117,344 matches
-
cu noi dezastre. Mentalitatea și practica comunistă au rămas imuabile. Ieri conduceau dintr-un singur turn, azi, travestiți în democrați, răspândiți în trăgători, s-au înscăunat iarăși în posturi de conducere și au devenit și parlamentari. Buze văruite, mari la vorbe, mici la fapte. Nărăviții vorbesc pentru a vorbi și trăiesc pentru a mânca, singura lor aspirație, ca și animalul, clefăie, rumegă și mugesc. Oligarhia și anarhia comunistă a fost înlocuită cu cea parlamentară și a rămas mai presus de lege
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
hârb” din adevăratul om, un strigoi, oaie și turmă, vânzători de gogoși și gropari. Preia tot ceea ce a auzit în „piață” și duce mai departe monstruozități, îmbogățindu-le cu „mujdeiuri” proprii, chiar până la agresivitate dacă te opui lor, atunci când e vorba de legionari. Am cunoscut părinți care își dojeneau copiii până la maltratare, dacă veneau în contact cu un Frate de Cruce, un legionar, sau dacă citeau un conținut legionar, dar am întâlnit și cazuri când cei „otrăviți” de o propagandă „tulburătoare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
februarie 1937) Am început acest articol, „Trăim zile amare”, cu câteva aprecieri, nu elogioase, culese de la slujitorii Bisericii și nu inventate de subsemnatul. Înainte ca destinul Căpitanului să fie împlinit, iată cum definea Căpitanul poziția Mișcării Legionare față de Biserică, este vorba de ierarhia ei, care nu a servit-o întotdeauna cu fidelitatea ce se impunea servilor ei: „Am fost întrebat dacă activitatea noastră de până acum se află pe linia Bisericii Creștine. Răspund: Facem o mare deosebire între linia pe care
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
adevăr, nu au fost măcar cercetate? De ce nu se face dreptate legionarului român? De ce nu se face dreptate morților neamului? Am dat atâta sânge, atâtea morminte pentru Țară, Neam și Credință! De ce instituțiile noastre naționale și statale tac, când este vorba de legionari? Ei nu sunt cetățeni români guvernați de aceleași legi și au aceleași drepturi? Cerem instituțiilor naționale și statale care se complac într-o dezolantă tăcere, mai mult simț de răspundere, mai multă dragoste de neam, mai multă loialitate
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
aceleași legi și au aceleași drepturi? Cerem instituțiilor naționale și statale care se complac într-o dezolantă tăcere, mai mult simț de răspundere, mai multă dragoste de neam, mai multă loialitate în confruntare cu adversarul, mai mult discernământ când e vorba de libertatea omului și dreptul la viață în toate manifestările sale. Țara și așezarea noastră creștină e zguduită, arginții lui Iuda lucrează, șarpele amăgitor ne încolăcește tot mai mult grumazul până la sufocare și scuipă otravă! Închid ochii și văd cum
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
român”, revista lui I. L. Caragiale. Împreună cu N. D. Țăranu editează revista satirică „Furnica” (1904-1916, 1918-1930), pe care o va scrie mulți ani aproape în întregime, cu un remarcabil succes de public. A colaborat și la alte publicații: „Epoca”, „Lupta”, „Povestea vorbei”, „Pagini literare”, „Viața românească”, „România” (Iași). A semnat cu numeroase pseudonime, printre care Kiriak Napadarjan, Romeo, Prințul Ghytza, Contele de Techirghiol, Gheorghe Delacoperativă, Dom Paladu, Don Paludu, Farmazon, Menelic, Coco, Ghiță Delagambrinus, Tarascon, Cyrano, Gheorghe Biciușcă, Jorj Delamizil ș.a. „Crescut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
luminii/ și-împărăția cerului”), cu un soi de potolită și cuminte exaltare patriotică. Oarecum în aceeași notă se trasează linia interioară a celorlalte poeme, autoarea uzând de aceleași figuri cărora nu le lipsește un anume filigran metaforic, fie că e vorba de tribulații sentimentale, fie de meditații lirice. Lirica din Ars amandi (1980) este una a fiorului erotic. Eul liric se întruchipează ca iederă care invadează ființa celuilalt, ca o dorință de lumină (metaforă obsedantă), uneori îngemănată cu suferința. În placheta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
comportamentist, pentru a se îmblânzi în final într-un eseu demonstrativ despre sacrificiu. Alte proze utilizează formule complet stranii, cum se întâmplă în Ultimul apel, unde sunt consemnate sincopat, haotic și dezlânat stilistic, ca într-un proces-verbal al unui autist, vorbele unor deținuți dintr-un lagăr de concentrare, pentru ca în cele din urmă și acest text să se revendice ca discurs al unui personaj desprins din panoplia absurdului. Următoarele culegeri de proză scurtă, Gușterii și patru pipe (1970) și Ceasul viu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
jos a normalului (considerat 10%), iar în 5 cazuri, dincolo de această limită (fig.1 și 2) (10). Se apreciază că în ambele forme de DZ, dar în special în tipul 1 al bolii (unde factorul vârstă nu mai operează, fiind vorba de pacienți, de regulă, sub 40 de ani), în perioada prediagnostică a bolii se realizează numeroase tulburări metabolice, inclusiv în metabolismul mineral. Glicozilarea proteinelor osoase (cea mai mare parte de natură colagenică) favorizează procesul de resorbție osoasă care nu mai
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
très prolifique à Paris durant son exil. Îl devient chercheur en philosophie et esthétique au CNRS et collabore en même temps avec la Radio Free Europe où îl a deux émissions : " Actualitatea culturală românească " (" L'actualité culturelle roumaine ") et " Povestea vorbei (pagini uitate, pagini cenzurate, pagini exilate) " (" L'histoire de la parole (pages oubliées, pages censurées, pages exilées) ". Dans le volume Pitești, laboratoire concentrationnaire (1949-1952), publié en 1981, Virgil Ierunca dénonce le travail de " rééducation ", c'est-à-dire l'expérience de la terreur, utilisée
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de graphèmes qui alourdit la lecture. Pour exemplifier, nous citons la fin de la troisième strophe et le début de la strophe qui suit : Nu trebuie decât să-mi ajuți c-un surâs sau c-un val de frumsețe năvălit în obraji. Vorbele mele să nu te mire. La tâmple, E drept, am o scama de fire cărunte [...]. (Cuvinte către față necunoscută din poartă) (Blaga, 2010 : 245) Îl ne te faut m'aider que très peu, d'un sourire ou d'une vague
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
D'ailleurs, leș étoiles se lèvent Et me font signe de me taire Et me font signe de me taire. (Le secret de l'initié) (Loubière, 2003 : 47) El tace pentru că i-e frică de cuvinte. El tace fiindcă orice vorba la el se schimbă-n faptă. (De mână cu Marele Orb) (Blaga, 2010 : 120) Îl se tait car îl a peur de mots. Îl se tait car pour lui chaque moț se change en acte. (Main dans la main avec
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
De mes cils, des eaux mortes se déversent. " (Amintire/Souvenir) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 155). L'équivalent proposé pour le verbe " a se prelinge " (" suinter ") est " se déverser ". L'écart sémantique crée par le choix lexical de la traductrice est évident. " Câteodată spun vorbe câri nu mă cuprind [...]. " " Parfois je dis des paroles où je ne peux pas entrer [...] " (Biografie/Biographie) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 175) ; " Quelquefois je dis des paroles qui ne me couvrent pas [...]. " (Ierunca, 1975 : 3). Veturia Drăgănescu-Vericeanu choisit la méthode littérale, produisant
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Roumains déracinés, op. cît., p. 14-15 et Paul Miclău, Dislocații, vol. I, op. cît., p.19. 1154 V. Paul Miclău, " Două limbi/deux langues ", préface, în Paul Miclău, Clipă fără sfârșit/Instants sans fin, op. cît., p. 64 : Aici este vorba însă de o exprimare spontană în franceză sau în română, cu transpunere într-un răstimp de cel mult douăzeci și patru de ore, în cadrul aceleiași trăiri. " (" Îl s'agit ici d'une expression spontanée en français ou en roumain, dont la transposition
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
57. 1405 En parlant du style de Blaga, nous désignons leș anaphores et leș parallélismes par le syntagme " vers en miroir ". 1406 V. l'Annexe 4. 1407 V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 159: E vorba așa-zicând de false comparații, căci de fapt cele expuse în versurile introduse prin adverbul de comparație "că" sunt termenii proprii, sunt datele realității concrete figurate (designatele), transfigurate prin metaforă "sufletul satului fâlfâie pe lângă noi." " (" Îl s'agit en effet
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de progres social rămânea încă o noțiune vagă și plină de riscuri. De aceea, există totuși aici, în raport cu restul presei politice și literare unioniste, o ușoară nuanță de conservatorism în planul atitudinii sociale, dar și în acela literar. Nu este vorba de un conservatorism asimilabil celui junimist, de mai târziu, ci de o oarecare inerție în acceptarea ideilor noi, de un regret nemărturisit, dar vizibil, pentru starea veche a lucrurilor, pentru lumea care dispărea. Chiar și aspectul grafic mărturisește această atitudine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
mii / m3 și 8,15 mii / m3 sânge. Creșterea numărului de leucocite în primul interval de timp postpartum a fost indicată și de alți autori (BOITOR, I. 1984, CHARLLEY, B. ,1991), fiind considerată un proces fiziologic pentru această fază. Este vorba de o "reacție leucocitară" care apare ca urmare a distrugerilor tisulare din timpul parturiției. S-a constatat că acest proces a fost mai intens și de durată mai mare, direct proporțional cu gradul de dificultate al parturiției și cu nivelul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Poetul Petru Cârdu, CRC, 1979, 8; N. Diaconu, Petru Cârdu, „Pronume-Zamenice”, R, 1983, 3; Tartler, Melopoetica, 74-77; Roșu, Dicț. lit. Iugoslavia, 61-62; Nicolae Coande, Profil liric: Petru Cârdu. Lupta omului cu șobolanul, R, 1991, 5-6; Dușan Baiski, La Vârșeț, de vorbă cu Petru Cârdu, R, 1991, 10-11; Virgil Mihaiu, Sumbrele epifanii ale lui Petru Cârdu, APF, 1993, 3-4; Marcel Tolcea, Războiul în biserica Troia, O, 1993, 4; Ștefan Aug. Doinaș, Poezia lui Petru Cârdu, RL, 1993, 18; Bogdan Dumitrescu, Sincronizări, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
liber acceptate (juridic). Factorul generator direct al managementului este apariția unui grup socioprofesional specializat (pregătit) în activitățile de conducere, care preia funcția directă a conducerii din atribuțiile directe ale proprietarilor și o transformă într-o activitate salariată profesional specializată. Este vorba de „revoluția managerială” și apariția capitalismului managerial, care schimbă radical mecanismele de funcționare a economiilor de tip capitalist<footnote Burnham, James, The Managerial Revolution, New York, 1941; Chandler, Alfred, The Visible Hand: The Managerial Revolution in American Business, Harvard University Press
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
mai bogată și diferențiată, atât sub aspectul conceperii sale teoretice, cât și ca activitate practică (schema 9). Schema 9. Definiția dimensiunilor și a proprietăților managementului resurselor umane (grila CORA-FISC a lui Bournois și Brabet 1993)<footnote Ibidem, p. 23. (*este vorba de ceea ce se poate denumi ca fiind „miză”, „domeniu de competiție”). footnote>. Inspirați de o serie de abordări mai noi, putem vorbi, în general, de necesitatea de a privi managementul modern ca „management inovativ” (denumit „antreprenorial”) și ca „exprimând o
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
numai acea ființă vie care, din miezul unei vieți căreia îi aparține, dă naștere unor reprezentări* grație cărora el trăiește și în temeiul cărora el deține acea misterioasă capacitatea de a-și putea reprezenta tocmai viața (...) Nu va putea fi (...) vorba de știință despre om, decât dacă întrebarea se va adresa felului în care indivizii și grupurile își reprezintă partenerii de producție și de schimb, modului în care aceștia descoperă, ignoră sau disimulează această funcționare și poziția pe care își reprezintă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
astfel încât, pornind de aici, el ajunge să își poată reprezenta economia însăși”<footnote Foucault, Michel, Cuvintele și lucrurile, Editura Univers, București, 1996, pp. 411-414 (*sublinierea noastră). footnote>. Și unele animale depun eforturi pentru a-și asigura viața, dar nu este vorba de muncă. Munca este o caracteristică esențial umană, prin care omul își reprezintă situația sa în societate sub aspectul modului în care el își asigură condițiile necesare vieții sale. Pentru Aristotel, stăpânul de sclavi nu muncea, căci nu avea necesitatea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
resurselor umane, necesitatea de a aborda problematica strategiei pe criterii teoretico-metodologice bine concepute, se impune cu deosebire, căci altfel, procedând strict empiric, după principiul „succes-eroare”, suntem puși în situația de a conduce organizația pe căi dovedite ca malefice. Atunci când este vorba de oameni, experimentele făcute la întâmplare, fără o fundamentare teoretică și metodologică, pot deveni foarte dăunătoare, căci, în general, efectele negative produse de acestea asupra oamenilor sunt ireversibile. Ceea ce a dus la bune rezultate în cazul unei organizații poate să
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de securitate a muncii, performanțelor etc. „Managementul diversității se deosebește prin mai multe aspecte de egalitatea șanselor, contrar egalității care se pune în termenii de grup, diversitatea scoate în evidență o filosofie liberală. Accentul este pus pe individ, nu este vorba de a spune «femeile doresc» sau «noi gândim», ci de a menține pe toți aceia care contribuie la performanțele unei întreprinderii (...) În mod concret, politicile resurselor umane trebuie să permită să răspundem în mod flexibil așteptărilor individuale”<footnote Ibidem, p.
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Astfel, obiectivul principal al societății noastre* în anii 1990 este realizarea misiunii comerciale, grație unei noi viziuni a managementului resurselor umane, în care șeful de personal este considerat a fi principalul factor care facilitează progresul”<footnote Ibidem, p. 54 (*este vorba despre societatea Motorola). footnote>. Noi provocări (schema 27) vin să pună în evidență rolul nou al șefului de personal, noua viziune care se implementează în strategia de a ansamblu a unei firme. Managerul resurselor umane se diferențiază, „tocmai prin strategia
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]