117,344 matches
-
concept al secolului al XX-lea numit "prin noi înșine". Brătianu voia să spună că România se va industrializa prin propriile ei eforturi, fără să recurgă la împrumuturi străine. Iorga s-a opus principiului "prin noi înșine". Spunea că este vorba de un schimb internațional etc. (omițînd intenționat sau oricum altfel intenția liberalilor, care nu voiau să pună evoluția economiei sub control străin). Cu ideile lui sămănătoriste, Iorga voia să mențină caracterul agricol al României 59. Cu toate cărțile pe care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pur și simplu, datorită firii pătimașe a lui Iorga, "epileptic", fiind sfătuit să "aleagă între casa de nebuni și temniță"62. Unii politicieni (de exemplu, Cuza) agreau o asemenea atmosferă; Cuza se simțea bine, deoarece avea prilejul să-și lanseze vorbele de duh și aforismele. Chiar și Iorga s-a adaptat la atmosfera Camerei și răspundea cu aceeași monedă. Era încă membru al Adunării și participa la lucrările acesteia, dar era permanent ocupat cu pregătirea cursurilor sale universitare sau a unei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că se căsătorise la Versailles. Dar care era reacția oamenilor la această democrație? Marea majoritate nu a înțeles niciodată ce înseamnă democrația și cu atît mai puțin implicațiile industrializării forțate. Înțelegeau că nu ajunseseră la capătul mizeriei, că nu era vorba despre nici o epocă de aur și că "sistemul" implica în continuare aceeași mizerie. În primii ani de după război, cea mai mare parte a opiniei publice exprimate nu prea credea în democrație. Iorga credea și el în democrație. Le-a scris
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pune în aplicare ideile. Mulți tineri (mult prea mulți studioși, atît la nivel universitar cît și la cel liceal) au descoperit că drumul spre stînga tradițională era blocat. Nu pentru că politica de stînga ar fi fost incompatibilă cu antisemitismul. Era vorba despre platforma Cominternului. Românii naționaliști nu acceptau dezmembrarea României Mari. Plus atitudinea antițărănească a comuniștilor. Mulți dintre acești tineri studioși proveneau din mediul rural și nu trebuiau decît să se uite peste Nistru ca să-și facă o idee despre suferințele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
memoriile lui, Iorga nu a dat niciodată amănunte despre acest incident, menționînd doar un "imens scandal provocat de Cuza în Adunarea Națională", adăugînd: "Cuza mă ataca zilnic"142. Autorul cărții de față nu poate decît să adauge că, dacă este vorba să fie spus totul, a scrie biografia cuiva nu constituie cea mai adecvată formulă de exorcizare apelînd la scrierea istoriei. Iorga i-a replicat lui Cuza (și LANC-ului) în stilul său: "Partidul care profanează sinagogile, seduce minorii și biciuiește
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
colaboratori erau Iorga și scriitorul sămănătorist N. Batzaria. Criticii literari români aveau îndoieli în privința talentelor lui Batzaria. Meritul acestuia consta în capacitatea lui de a respecta cu strictețe linia sămănătoristă. Mai era și Brătescu-Voinești. Primul număr explica limpede că era vorba de o publicație culturală și literară pentru școli, tineret și comitetele bibliotecilor școlare ca instrument de păstrare a standardelor morale ale oamenilor "amenințați de scriitorii monstruoși și de apelurile la poftele bestiale". În acești ani s-a produs un incident
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
etc.221 Iorga a publicat și un editorial în "Neamul românesc" fără să menționeze numele lui Mircea Eliade, dar era clar pentru toată lumea la cine se referea. Ce se întîmplase, practic? Este evident că erau implicați mai mulți factori. Era vorba de ego-ul lui Iorga, de temperamentul său și de lipsa simțului proporțiilor; dar binecunoscuta oroare a lui Iorga față de misticismul religios și disprețul lui și mai mare față de abstract au jucat și ele un rol important. Întregul incident acoperă perioada
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din perioada tinereții sale3. Am putea medita asupra drumului urmat de dinastia Hohenzollern în România de la primul Carol pînă la cel de al doilea. Era oare această decădere datorată "dulcii decadențe" care predomina la București?4 Existau totuși antecedente. Este vorba despre stagiul lui Carol la Academia Militară de la Potsdam, unde acesta scosese la licitație superbele obiecte de artă populară românească pe care Regina Maria i le trimisese ca să le ofere în dar camarazilor săi de arme. Plus scandaloasa legătură cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca și De Gaulle. Acest țel suprem putea fi atins numai prin strîngerea rîndurilor în jurul regelui. Iorga simțea că rolul lui era să realizeze acest lucru. Juca oare ego-ul lui Iorga vreun rol în această școală a gîndirii? Sau era vorba de ambiția lui "de a sluji România"? Iorga nu avea nici o ambiție personală: ego-ul lui era să slujească România în singurul mod de care era în stare, și acesta era modul său. Maniu și Mihalache aveau să devină în anii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de A. C. Cuza, Constantin Argetoianu a fost cel mai nefast asociat al lui Iorga. Conflictele și reconcilierile lui cu acesta reflectă regretabila labilitate a personalității lui Iorga. Cultura României era de sorginte bizantină, ca și cultura ei politică 42. Este vorba despre celebrul politicianism pe care Iorga îl numea disprețuitor Suprafanar caracterizat de treceri febrile dintr-o tabără în alta și eterne "realinieri", însoțite de intrigi și complicități rareori motivate de idealuri, ci de conveniență. Dacă Iorga făcea politică, participînd deci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ar putea spune că la atît se rezumă politica. La Washington era numit "moralitate de circumstanță". În România însă, ponderea acestui fel de politizare reducea viața politică și constituțională la o agitație sterilă. Franz Borkenau precizează că, fie că este vorba de America Latină, de Rusia, Spania, Polonia (sau, de altfel, de România), condiția preliminară (și nu singura) a unei democrații operante era existența unei clase de mijloc sau, ca unic înlocuitor, a unei țărănimi puternice, încrezătoare și posesoare de pămînt. În
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
puteau înțelege. Un incident urît a avut loc între Carol și ministrul de interne, Mihalache, în care a fost implicat și colonelul Gavrilă Marinescu, legendarul prefect al Poliției Bucureștiului, numit personal de rege din motive evidente. Și nu a fost vorba de o încredere înșelată. Colonelul Marinescu avea grijă de afacerile regelui și de "activitățile lui extra-curriculare", spre satisfacția Majestății Sale. Orice prostituată, orice cazino amărît, orice agent de schimb escroc din București îi plăteau un tribut din care Carol își
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a încercat să-l îndepărteze, acesta a refuzat categoric să părăsească postul, scoțînd în evidență faptul că fusese numit de rege și că va respecta numai ordinele regelui. Mihalache a fost cel care a fost nevoit să demisioneze. Nu era vorba de o confruntare între colonelul Marinescu și Mihalache, ci între un guvern bazat pe integritate constituțională și felul de guvernare susținut de Carol. Iorga s-a alăturat fără rezerve poziției regelui. Iată ce editorializa el în aceste zile: "În sistemul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
reușit să zădărnicească și acest lucru. Dar cheia caracterului lui Giurescu poate fi găsită într-o scrisoare scrisă de el unui prieten, Munteanu (un profesor de literatură franceză care nu făcea parte dintre fanii lui Iorga). În scrisoarea aceasta este vorba despre mariajul iminent al lui Giurescu. Scrisoarea este edificatoare, dar lipsa de spațiu ne împiedică să o reproducem în întregime. Giurescu îl anunță că se va căsători în curînd. Viitoarea lui soție, fiica profesorului Mehedinți, "are 22 de ani, e
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
același titlu ca și lucrarea lui Giurescu nu era întîmplător. Publicația istorică a Noii școli de istorie, "Revista istorică română" , avea același format, iar titlul era tipărit cu aceleași caractere ca și cele ale "Revistei istorice" a lui Iorga. Era vorba aici de o luptă, despre o provocare la adresa lui Iorga. În aceste zece volume, Iorga a încercat să-și îmbunătățească mai vechile lucrări Histoire des roumains et de leur civilisation (Paris, 1920) și Romania: Land, People and Civilisation (Londra, 1925). Aceste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
spună acest lucru, deoarece făcuse timp de mai multe decenii cercetări asupra trecutului, gîndirii și societății românești. Iar referitor la rezultatele muncii lui de o viață, "aceștia (Iorga făcea aluzie la Noua școală de istorie) nu le puteau opune decît vorbe și interese care pot fi ignorate cu un zîmbet"187. Celălalt conflict profesional pe care l-a avut Iorga la sfîrșitul anilor '30 a fost cu istoricii maghiari, mai ales cu Sándor Dománovszky. Dománovszky a criticat metoda istorică a lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
serie de profesori germani, și că nu exista nici un motiv de contestare a competenței acestora. Iorga considera drept o insultă afirmația lui Dománovszky cum că urmașii Regelui Decebal au fost "ciobani nomazi" și încheia (ca de obicei) declarînd că este vorba despre o "agresiune științifică ungurească!"188 Să aruncăm mai întîi o privire asupra evoluției relațiilor ungaro-române în perioada interbelică și a soartei minorităților maghiare. Adevărata problemă din spatele acestei dezbateri istorico-științifice era revizionismul maghiar. Speranțele revizioniste maghiare, încurajate mai înainte de retorica
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
peste Dunăre de la Drobeta (Turnu Severin) și după ce a întîmpinat o rezistență îndîrjită l-a învins pe Decebal și i-a supus poporul. Mărturia acestui triumf poate fi văzută pe Columna lui Traian din Forumul de la Roma. Dar nu era vorba nici de triumf, nici de înfrîngere, ci mai curînd de nașterea în dureri a unei noi națiuni 197. Tezele și antitezele au dus la o sinteză. Îndepărtata provincie a Imperiului Roman (Dacia), care se întindea pînă la Marea Neagră (unde Ovidiu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a produs nici un incident, întrunirile transformîndu-se în manifestații tăcute împotriva ordinii sociale existente atunci, asociată cu regele și cu sistemul. Un întreg popor s-a unit și și-a abandonat plin de dispreț regimul, izolîndu-l. Nu a fost rostită nici o vorbă de ură, nu a fost aruncată nici o piatră, totul se rezuma la efervescența senzației de a fi cu toții umăr la umăr. Mulțimile i-au administrat regimului cea mai gravă insultă: acesta nu reprezenta nimic pentru ele, nesocotindu-l nici măcar subiect
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
am fost de acord cu tăticu". În acest discurs, Iorga afirma că "pentru a redresa situația actuală, regele trebuie să fie sprijinit din răsputeri". După instituirea Dictaturii Regale, Codreanu i-a propus lui Iorga să coopereze cu el. Era oare vorba despre o tactică? Răspunsul lui Iorga sigur nu avea în spate nici un fel de tactică: "Nu pot să am nimic de-a face cu oameni care se comportă ca niște criminali și nu-mi pasă dacă ei mă urăsc sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Și în ambele cazuri, consecințele ar fi putut fi fatale pentru Iorga. A avea de-a face cu "Noul naționalism" al Legiunii nu era același lucru ca un proces dintr-un tribunal din secolul al XIX-lea. Era mai curînd vorba de a avea de-a face cu "Echipele Morții". Reacția Legiunii nu a întîrziat să se manifeste. Iată un extras din Jurnalul doamnei Liliana (1 aprilie 1938): au început să sosească scrisori în care se afirma că "Iorga s-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
plimbare cu tata. Știe despre arestarea lui Codreanu". Ea continuă menționînd că acesta fusese dus la Predeal. A doua zi (20 aprilie 1938), doamna Liliana și-a amintit de vizita pe care i-o făcuse Călinescu lui Iorga, aducînd probe (vorbe) găsite în "Casa Verde" de la București în timpul raidului. Fuseseră descoperite urme ale unor subsidii germane pe adresa Legiunii și ale unor legături cu naziștii. Călinescu spunea că majoritatea legionarilor arestați fuseseră duși în lagărele de concentrare de la Dragomirna și Tismana
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care au creat România Mare sînt legați prin anumite amintiri și idei, în ciuda anumitor inovații" (Iorga făcuse un calambur la adresa sistemului partidului unic al Frontului Renașterii Naționale). După care Călinescu a ordonat interzicerea apariției "Neamului românesc", ca și cum ar fi fost vorba despre "un pamflet bolșevic", cum spunea furios Iorga. Ceea ce nu l-a oprit pe Călinescu. O însemnare din Jurnalul doamnei Liliana (din 19 februarie 1939) relatează cum Siguranța i-a prezentat lui Iorga un dosar care conținea rapoarte privind pretinsele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
adune ce este mai bun din noroiul insultelor și (voi avea grijă) să fie folosit. Așa am procedat în trecut și așa voi proceda și pe viitor". Toate acestea", comenta Pompiliu Constantinescu, "ar trebui să pară foarte promițătoare în măsura în care este vorba de seninătatea abordării științifice sau de înțelegerea literaturii"118. Iorga a comemorat împlinirea a patruzeci de ani de la moartea lui Eminescu (1929) cu întîrziere, ca prim-ministru, scriind o lucrare elogioasă în două volume despre poezia lui Eminescu, Poezia lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
oricărui atac sovietic, respingînd acuzațiile Rusiei Sovietice (metafore ale afirmațiilor lui Troțki și Rakovski despre "jugul boierilor" români. Iorga avea dreptate cînd afirma că "aceasta este doar demagogia preliminară", vor urma "colhozurile" și moldovenii vor înțelege curînd despre ce este vorba. Ar fi putut adăuga: iar o dată cu colhozurile vor veni NKDVul, deportările și execuțiile în masă. Într-unul din articolele sale, în contradicție cu atitudinea sa anterioară, Iorga îl lăuda pe Carol pentru cedarea provinciei fără luptă. Vorbea aici din nou
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]