117,344 matches
-
unei feerii opiacee, în timp ce farmecul corpului este expus privirii. Cearșaful îi maschează discret sexul, însă nu dintr-un reflex pudibond, Pallady nu se va reține în a doua perioadă a sa să prezinte sexualitatea feminină de o manieră tranșantă. Este vorba doar de un joc perfid al seducției, făcând din sugestie orizontul infinit al dorinței neîmplinite. Nudul menționat mai sus nu este unul convențional, Pallady adaugă un excendent care introduce o aluzie, un accent senzual printr-un gest premeditat. Femeia adoptă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spre exemplu, tabloul pe care-l face sorei sale, Marguerite Khnopff, Portretul Margueritei Khnopff (1887), sau femeia care apare într-o litografie, Afișul celei de-a opta Expoziții a lui XX (1891), ceea ce sugerează caracterul emblematic al dominantei posturale. Este vorba de o eleganță împinsă spre severitate fără a deveni austeră, care se precizează atât prin vestimentație o rochie albă care se închide până aproape în dreptul bărbiei și ascunde complet picioarele, după canonul modei din epocă -, cât și prin gestualitate sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei balerine. În Arum Lily, cât și în afișul pentru a optsprezecea Expoziție a Societății artistice XX, elementul floral joacă un rol esențial în economia simbolistă a compozițiilor. În cazul tabloului care o are ca model pe Lily Maquet, este vorba, ca și în tabloul lui Pallady, de cale. Spre deosebire de nudul pictorului român, florile dobândesc o altă semnificație, urmând tot o logică deictică. Ele se găsesc acum în dreptul chipului femeii, care are fața întoarsă în semiprofil către aceste flori. Există cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o preocupare intelectuală. Astfel, lectura unei cărți decupează profilul unei feminități interiorizate, înclinate spre visare. Aici însă funcționează un prim tipar "burghez", întotdeauna femeia este înfățișată citind și nu bărbatul. Lectura devine astfel o preocupare feminină, un hobby grațios este vorba de lectura de romane -, în cazul bărbatului lectura este presupusă ca studiu sau ca vocație artistică și nu ca loisir. Feminizarea lecturii nu merge până la o feminizare a culturii, ci se păstrează în cadrul tematic al unor preocupări domestic-burgheze, dar și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se oprește asupra unei figuri reprezentative, Schubert. Pictorul îl înfățișează într-o manieră impresionistă pe celebrul muzician așezat la pian, într-un cadru monden, unde el este centrul atenției unui grup restrâns, dar concludent pentru importanța socială a personajului. Este vorba, cu o singură excepție, de femei din înalta societate, în număr de trei. Un farmec aparte se desprinde din această pictură, din sugestia unei armonii incomparabile pe care muzica o conferă lumii, asigurându-i pentru o clipă coeziunea. Panoul "Schubert
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
culoare cu care învălue realitatea. El nu este un rob al naturei, care să copieze cu o exactitate fotografică un pom, o casă, o mână sau un picior"405. Este destul de simplu să realizezi că numai de autenticitate nu este vorba în pictura lui Loghi, chiar și atunci când te referi la peisaj, că idilismul său policrom are o doză mare de artificialitate. Cât despre optimism, această trăsătură a fost supralicitată prin omisiune sau ecuație statistică, pentru a subsuma întreaga creație a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artistice. La rândul său poet simbolist, în a cărei poezie răzbat și ecouri decadente, D. Karnabatt sesizează natura onirică, vizionară, a unor pânze ale pictorului, subliniind capacitatea de transfigurare a picturii sale față de mimetismul naturalist. În cazul lui Loghi, este vorba de a decanta influența celor doi maeștri, iar criticul decelează două perioade, una aflată sub semnul direct al acestei influențe marcând pictura sa de o atmosferă sumbră, nebuloasă, spectrală, specifică țărilor din nord și una pe care Karnabatt o vede
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și prin această oscilație între "Nordul" și "Sudul" busolei simboliste, spre deosebire de "unitatea de gândire" a pictorului german. "Dacă Loghi a făcut "castele cu chiparoși", a făcut însă și "Post mortem laureatus" și "Gavroche" (unde numai de Böecklin nu poate fi vorba) și Princessa bizantină, expusă în expoziția de care ne ocupăm, o pânză cu reale calități de armonie. Tot la "Tinerimea" a expus dl. Loghi și un frumos peisaj, reprezentând orașul Cavalla întrezărit prin crenelurile unui zid de o culoare roșcată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
scene. Spre deosebire de spațiul urban, spațiul silvan legitimează aici o notă intimistă și o ritualitate îndepărtată, ritualitate care ieșea în evidență la Böcklin, cu Pădurea sacră. Theodor Enescu sesizează o valorizare a formelor și a compoziției, generată de stările interioare: "Este vorba de accentuarea structurii formelor, de construirea lor într-o poză și o compoziție care să crească din înseși stări interioare [...]"442. Luchian reușește să închidă scena în spațiul protector silvan, insolitând grupul alcătuit din bătrânul cerșetor și fetița sărmană, deschizând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fapt care duce la asimilarea panourilor decorative ale lui Luchian cu rococo-ul. Luchian primește o comandă, urmând să execute câteva panouri decorative pentru Palatul Societății Funcționarilor Publici construit cu elemente decorative în stil Art Nouveau de către arhitectul Michăescu. Este vorba de o compoziție cu siluete feminine aflate în mijlocul unei grădini, compoziții din care nu s-a păstrat decât un studiu pentru una dintre decorații. Theodor Enescu presupune că "era vorba de mai multe panouri care adună sub o arcadă cinci
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
elemente decorative în stil Art Nouveau de către arhitectul Michăescu. Este vorba de o compoziție cu siluete feminine aflate în mijlocul unei grădini, compoziții din care nu s-a păstrat decât un studiu pentru una dintre decorații. Theodor Enescu presupune că "era vorba de mai multe panouri care adună sub o arcadă cinci busturi de tinere fete, părând a privi, ca din balconul unui castel, la vreun turnir festiv"450. Criticul insistă asupra exersării virtuozității liniei, a tehnicii pe care pictorul o face
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu apă, iar femeia din primul plan îi mângâie fața, iar cealaltă mână a ei este dusă în dreptul inimii pentru a sublinia intensitatea afectului. Este evidentă suferința celei către care se îndreaptă solicitudinea celorlalte. În termenii lui Hans Hofstätter, este vorba despre un "simbolism pantomimic" în care atitudinile, postúrile și mișcările personajelor, sunt investite cu valoare simbolică. Acest "simbolism pantomimic", criticul de artă îl descoperă cu precădere în arta engleză la John Flaxman, William Blake și J.H. Fuseli, dar și la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gustul publicului, dar creează o masă critică favorabilă receptării artei noi și încurajează explorarea unor noi direcții în pictură: Jugendstil-ul, Art-Nouveau-ul, simbolismul, impresionismul, pointilismul etc. "De o influență eficientă a Expoziției artiștilor independenți asupra gustului public nu poate fi vorba, desigur și datorită faptului că nu afirma o doctrină artistică particulară, că nu constituia o revoluție artistică, ci mai curând o revoltă în numele unor principii libertare"487. Cum am văzut, în opinia lui Peter Vergo cu privire la secession-ul vienez, tocmai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
inițial al membrilor fondatori și sistemul de castă închisă pe care-l construiesc, și, ceea ce este important pentru noi, faptul că nucleul inițial era unul secesionisto-simbolisto-impresionist, ultimele două componente fiind reprezentative pentru ceea ce criticul numește "școală nouă": "La început era vorba de a grupa numai pe adepții școalei noi și a celei secesioniste, căci membrii fondatori ai societății erau mai toți foști elevi ai Münchenului. Aceasta ar fi alcătuit o bisericuță cam exclusivistă și A.S.R. Principesa României, n-a luat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Niculescu sau pe George Ranetti. Abia în ultimul număr 5-6, număr dublu, apar și pictorii A. Garguromin de Vérona în fapt Artur Verona, numele este exotizat în gustul fin de siècle, redacția atribuindu-i particula nobiliară "de"509 -, Lucasievitch, este vorba de pictorița Letiția Lucasievici, care realizează câteva portrete membrilor familiei regale, parte din ele, Prințesa Elisabeta, Prințesa Alexandra, se găseau la castelul Bran și pictorița müncheneză Albertina (Tini) Rupprecht, care realizează un portret al reginei Maria. Nu mai sunt anunțate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Duican (Alexandru Bogdan-Pitești) anunță la finalul eseului colaborarea a încă patru artiști francezi și belgieni prin intermediul lui Pierre de Quérlon și al revistei L'Hemicycle. Revue Littéraire Illustrée, al cărei fondator era Louis des Gachons, editor de cărți poștale. Este vorba de Armand Rassenfosse, André des Gachons, Fernand Maillaud, Valloton și Joseph Coront. Avem și o prezentare la rubrica "Reviste și Publicațiuni" a revistelor consultate, citite și probabil populare unui public mai mult sau mai puțin restrâns, ceea ce astăzi am numi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
figură devine emblematică, așa cum remarcă și Serafina Brukner: "Mai departe, privirea noastră alunecă pe ziduri populate de siluete ce reprezintă eroii marii epopei sufletești, fiecare siluetă reprezentând o nuanță a vieții interioare, un moment trăit de ființa umană. [...] Aici este vorba de o serie de picturi alegorice, în care arta picturii pare dublată și de viziunea unui poet"588. Fiecare din aceste figuri face apel la o bogată viață interioară, fiecare dintre aceste figuri constituie o mise en abîme a interiorității
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un colț exotic, ci prin intermediul transpunerii ei murale în culoare, devenind parte a locuinței. Séverine Jouve remarca acest iluzionism construit pe inversarea raportului dintre exterior și interior, în contextul sensibilității decadente. Prima căutare a acestor "naturaliști dezamăgiți" este ornamentală: este vorba de a da interiorului iluzia exteriorului. Instalarea și pietrificarea unei vegetații artificiale în inima locuinței va merge în sensul unei reabilitări a naturii, dar de această dată regândită într-un cadru ales"590. Reabilitarea naturii comportă de fapt modificarea ei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Duican (pseudonim al lui Alexandru Bogdan-Pitești), în Ileana, nr. 3-4. 207 Jules Michelet, Légendes démocratiques du Nord, Paris, Garnier Fréres, Librairies- Editeurs, 1854. 208 Făt-Frumos va da la rândul său numele unei reviste cu un pronunțat caracter naționalist. 209 Este vorba de scriitorul și traducătorul Wilhelm Jordan (1819-1904). 210 Este vorba de scriitorul român Theodor Speranția (1856-1929). 211 L. Bachelin, Esquisses Roumaines. Littérature, Folklore et Art, Steinberg Editeur, Bucarest, 1903, p. 217. 212 Ibidem, p. 215. 213 George Dragomirescu și Ion
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
207 Jules Michelet, Légendes démocratiques du Nord, Paris, Garnier Fréres, Librairies- Editeurs, 1854. 208 Făt-Frumos va da la rândul său numele unei reviste cu un pronunțat caracter naționalist. 209 Este vorba de scriitorul și traducătorul Wilhelm Jordan (1819-1904). 210 Este vorba de scriitorul român Theodor Speranția (1856-1929). 211 L. Bachelin, Esquisses Roumaines. Littérature, Folklore et Art, Steinberg Editeur, Bucarest, 1903, p. 217. 212 Ibidem, p. 215. 213 George Dragomirescu și Ion Frunzetti, G. Demetrescu Mirea, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
the Avant-Garde", în Belgian Art: 1880-191, p. 28. 477 Peter Vergo, Art in Vienna 1898-1918. Klimt, Kokoschka Schiele ant their contemporaries, Phaidon Press Inc., 2001, pp. 24-25. 478 Ibidem, p. 24. 479 Золотое Руно, nr. 1, январъ 1906. 480 Este vorba despre poetul simbolist Gheorghi Ciulkov (1879-1939) implicat în mișcarea anarhistă în timpul revoluției din 1905. 481 D.J. Merejkovski, "Tous contre tous", în Золотое Руно, nr.1, январъ 1906, p. 96. 482 Ibidem, pp. 95-96. 483 Natalia Lapșina, Mir Iskusstva, traducere și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
psihologice. Comportamentele individului În interacțiunea de consum pot fi descrise prin intermediul a trei termeni: cumpărător al mărfii, client și consumator, după cum precizează D. A. Statt (1997). Cumpărătorul este persoana sau firma care achiziționează marfă, În cursul uriei tranzacții curente, chiar dacă este vorba despre un act de cumpărare care are loc o singură dată. Clientul este persoana care nu cumpără pentru prima dată și are șansa să revină la magazin sau la vânzător, sau la un anumit produs sau marcă. In limba engleză
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se exteriorizează) În opinii și comportamente. Relația dintre atitudini (ceea ce simt, gândesc și intenționează să facă oamenii), opinii declarate (ceea ce ei spun) și comportament (ceea ce fac ei efectiv) este exprimată la nivelul simțului comun ca unitate și congruență Între gând, vorbă și faptă. Atitudini și opinii. Opiniile sunt expresii verbale ale atitudinilor. Ele sunt descrieri subiectuale care exprimă poziția (atitudinea) unei persoane față de un anumit obiect de care ea este interesată cognitiv, afectiv și pragmatic. Opinia este motivată afectivo-cognitiv și dă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ieftine și mai puțin rezistente. De asemenea, tendința de diferențiere În alegerea produselor este mai crescută În Statele Unite decât În China, de exemplu. În primul caz există o multitudine de versiuni pentru același produs, În timp ce, În al doilea caz, fiind vorba de o țară colectivistă, este suficientă o gamă relativ nediferențiată a unui produs, aceasta fiind cea mai căutată. Dezvoltarea internetului și a comunicării virtuale a generat un anumit stil de viață și de orientare vestimentară. Această tendință care se caracterizează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
așteptate este corelat cu sentimentul ulterior al dezamăgirii produse de o decizie incorectă; riscul de imagine implică evaluarea asupra produsului din punctul de vedere al concordanței acestuia cu imaginea și mesajul pe care individul dorește să-1 transmită despre sine. Este vorba despre prezentarea sinelui prin elemente vestimentare, iar produsele de Încălțăminte constituie un element foarte important de susținere a managementului impresiei. Chiar și riscul financiar atrage după sine implicații psihologice prin aceea că pierderea În acest plan induce o imagine de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]