi ca lector (1868), profesor de paleontologie timp de două decenii (1869-1888) și profesor de geologie pentru încă aproape două decenii (1888-1906). Începând din 1891, a fost decan al Lawrence School.Shaler a fost numit director al Kentucky Geological Survey în 1873, îndeplinind această funcție până în 1880. În 1884 a fost numit geolog la
Nathaniel Shaler () [Corola-website/Science/336517_a_337846]
-
fost „infinit cel mai ușor și mai decent sistem de sclavie care a existat vreodată”. În cariera sa ulterioară, Shaler a îndeplinit funcția de decan al Facultății de Științe de la Harvard și a fost considerat unul dintre cei mai populari profesori ai universității. El a publicat mai multe tratate lungi și scurte în timpul vieții sale, cu subiecte variind de la studii topografice la filosofie morală.
Nathaniel Shaler () [Corola-website/Science/336517_a_337846]
-
Fiodor Dostoievski și într-o anumită măsură Anton Cehov au jucat aproape un rol aproape la fel de mare, iar Victor Hugo și Johann Wolfgang von Goethe s-au aflat în mod constant în fața ochilor mei. Aceste cinci nume sunt cele ale profesorilor și maeștrilor mei literari”. Într-un interviu din 1913 și-a prezentat punctul său de vedere asupra literaturii: „Bun simț, consistență, argumentare, o idee clară și concretă a unui subiect care constituie intriga scrierii, o evaluare grijulie a fenomenelor introduse
Mihail Arțîbașev () [Corola-website/Science/336511_a_337840]
-
și funcția de Președinte (Av Beit Din) al Tribunalului religios iudaic (Beit Din) din Londra. După retragerea din postul de Șef Rabin, ca rabin emerit, Sacks se ocupă cu scrisul, ține conferințe, si depune o intensă activitate academică. El este profesor de gandire iudaica la Universitatea din New York și la Yeshiva University , de asemenea profesor de drept, etică și Biblie la King's College din Londra. Jonathan Henry Sacks s-a născut la Londra că unicul fiu al unui cuplu de
Jonathan Sacks () [Corola-website/Science/336515_a_337844]
-
Londra. După retragerea din postul de Șef Rabin, ca rabin emerit, Sacks se ocupă cu scrisul, ține conferințe, si depune o intensă activitate academică. El este profesor de gandire iudaica la Universitatea din New York și la Yeshiva University , de asemenea profesor de drept, etică și Biblie la King's College din Londra. Jonathan Henry Sacks s-a născut la Londra că unicul fiu al unui cuplu de evrei - Louis Sacks și Louise (Libby), născută Frumkin. Străbunicul sau din partea mamei a fost
Jonathan Sacks () [Corola-website/Science/336515_a_337844]
-
atât de departe încât l-a numit pe Ruffo „un geniu”. Născut Ruffo Titta în Pisa (el a inversat prenumele și numele de familie în interpretările de pe scenă), Ruffo a fost fiul unui inginer. A studiat canto cu mai mulți profesori. În "Musical America" din 27 decembrie 1913, Ruffo a scris următoarele: „Având în vedere faptul că numeroși profesori de voce s-au străduit să-și revendice meritul de a-mi fi fost „profesori” doresc să afirm cu tărie că fratele
Titta Ruffo () [Corola-website/Science/336526_a_337855]
-
inversat prenumele și numele de familie în interpretările de pe scenă), Ruffo a fost fiul unui inginer. A studiat canto cu mai mulți profesori. În "Musical America" din 27 decembrie 1913, Ruffo a scris următoarele: „Având în vedere faptul că numeroși profesori de voce s-au străduit să-și revendice meritul de a-mi fi fost „profesori” doresc să afirm cu tărie că fratele meu Ettore este unul dintre cei care au un astfel de merit. Am studiat patru luni la Conservatorul
Titta Ruffo () [Corola-website/Science/336526_a_337855]
-
inginer. A studiat canto cu mai mulți profesori. În "Musical America" din 27 decembrie 1913, Ruffo a scris următoarele: „Având în vedere faptul că numeroși profesori de voce s-au străduit să-și revendice meritul de a-mi fi fost „profesori” doresc să afirm cu tărie că fratele meu Ettore este unul dintre cei care au un astfel de merit. Am studiat patru luni la Conservatorul Santa Cecilia din Roma sub Signor Persichini și s-a spus că nu aveam nici
Titta Ruffo () [Corola-website/Science/336526_a_337855]
-
o carieră în operă m-am plasat sub tutela fratelui meu. Am rămas elevul lui credincios timp de șase ani și sunt dovada vie a metodei sale științifice de modelare a vocii. Toți cei care susțin că mi-au fost „profesori” și, prin urmare, responsabili pentru succesul meu își arogă prerogative false și mincinoase”. Ruffo și-a făcut debutul în operă în 1898, la Teatro Costanzi din Roma ca Herald în opera "Lohengrin" a lui Wagner. După un început lent, cariera
Titta Ruffo () [Corola-website/Science/336526_a_337855]
-
Tayyip Erdoğan ca o ofertă de a întări influența asupra armatei. În cadrul acestor procese din 2013—văzute ca „senzaționale” și „unele dintre cele mai mari din istoria recentă a Turciei”—275 de oameni, inclusiv ofițeri militari seniori, jurnaliști, juriști și profesori, au fost acuzați de intrigă la o lovitură de stat în 2003 și 2004, ca parte a unei rețele secrete numite „”, împotriva primului ministru Erdoğan. (Anumiți ofițeri militari au fost acuzați de implicare într-o intrigă pretins separată, .) Totodată, Erdoğan
Tentativa de lovitură de stat din Turcia din 2016 () [Corola-website/Science/336534_a_337863]
-
Ernst Julius Cohen (n. 7 martie 1869 la Amsterdam - 5 martie 1944 la Auschwitz) a fost un chimist olandez de etnie ebraică, cunoscut pentru studiile sale în domeniul alotropiei metalelor. A studiat chimia cu profesori ca: Svante Arrhenius la Stockholm, Henri Moissan la Paris și Jacobus van't Hoff la Amsterdam. În 1893 a devenit asistentul lui van't Hoff, iar în 1902 a preluat catedra de Chimie fizică de la Universitatea din Utrecht, funcție pe
Ernst Cohen () [Corola-website/Science/333458_a_334787]
-
1893 se mută la cerere la Regimentul 1 Geniu Între 1893-1896 este trimis la studii în străinătate, urmând cursurile Universității Tehnice din Liege, Belgia. La revenirea în țara urmează cursurile Școală Superioară de Război, ia după absolvirea acesteia a fost profesor ajutor de fortificații la Scoala Specială de Artilerie și Geniu, până în anul 1903 când se mută în cadrul Corpului 2 Armata. Între 1910-1913 a ocupat postul de atașat militar în Turcia, la Istanbul. În 1914 este numit comandant al Regimentului 8
Aristide Razu () [Corola-website/Science/333457_a_334786]
-
online care facilitează tranzacțiile. Exemple ar fi: Airbnb, JustShareIt, Taskrabbit, Uber. Aceste platforme permit participanților să se învețe unii pe alții și să câștige bani în același timp. Acest model nou este diametral opus modelului vechi educativ unde un învățător/profesor cu certificare este singurul autorizat să învețe pe alții. În modelul nou oricine poate fi un „mini expert” într-o anumită arie și să-și împartă cunoștințele cu alții. Astfel se inundă piața cu educatori capabili și se reduce costul
Economie colaborativă () [Corola-website/Science/333465_a_334794]
-
l-au stânjenit pe Franz Xaver. Winterhalter a găsit un mentor mai potrivit, portretistul Joseph Stieler (1781-1858). În acest timp s-a întreținut muncind ca litograf. Winterhalter a intrat în cercurile de la curte când în 1828 a devenit la Karlsruhe profesorul de desen al Sofiei, Margrafă de Baden. Oportunitatea de a se stabili dincolo de sudul Germaniei a apărut în 1832, când a putut să călătorească în Italia, 1833-1834, cu sprijinul Marelui Duce Leopold de Baden. La întoarcerea la Karlsruhe a pictat
Franz Xaver Winterhalter () [Corola-website/Science/333488_a_334817]
-
(n. 1 iunie 1981) este o scrimeră română specializată pe sabie, campioană mondială în 2003. Mihai a început să practice scrima la școală generală la sfatul unui profesor, care a îndrumat-o spre floretă. A fost pregătită de Florin Nicolae și Florin Nicolae. Dezamăgită de faptul ca nu a câștigat nici o medalie după unsprezece ani, s-a gândit de a renunța, dar a decis în cele din urmă
Dorina Mihai () [Corola-website/Science/333509_a_334838]
-
Jeffrey Scott VanderMeer (n. 7 iulie 1968) este un scriitor, editor și profesor american. A câștigat premiile BSFA, World Fantasy, Nebula și a fost finalist al premiului Hugo. Este cunoscut în special pentru contribuția adusă curentului New Weird și pentru poveștile despre orașul Ambergris, prezente în cărți ca "City of Saints and Madmen
Jeff VanderMeer () [Corola-website/Science/333518_a_334847]
-
unei supernove făcută de Ciprian Vântdevară din Bârlad), actrița Stela Popescu, care a încântat miile de spectatori cu un minirecital de excepție, Andrei Roșu - locul 6 mondial la triatlon, Corul de copii Callatis din Mangalia - laureat a numeroase concursuri internaționale, profesorul Anton Hadăr - premiul la categoria “Inventica”, Manfred - „Dragon of Transylvania”- pentru prima muzică dusă în spațiu de Centrul European de Astronautica. Trofeul Callatis a fost creat din ceramică modelata manual, de renumitul sculptor de origine română, care locuiește și lucrează
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
Liviu Ion Mănduc (n. 15 septembrie 1909, Viștea de Sus - d. 1999) a fost un inginer român, întemeietor, profesor și decan al Facultății de Electromecanică din Cluj (1963 - 1964), întemeietor și prim decan al Facultății de Electrotehnică din Cluj (1964 - 1972). s-a născut în satul Viștea de Sus din Țara Făgărașului la data de 15 septembrie 1909. Școala
Liviu Mănduc () [Corola-website/Science/330018_a_331347]
-
primul decan al facultății. La Facultatea de Electrotehnică a fost titularul catedrei de " Producerea, transportul și distribuția energiei electrice". Comitetul de inițiativă este format din: Radu Munteanu (Rector UT - Cluj - Napocaa), Radu Ciupa (Decan Facultatea de Inginerie Electrică), Roman Morar (profesor), Vasile Iancu (profesor), Virgil Maier (profesor), Alexandru Iuga (profesor) și Cornel Suciu (Director General Electromontaj Cluj).
Liviu Mănduc () [Corola-website/Science/330018_a_331347]
-
facultății. La Facultatea de Electrotehnică a fost titularul catedrei de " Producerea, transportul și distribuția energiei electrice". Comitetul de inițiativă este format din: Radu Munteanu (Rector UT - Cluj - Napocaa), Radu Ciupa (Decan Facultatea de Inginerie Electrică), Roman Morar (profesor), Vasile Iancu (profesor), Virgil Maier (profesor), Alexandru Iuga (profesor) și Cornel Suciu (Director General Electromontaj Cluj).
Liviu Mănduc () [Corola-website/Science/330018_a_331347]
-
de Electrotehnică a fost titularul catedrei de " Producerea, transportul și distribuția energiei electrice". Comitetul de inițiativă este format din: Radu Munteanu (Rector UT - Cluj - Napocaa), Radu Ciupa (Decan Facultatea de Inginerie Electrică), Roman Morar (profesor), Vasile Iancu (profesor), Virgil Maier (profesor), Alexandru Iuga (profesor) și Cornel Suciu (Director General Electromontaj Cluj).
Liviu Mănduc () [Corola-website/Science/330018_a_331347]
-
fost titularul catedrei de " Producerea, transportul și distribuția energiei electrice". Comitetul de inițiativă este format din: Radu Munteanu (Rector UT - Cluj - Napocaa), Radu Ciupa (Decan Facultatea de Inginerie Electrică), Roman Morar (profesor), Vasile Iancu (profesor), Virgil Maier (profesor), Alexandru Iuga (profesor) și Cornel Suciu (Director General Electromontaj Cluj).
Liviu Mănduc () [Corola-website/Science/330018_a_331347]
-
el a fost educat la școli private care i-au permis să aplice pentru ocuparea postului universitar la Facultatea de Științe Naturale a Universității din Varșovia în anul 1896. În anul 1897, Brzozowski a fost implicat în revolte studenților împotriva profesorilor ruși care predau la universitate. Ca urmare a revoltelor, mulți dintre studenți (inclusiv Brzozowski) au fost expulzați de la Universitatea din Varșovia pentru o perioadă de un an. La acea vreme Brzozowski a fost șeful organizației studențești "Bratniak", organizație creată pentru
Stanisław Brzozowski (scriitor) () [Corola-website/Science/330463_a_331792]
-
din necesitatea de a lega cele două clădiri care adăposteau Academia Mihăileană: casele spătarului Petrache Cazimir, care găzduiau sălile de clasă, și casele Voinescu, în care se afla internatul. Construcția arcului, al cărui proiect a fost realizat de Alexandru Costinescu, profesor la Academia Mihăileană, a început în octombrie 1842 sub conducerea inginerului Ivan Costacov. În 1843 Alexandru Costinescu a preluat conducerea construcției pe care a finalizat-o în 1845, recepția lucrării fiind făcută în 1847. Arcul a existat până în 1890 când
Arcul Academiei Mihăilene () [Corola-website/Science/330468_a_331797]
-
fiind folosite doar ca spații de învățământ. Pentru a realiza comunicarea între cele două clădiri, Gheorghe Asachi a propus în decembrie 1839 construirea unui pasaj care să treacă pe deasupra uliței. În ianuarie 1843 conducerea Academiei îi cerea lui Alexandru Costinescu, profesor de geometrie și arhitect, să realizeze în cadrul activității didactice, printre alte planuri, și cel al unui arc care să unească cele două clădiri. Costinescu s-a ocupat personal de realizarea acestui proiect. Punerea pietrei fundamentale a arcului a avut loc
Arcul Academiei Mihăilene () [Corola-website/Science/330468_a_331797]