119,631 matches
-
un studiu de-al său publicat în limba franceză pe Portail des Sciences humaines, ceea ce-l clasifică printre primii la Secțiunea „Articole de onoare”. Este citat și publicat de Directoarea Institutului European de Itinerare Culturale din Marele Ducat al Luxemburgului. Profesorul Rogoz se poate mândri cu mulți studenti ai săi, integrați în cercetarea antropologică europeană. Între aceștia, Răzvan Roșu, aflat în prezent, cu o a doua bursă, la Jena, unde se specializează în Studii sud-est europene (Etnologia Balcanilor) cu Prof. Dr.
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
vrajnița cu boc asigură intrarea carului tras de bivoli, boi sau cai. Satul muzeu va avea biserică, școală, cimitir, moară, oloire, vâltoare, potcovărie, stupini, stână, șura danțului, pălincie, arie (cu batoză, dibol, trier, stoguri) și, bineînțeles, o fântână a satului”. Profesorul preconiza ca Muzeul etnografic în aer liber de la Măriuș să devină un "centru de studiu al tradițiilor", iar în vecinătatea lui să fie amenajate mai multe obiective turistice, strâns legate de tradițiile locului. „În apropiere, oaspeții vor putea savura un
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
de rezonanță ale muzeologiei romanesti - Ioan Godea, Cornel Bucur, Paula Popoiu, Radu Florescu, Ioan Opris, Cornel Taloș, Tiberiu Graur - au asistat și îndrumat în permanență elaborarea Proiectului „Muzeul Codrului”. Proiectul l-a gândit împreună cu arhitectul Emanuil Vașvari, originar din Orțița. Profesorul Rogoz a obținut finanțare. A achizitionat, din banii statului, zeci de case, șuri, cotețe, hoboroace, unele aflate într-o stare avansată de degradare. O perioadă de câțiva ani,(de la nr.9-2009 până la nr.5-2014, când este victima unei tentative de
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
a obținut finanțare. A achizitionat, din banii statului, zeci de case, șuri, cotețe, hoboroace, unele aflate într-o stare avansată de degradare. O perioadă de câțiva ani,(de la nr.9-2009 până la nr.5-2014, când este victima unei tentative de asasinat) profesorul Viorel Rogoz a colaborat la revista lunară de literatură și artă „Acolada” (director general Radu Ulmeanu, director Gheorghe Grigurcu, redactor-șef Petre Got), revistă ce apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România. A semnat număr de număr rubrica "Etnologul român
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
și am citit „Etnologul...”, spune Dr. Mircea Moț, nu din motive extraestetice (...), ci pentru rafinamentul narațiunii, trădând prozatorul Rogoz, pentru eul spectaculos care se simte în spatele rostirii, al cărui portret se poate contura de către cititor sub semnul unei aventuri singulare.” Profesorul Viorel Rogoz este pasionat de etimologia unor cuvinte arhaice din limba română, unele persistente și în graiul oșenilor. Lansează o ipoteză senzațională, și anume că oșenii sunt urmașii celților... Primul său contact cu Țara Oașului a fost în vremea studenției
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
franceze dau unele cuvinte de origine celtică, cele cu rădăcina "Ard-," lingvistul Viorel Rogoz consideră că și în etnotoponimia Codrului există probe grăitoare pentru același celtism „Ard”: "Ardeal, Ardud, Ardusat, Ardihat, Arduzel, Ardel." (Vezi și în Franța: "Ardeni ,Ardèche") Ipoteza profesorului a stârnit reacții polemice: „Conviețuirea celto-dacică a fost relativ îndelungată. Dar influnțele reciproce, dintre celți și daci s-au manifestat în tot spațiul azi românesc, el nefiind specific doar nordului. Însă în Maramureș, Oaș, Codru, probabil, s-au conservat mai
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Codru, probabil, s-au conservat mai bine cuvintele arhaice, populația având un potențial mai mare de a păstra aceste cuvinte.” Lucrarea "„Familia în credințe, rituri, obiceiuri"”, apărută la Ed. Solstițiu, din Satu-Mare, în 2002, cu un "Cuvânt înainte" semnat de profesorul universitar Dumitru Pop, este o carte de știință, scrisă pe baza confruntării riguroase a cercetărilor întreprinse de autor pe teren, în Ținutul Codrului, cu o vastă bibliografie românească și străină de specialitate. Problemele fundamentale ale cărții sunt abordate în cinci
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
mit ("Raportul "cei morți - cei vii), Rudenia spirituală Nășia)", după ce, în prealabil, autorul face precizări privind: "Suportul antropogeografic al cercetării (Ținutul Codrului), Orientarea metodologică, Perspectiva etnologică românească." Lucrarea este însoțită apoi de: "Lista de informatori, Glosar și Bibliografia selectivă." Așa cum profesorul Dumitru Pop preconiza în "Cuvântul înainte", lectura acestei cărți de știință înseamnă „descoperirea sau redescoperirea unei lumi pe cât de vechi, pe atât de interesantă și încărcată de ordine și spiritualitate”, iar „cititorul înțelege astfel coeziunea satului nostru tradițional, tipurile de
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
născut parcurgând cu pasiune și rigoare drumul de la experiența de viață, la profesionalizare prin studiu, prin cercetare. Teza sa de doctorat „"Familia în credințe, rituri, obiceiuri"” „vrăjește si încântă” (Vasile Adasăscăliței), încântă și convinge, totodată. „Temeinic gândită și elaborată - subliniază profesorul Dumitru Pop în "Cuvânt înainte -, -"cercetarea profesorului Viorel Rogoz va avea cu siguranță un efect benefic în promovarea studiilor de acest gen” și un mesaj: „străvechea solidaritate umană, bazată pe cultul valorilor spiritului, poate contribui efectiv la însănătoșirea lumii în
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
de la experiența de viață, la profesionalizare prin studiu, prin cercetare. Teza sa de doctorat „"Familia în credințe, rituri, obiceiuri"” „vrăjește si încântă” (Vasile Adasăscăliței), încântă și convinge, totodată. „Temeinic gândită și elaborată - subliniază profesorul Dumitru Pop în "Cuvânt înainte -, -"cercetarea profesorului Viorel Rogoz va avea cu siguranță un efect benefic în promovarea studiilor de acest gen” și un mesaj: „străvechea solidaritate umană, bazată pe cultul valorilor spiritului, poate contribui efectiv la însănătoșirea lumii în care trăim”. Despre această solidaritate umană străveche
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
prin neam. Ideea de continuitate a neamului l-a preocupat dintotdeauna pe om. În mentalitatea țărănească vecinătatea este văzută ca o prelungire a spațiului familial (...), legătura familiei cu satul se făcea prin intermediul vecinilor." Am încercat să prezentăm foarte succint contribuția profesorului Viorel Rogoz la dezvoltarea etnologiei românești - și nu numai - cu toate că într-un Epitaf (adresat Maestrului Villon) se autocaracterizează ironic: „În lumea asta-s un pârlit N-am facut brumă de avere... Iar tu îți râzi când vezi ce scriu... Lăsă
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
am facut brumă de avere... Iar tu îți râzi când vezi ce scriu... Lăsă în ciornă cinci tratate... (Balast pentru posteritate...)” Nu putem încheia fără să menționăm câteva citări importane, venite din partea foștilor dascăli și mentori clujeni: 1) Ion Taloș, profesor din Köln- Germania , în “Anuarul de folclor”, I, (1980, pag. 49-65) ”- citează contribuția lui V. Rogoz la Corpusul Cimiliturii Românești- aflat, pe atunci, în mss., "de Folclor-a Academiei, Filiala Cluj." 2)Dumitru Pop, prof. univ., în “Anuarul de folclor
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
(n. 1879 - d. 1961) a fost un pictor francez. Acesta a fost profesor la „Școala de Belle Arte” din Chișinău și primul director al Muzeului Național de Artă. Baillayre s-a născut în 1879 în Franța (Pirineii Orientali), iar copilăria și adolescența a petrecut-o în Georgia (1885-98). A studiat apoi la Amsterdam
Auguste Baillayre () [Corola-website/Science/334242_a_335571]
-
mare parte din viață a locuit în SUA. A studiat la Universitatea din Marburg și apoi la Universitatea Humboldt din Berlin. Teza sa de doctorat a fost o dizertație referitoare la "Metafizica" lui Aristotel. La numai 26 de ani devine profesor la Universitatea din Basel. Ocupă o poziție similară la Kiel, pentru ca în 1921 să se întoarcă la Berlin. Ascensiunea mișcării de dreapta îl nemulțumește și în "Humanistische Reden und Vortraege", apărută în 1937, își exprimă critica și indignarea față de nazism
Werner Jaeger () [Corola-website/Science/334246_a_335575]
-
întoarcă la Berlin. Ascensiunea mișcării de dreapta îl nemulțumește și în "Humanistische Reden und Vortraege", apărută în 1937, își exprimă critica și indignarea față de nazism. Urmărit de adepții lui Hitler, în 1936 emigrează în SUA. În perioada 1936 - 1939 este profesor la Universitatea din Chicago, ca apoi să ajungă la prestigioasa Harvard University. Lucrările sale tratează cu precădere spiritualitatea Greciei antice și au ca obiectiv principal reinterpretarea lui Platon și Aristotel. Teatrul "Werner-Jaeger-Halle" din orașul său natal îi poartă numele.
Werner Jaeger () [Corola-website/Science/334246_a_335575]
-
n. 7 mai 1971, Clichy) este un economist francez specializat pe probleme legate de avere și inegalitatea veniturilor. Este profesor și director de studii la EHESS (École des Hautes Études en Sciences Sociales), profesor la și profesor la London School of Economics and Political Science. El este autorul bestsellerului Capitalul în secolul XXI (2013), care pune accentul pe concentrarea averii
Thomas Piketty () [Corola-website/Science/334243_a_335572]
-
n. 7 mai 1971, Clichy) este un economist francez specializat pe probleme legate de avere și inegalitatea veniturilor. Este profesor și director de studii la EHESS (École des Hautes Études en Sciences Sociales), profesor la și profesor la London School of Economics and Political Science. El este autorul bestsellerului Capitalul în secolul XXI (2013), care pune accentul pe concentrarea averii și repartiția veniturilor în ultimii 250 ani. Cartea susține că rentabilitatea capitalului în țările
Thomas Piketty () [Corola-website/Science/334243_a_335572]
-
n. 7 mai 1971, Clichy) este un economist francez specializat pe probleme legate de avere și inegalitatea veniturilor. Este profesor și director de studii la EHESS (École des Hautes Études en Sciences Sociales), profesor la și profesor la London School of Economics and Political Science. El este autorul bestsellerului Capitalul în secolul XXI (2013), care pune accentul pe concentrarea averii și repartiția veniturilor în ultimii 250 ani. Cartea susține că rentabilitatea capitalului în țările dezvoltate este constant
Thomas Piketty () [Corola-website/Science/334243_a_335572]
-
o teză despre redistribuirea averilor, scrisă la EHESS si London School of Economics sub conducerea lui Roger Guesnerie. A obtinut premiul Asociației Franceze pentru Economie pentru cea mai bună teză al anului. După susținerea tezei, Piketty a fost in 1993-1995 profesor asistent în cadrul Departamentului de Economie de la Massachusetts Institute of Technology (MIT). În 1995, el a obținut un post de cercetător la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS), iar în 2000 a devenit profesor (directeur d'études) la EHESS. Piketty
Thomas Piketty () [Corola-website/Science/334243_a_335572]
-
tezei, Piketty a fost in 1993-1995 profesor asistent în cadrul Departamentului de Economie de la Massachusetts Institute of Technology (MIT). În 1995, el a obținut un post de cercetător la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS), iar în 2000 a devenit profesor (directeur d'études) la EHESS. Piketty câștigat în 2002 premiul pentru cel mai bun tânăr economist în Franța. În conformitate cu o listă din 11 noiembrie 2003 el este un membru al consiliului de orientare științifică al asociației À gauche, en Europe
Thomas Piketty () [Corola-website/Science/334243_a_335572]
-
din activitatea profesionistă. El a fost căpitanul echipei națioanale de seniori, precum și căpitanul formației U-Banca Transilvania Cluj-Napoca până în luna aprilie a anului 2015. a făcut primii pași în baschet la vârsta de 11 ani, alături de formația ProBaschet Cluj-Napoca, antrenată de profesorul Voicu Moldovan. Mihai alesese sportul cu mingea la coș la îndemnul mamei, după experiențe mai puțin reușite la karate sau fotbal. Făcând echipă cu Paul Chetreanu, Rareș Pașca sau Mihai Racovițan, Silvășan a pus mâna pe opt titluri de campion
Mihai Silvășan () [Corola-website/Science/334256_a_335585]
-
1993) a fost un filozof german, care a adus contribuții deosebite în domeniul eticii. Lucrarea sa remarcabilă este "Principiul responsabilității", apărută în 1979. O mare parte din viață a trăit-o în SUA. Astfel, în perioada 1955 - 1976 a fost profesor de filozofie la "New School for Social Research" din New York. A studiat filozofia și teologia la Freiburg, Berlin și Heidelberg și a obținut doctoratul în filozofie la Marburg, unde i-a avut ca profesori pe: Edmund Husserl, Martin Heidegger și
Hans Jonas () [Corola-website/Science/334253_a_335582]
-
în perioada 1955 - 1976 a fost profesor de filozofie la "New School for Social Research" din New York. A studiat filozofia și teologia la Freiburg, Berlin și Heidelberg și a obținut doctoratul în filozofie la Marburg, unde i-a avut ca profesori pe: Edmund Husserl, Martin Heidegger și Rudolf Bultmann. În 1933 Heidegger intră în Partidul Nazist, lucru care l-a indignat pe Jonas, deoarece era evreu și sionist activ. Părăsește Germania în același an și în anul următor emigrează în Palestina
Hans Jonas () [Corola-website/Science/334253_a_335582]
-
că mama sa pierise în Lagărul de concentrare Auschwitz, refuză să se mai întoarcă în Germania. Revine în Palestina și participă la Războiul Israelului pentru Independență. După încheierea studiilor la Universitatea Ebraică din Ierusalim, emigrează în America de Nord. Mai întâi este profesor în Canada la "Carleton University", ca apoi, în 1955, să se mute în New York, unde va rămâne tot restul vieții.
Hans Jonas () [Corola-website/Science/334253_a_335582]
-
naturale din secolul al XIX-lea. A fost susținător al empirismului lui David Hume și a Teoriei evoluționiste a lui Charles Darwin, fiind poreclit „"Bulldog-ul lui Darwin"” ("Darwin's Bulldog"). s-a născut pe 4 mai 1825, în familia unui profesor în Ealing. Părinții lui, George Huxley și Rachel Withers s-au căsătorit în 1810. Thomas Henry era al șaptelea copil și, în același timp, cel mai tânăr din cei opt care a supraviețuit. Nepoții săi (ca bunic) au fost: biologul
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]