117,344 matches
-
<titlu> Capitolul I <titlu> Definiții și delimitări 37 <titlu> 1. Literatura și studiul literaturii Înainte de toate trebuie să facem o deosebire între literatură și studiul literaturii. Este vorba de activități distincte ; prima este o activitate creatoare, o artă ; cea de a doua este, dacă nu o știință propriuzisă, în orice caz o formă de cunoaștere sau de erudiție. Au existat, firește, încercări de a șterge această deosebire. De
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
catalizator estetic, deschide către arta europeană, către orizontul culturii universale. A surprinde evanescența constitutivă, inefabilele simbolismului într-o "formă" a făcut printre altele obiectul acestui studiu, dar mai mult decât atât, dificultatea a constat în a demonstra că nu este vorba de o formă goală, o formă fără fond, ci de existența unui conținut bogat și unic, definitoriu pentru evoluția artelor plastice românești. Capitolul I I.1. Simbolism/decadentism vs realism/naturalism Ce reprezintă simbolismul în arta plastică? Nu putem decât
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
E unul dintre cei mai mari maeștri actuali ai lumii"64. Expresia unui sentiment, caracterul uneori difuz al împărțirii maselor de culori din pictura sa recomandă sensibilitatea simbolistă. Influența mediteraneeană asupra lui Böcklin este consecința contactului îndelungat cu Italia, este vorba de orașe precum Roma sau Florența. Pictorul face parte din grupa artiștilor intitulați Deutschrömer, artiști de origine germană retrași să picteze în Italia. Este perioada în care se fac săpăturile arheologice pentru dezgroparea de sub cenușă și lavă a orașului Pompei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aici și dacă ne-am uita împreună mult mult la tablourile sau reproducțiile după tablourile prerafaelitului Burne-Jones (englez) ai cădea cu mine de acord că extraordinara, subtila finențe a tipurilor lui e ceva extrapământesc. Ești transportat -, asta nu-i o vorbă numai: simți o senzație delicată, o senzație fizică chiar, ceva asemănător cu mirosul unui trandafir, sau cum ai asculta o muzică fină și extraordinar de frumoasă"74. Dincolo de îndreptățitul entuziasm al pictorului român putem observa ceea ce am putea numi o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
România de la finele secolului XIX, își începe propaganda pentru arta decorativă cu două articole extrem de importante, care demonstrează că ideile criticului în această privință sunt mai vechi și au ca punct de pornire o serie de teorii bine asimilate. Este vorba de două articole care vor fi publicate mai târziu în volum, spre deosebire de seria de articole cu titlul generic de "L'Art Nouveau, et la Roumanie". Cele două articole se intitulează "La nationalité dans l'Art" și "L'Idealité dans l
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu tehnica și caracterul de performanță al picturii lui Watanobe-sei"134, "verva diabolică", "repeziciunea uimitoare", cum le numește G. Oprescu sau "verva prodigioasă" în termenii lui Francisc Șirato. Însă nu despre un japonism inspirat direct din arta maeștrilor niponi este vorba, ci de o suprapunere a sensibilității estetice într-o arie mai largă, care configurează modernitatea în artele plastice. Altfel spus, "(...) japonismul lui Grigorescu nu trebuie judecat la nivelul imediat al practicilor artistice, ci este unul implicit, sinonim cu intuiția valorilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lansată de Ioana Vlasiu, a anticipării simbolismului prin ceea ce a constituit "perioada albă" în pictura ultimului Grigorescu, prin intersectarea unei alte sensibilități afine în ce-l privește pe pictorul român, cea a picturii whistleriene cu monocromatismul ei sugestiv. Ar fi vorba de un simbolism incipient, tatonant, ghicit, simbolism "care îndepărtându-se de estetica naturalistă, fie ea barbizonistă, fie impresionistă, încerca să reprezinte dincolo de spectacolul imediat al realității palpabile, o lume a spiritului. De aici decurge abandonarea sau ajustarea la alte aspirații
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decorative, industriale, este caducă. În acest sens, în articolul său, "Tinerimea artistică", publicat în 16 martie 1903 în revista Sămănătorul, criticul elogiază demersul unei bune părți a artiștilor Tinerimii de a face loc artelor decorative în preocupările lor artistice: era vorba de a doua expoziție pe care societatea o organiza. Într-adevăr, membrii cercului, partizani ai marei mișcări artistice din restul Europei, s-au încumetat, cei dintâi, să învingă prin expozițiile lor, tradiția, persistentă încă la noi, a împărțirei artei în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
desemna armoniile superioare ale artei decorative aflate în circulație. " Părăsind un astfel de interior, ai aceeași senzație ca după citirea unei cărți frumoase (...). Foarte rar întâlnești ici colo interiouri decorate, de un gust înaintat, unde de cele mai multe ori nu e vorba decât de banale armonizări secessioniste"149. Baltazar evidențiază resortul intim care declanșează farmecul Art Nouveau-ului în obiectele banale transformate prin alchimie estetică în bijuterii: o scrumieră de Cellini, o tavă de Charpentier, o bijuterie de Lalique. Criticul trece de la expunerea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai mult sau mai puțin fidelă a artei din industria casnică, sau a artei bizantine, păstrată în monumentele religioase"153. Metoda este înfățișată în simplitatea mecanismului ei reproductiv care nu lasă loc inovației, concepției personale, sensibilității estetice a artistului: "E vorba de a decora o copertă de carte, un timbru poștal, sau o cutie de chibrituri... Foarte bine; se iau cusături naționale, se copiază un motiv mai mult sau mai puțin potrivit și se înconjoară cu el chenarul cărții, sau pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
notă străină nu impietează ritualul. Kimon Loghi așază acest altar în cel mai îndepărtat punct al fundalului, stație terminus pentru cortegiul de tinere femei care se îndreaptă către el pentru a oficia un ritual, de asemenea, învăluit în mister. Este vorba de un ceremonial de nuntă sau despre un rit al vegetației, descris de titlul principalei reviste secesioniste vieneze, Ver Sacrum? Obscuritatea face parte din regula jocului și întreține misterul. Loghi a evitat prim planul și din considerente de ordin strategic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
0,738, 1913, inv. 249), în care tema mitologică reprezintă un adagiu menit să contribuie la atmosfera de vrajă crepusculară. Cu ceva din grația Salomeei Ceciliei Cuțescu-Storck, topită parcă în atmosfera crepusculară, o femeie-nimfă-sirenă se află la marginea mării. Este vorba de o ființă mitologică ieșită în singurătatea deplină a unui loc pustiu, desfășurându-și grația departe de ochiul profan. Simbolist în această pânză este un anumit aer melancolic, o deschidere spre visare pe care-l degajă peisajul natural. Frumusețea sa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe ctitorii acestora, familiile domnitoare. Ștefan Popescu nu intenționează să realizeze o pictură istorică, așa cum nici Moreau nu o realizează în tablourile sale de un decorativism eteroclit, de aceea combinația elementelor este legitimă, cu atât mai mult cu cât este vorba de basm, narațiune tipizată care face abstracție de orice context "istoric"223. Cum am putut vedea, și Loghi utiliza atât bagajul mitologic autohton cât și pe cel greco-latin prezent în arta maeștrilor simbolismului german. Efortul unei sinteze este decelabil în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Mihai Eminescu va da măsura acestei revalorizări în opere remarcabile precum Călin (file de poveste) sau Luceafărul. Romantismul contribuie, în accepția criticului, la întreținerea unei atmosfere de mister în compozițiile lui Ștefan Popescu, în cel de-al doilea caz, fiind vorba de presiunea unui context cultural pe care-l solicită temele mitologiei greco-latine abordate de pictorii simboliști germani aflați la confluența cu romantismul. Caracterul simbolist al artei lui Ștefan Popescu rezidă din ciocnirea celor două registre. Pe de altă parte, nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
stilului bizantin din pictura murală a bisericilor din Nordul Moldovei, caz similar cu cel al lui Kimon Loghi ale cărui "citate" din Böcklin ne dau măsura unei "intertextualități" picturale pregnante în tablourile sale. Nu despre un fenomen de aculturație este vorba, acest mixaj, acest sincretism devine o caracteristică a simbolismului și decadentismului european în pictură. Moreau plasează sub semnul unui metisaj stilistic orientalizant elemente provenind din diverse culturi, pentru a realiza mizanscenele grandioase ale universului imaginar în care sunt înscrise emblematic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
suscita la un critic precum Henry Houssaye. Mai mult, precizează criticii, desenul ar fi servit ilustrării unui volum de legende publicat în franceză cu titlul sugestiv, Le pic aux désirs, traducere adecvată a titlului tabloului. Confuzia, dacă despre confuzie este vorba, devine semnificativă, lectura plaisiristă, hedonistă, de un erotism tranșant, corespunde decupajului realizat de Mirea, climaxul ales de pictor nu este cel dramatic, al morții insolitate a păstorului, ci episodul pasional al seducției în spiritul Voiajului în insula Cytherei al lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
femeile fac obiectul unui transport erotico-oniric, sexualitatea și erotismul fiind precizate freudian prin relația cu peștele, pe când la Mirea, dincolo de fluiditățile feminine, avem și un obiect al seducției, tânărul păstor refugiat pe vârful de munte. În cazul pictorului vienez este vorba de un efect asumat, pe când G.D. Mirea pare mai degrabă atras de transpunerea într-o cheie senzuală a scenei de basm. G.D. Mirea reia fragmente-variante din acest tablou separat, ca pe un puzzle care întârzie să reconstituie originalul, poate și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Peste căpătâiul unui cadavru întins în planul prim se apleacă un înger ridicând mâna adormitoare, în vreme ce de pe partea opusă apar două figuri, o femeie șezând și un geniu înaripat. Viziunea cu toate detaliile împrumutate e originală și dramatică, deși e vorba mai mult de o fixare a unor combinații întrezărite 244". Prezența personajelor auxiliare indică atât un reglaj simbolic al unei existențe postume, ordinea unei alte dimensiuni, cât și o detașare a pictorului de propria sa emoție, care a prezidat la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
expusă abia în 1900, dar cunoscută prin intermediul publicării desenelor preparatorii în 1897, dar și a detașării și individualizării ca lucrări separate a unor părți ale ansamblului, printre care și acest Gânditorul, intitulat inițial Poetul. În opinia Ioanei Vlasiu, ar fi vorba de "un alt tip de conciliere cu Rodin" în afara unei influențe directe pe baza unei "meditații constante asupra sculpturii celebrului său contemporan, precum și a unei asimilări lente a principiilor sale structurale"270. Dezinteresul arătat dimensiunii documentare, istorice, cu privire la individualitatea fizi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
emblematizarea, transformarea figurii eminesciene în efigie, depărtându-se de o abordare "realistă", academizantă a ei. Un alt tablou, În amintirea unui vis frumos, trimite la aceeași poezie "Din valurile vremii". Atât titlul tabloului, cât și poezia indică faptul că este vorba de o reverie, de o recuperare fantasmală a imaginii femeii iubite. Chipul poetului este înlocuit cu proiecția onirică, idealizată, a femeii iubite care "răsare" din "valurile vremii". Cu o precizie care însă îl apropie mai mult de tratarea în registru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu derivă din dimensiunile, ci din forța imprimată de expresivitatea chipului conlucrează cu sugestia melancolică, cu un tragism ineluctabil, aliaj care conferă nota simbolistă. Fritz Storck realizează câteva sculpturi ale unor figuri emblematice pentru istoria culturii europene, asociate geniului. Este vorba despre Johan Wolfgang Goethe (ronde-bosse în bronz, 65 x 43 x 4,5 cm, semnat și datat pe postament dreapta cu monograma: FS1922, inventar 915500), Friedrich Schiller (ronde- bosse în bronz, 68 x 30 x 31,5 cm, semnat și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
destul de convențională, o prezintă în mărime naturală, într-o rochie elegantă, ținându-și mâna în șold, este evidentă o anumită înclinație spre anecdotă în acest ronde-bosse în bronz. În sculptura din 1909 s-a schimbat 1) suportul, nu mai este vorba din bronz, ci de marmură, ceea ce conferă o paliditate spiritualizată și o strălucire aparte chipului, 2) nu mai este vorba de o statuie integrală, nici măcar de un bust, orice urmă de corporalitate a dispărut pentru a lăsa locul chipului, un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
înclinație spre anecdotă în acest ronde-bosse în bronz. În sculptura din 1909 s-a schimbat 1) suportul, nu mai este vorba din bronz, ci de marmură, ceea ce conferă o paliditate spiritualizată și o strălucire aparte chipului, 2) nu mai este vorba de o statuie integrală, nici măcar de un bust, orice urmă de corporalitate a dispărut pentru a lăsa locul chipului, un chip care se desprinde din blocul de marmură 3) sensul anecdotic a dispărut complet, nu persoana empirică a Ceciliei Cuțescu-Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
celor doi pictori. Aerul cristic, febricitat, carismatic al lui Luchian intră în contrast cu cel de o severitate de dandy al lui Pallady. Amândoi sunt pictați în relație cu arta lor, pictând, recomandând instrumentele și vocația lor în cazul lui Pallady este vorba și de paletă. Diferența de temperament, care se reflectă în atitudine, este evidentă. Pallady își ține pensula ca pe o floretă, gata de atac pictorul era pasionat de scrimă și mânuia cu dexteritate atât floreta, cât și sabia. Aerul pictorului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atitudinilor pasionale, 4) perioada terminală. "Contorsiunile consistă în atitudini stranii, neprevăzute, neverosimile. Printre aceste atitudini, pe care le-am calificat în mod egal drept ilogice, pentru a le distinge de atitudinile celei de-a treia perioade, de care va fi vorba în curând (atitudini pasionale), care sunt mereu reprezentarea unei idei sau a unui sentiment, există una pentru care bolnavii par să aibă o preferință subliniată; ea se reproduce atât la bărbați cât și la femei și aproape de aceeași manieră, ea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]