117,344 matches
-
fi el pentru „a-l simți” și a-l Înțelege, și consideră că În empatie ambii parteneri se simt unul pe altul. Cel ce manifestă empatie știe să o arate și celuilat, „se lasă simțit” de acesta prin gestică, faptă, vorbă și Îl face să se transpună În rolul lui. Este exemplul concret al președintelui T. Băsescu care, atunci când făcea campanie electorală Împotriva referendumului de demitere a sa, Începea cu problemele oamenilor, transpunându-se În situația lor, emoționându-i prin trăirile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a conflictelor și de reluare, de adresare a Întrebărilor, sau chiar de retragere dintr-o situație fără ieșire (refuzul de a asculta). Toate aceste strategii permit individului să se afirme pe sine prin câștigarea respectului și valorificarea potențialităților proprii. Este vorba despre exprimarea opiniilor personale, a sentimentelor pozitive și negative, a construirii pas cu pas a succesului În plan social și profesional. Robert B. Cialdini (1984/2004, 13) vorbește despre acei profesioniști ai puterii de convingere care utilizează regulile reciprocității, angajamentului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
acum ideea nouă?”. Realismul la locul de muncă, susțin autorii citați (2007, p. 18) Înseamnă să Încetezi să mai vorbești, să mai trimiți note de serviciu, să convoci ședințe - realismul cere să te apuci să schimbi ceva. „Zonele doar cu vorbe” blochează comportamentul creativ. 4. Elanul - comportamentul ce presupune lucru interesat, fluxul creativ susținut de „sentimentul irațional de urgență”, de pasiune și deschidere emoțională pentru realizarea ideii noi. 5. Semnalizarea - este un comportament ce captivează adoptat de persoanele creatoare și care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
neapărat din necesitate. Tot În sprijinul ideii de socializare, supermarketul este și un loc unde poți Întîlni un vechi prieten sau un fost coleg de serviciu, ori un coleg de școală, după caz, cu care să mai stai puțin de vorbă Între cumpărături. Deși pare puțin exagerat, psihologii spun că a face cumpărături este un mod eficient de a Înlătura sau măcar de a diminua depresia. Atunci când suntem triști sau vrem să uităm de problemele stresante, luăm ceva bani În buzunar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de societate, pentru ca În 1990 abundența să genereze o criză manifestată În pierderea apetitului pentru consum, scăderea interesului pentru mărcile produselor, atenție sporită acordată prețurilor, diminuarea cumpărăturilor făcute sub impulsul momentului. Analizele economice și psihosociale dovedesc, de fapt, că este vorba despre depășirea unei crize În domeniul producției și consumului care a determinat o schimbare majoră În comportamentul consumatorului. Dezvoltarea tehnologiei informației și a comunicării, schimbarea atitudinilor și valorilor, a relațiilor indivizilor cu mediul, cu ceilalți și cu sine au stimulat
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
un stil de consum finalizat prin plăcere. Este vremea copilului hiperconsumator, personaj ascultat, cu drept de a alege el Însuși, dispunând de o părticică din puterea economică și controlând direct sau indirect o parte a cheltuielilor gospodăriei. Nu mai e vorba, ca În faza I, de eliminarea unor cutume ancestrale, ci de autorizarea exprimării unor dorințe subiective prin favorizarea comportamentelor autonome ale celor mai tineri cu ajutorul cumpărăturilor și al banilor de buzunar: În zilele noastre, consumul e conceput ca un instrument
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
interacțiune cu practica, Își are izvorul În disponibilitățile practicii sociale. De aceea se consideră că teoria este o generalizare a practicii și Își atinge scopul și mijlocul de verificare, când rezultatele ei Își găsesc Împlinirea În practică. Dacă atunci când este vorba de literatură, tot ceea ce capătă dimensiunea unei teorii se numește știință sau nu, după opinia unora, este o altă problemă. Cele trei ramuri ale „științei literaturii”, teoria literară, critica literară și istoria literară, Își Îndeplinesc din cele mai vechi timpuri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
predicativ suplimentar - parte de vorbire nominală care se referă deopotrivă la subiect și predicat: „Am declarat tricolorul ca steag național.” „Plecat-am nouă din Vaslui...” (V. Alecsandri) - elipsă - contragere, suprimarea unui cuvânt: „A bătut-o rău; ea a răbdat - nici o vorbă, nici o lacrimă.” (I. L. Caragiale) - inversiune - abatere de la topică: „Degetele pline de Împunsături Nu mai au de sânge două picături...” „Ale turnurilor umbre...” (Gr. Alexandrescu) - meteteză - deplasare, schimbare de loc la nivelul cuvântului: „De la beat cârciumă vin Merg pe gard, de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de-a lungul istoriei literare, argumentând că și În antichitatea elină clasică se regăsesc „umbre romantice”, iar În Evul mediu romantic se manifestau și „forme clasice”. De altfel este cunoscută o perioadă În care clasicismul și romantismul au „conviețuit”, fiind vorba de cunoscuta epocă a preromantismului, 1780 - 1827. Călinescu demonstrează acest aspect al „impurității” genurilor și speciilor În termeni categorci În romanul „Enigma Otiliei”. În acest roman se Întâlnesc traditionalismul, romantismul, modernismul etc Romantismul, În calitatea lui de curent literar este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Alecsandri, o podoabă a literaturii române Îndeobște”. Dupa 1883, marcați de drama lui Eminescu, niște tineri poeți, puternic influențați de poezia acestuia, au publicat articole În care afirmau că autorul „Luceafărului” e un poet mai mare decât Vasile Alecsandri. E vorba de Alexandru Vlahuță și Barbu Delavrancea. Reacția a venit din partea lui Vasile Alecsandri Însuși, Într-o poezie intitulată „Unor critici”, dar și o reacție a lui Titu Maiorescu, Într-un articol intitulat „Poeți și critici” din 1886 În care Încerca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
estetică, dar nu fără concursul ei, o demnitate distinctă și de mare preț În ierarhia culturii românești moderne. Testament e una dintre mărturiile acestei demnități. GEORGE BACOVIA - PLUMB Universul poetic bacovian are la bază câteva motive specifice liricii simboliste. Este vorba, În primul rând, de motivul singurătății, preluat din romantism, dar la Bacovia, solitudinea devine un sentiment sumbru, apăsător, asociat cu izolarea Într-un spațiu Închis, ori În spații exterioare: parcul, străzile, orașul de provincie. În mulțime, eul poetic bacovian se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ani de viață și creație. Din ultima trilogie a reușit să publice, Înainte de 1948 doar volumul „Diferențialele divine”. Cel care a reușit să publice un volum din versurile aparținând ultimei perioade din creația marelui poet, a fost George Ivașcu. Este vorba de volumul „Poezii” din 1962, cuprinzând ciclurile „Mirabila sămânță”, „Vară de noiembrie”și „Sthuitorul”. Teoria filosofică a lui Lucian Blaga are toate reperele metafizice și se bazează pe intuiționism. Cercetătorul admite ideea că lumea este materială, dar este produsul creației
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la teorii filosofice materialiste ori dialectice. Această sumară explicație a concepției filosofice blagiene exprimată În studiile sale de specialitate (vezi „Cunoașterea luciferică”, 1933) este necesară atunci când Încercăm un demers analitic asupra unui poem de mare rezonanță din creația poetului. E vorba despre „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, cu care se deschide volumul de debut, „Poemele luminii” din 1919. „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii și nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc În calea mea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
individul, dar acceptă cuplul. Întâlnirile imaginare ale poetului marcau o intimitate atât de mare, Încât poveștile eminesciene de iubire par că s-au desfășurat Într-un trecut retrăit de poet cu ajutorul cuvintelor. La Eminescu, scrisul, expresia poetică suplinește realul. Este vorba aici de modalitatea tipică a poetului romantic de a-și crea cu ajutorul fanteziei, lumea sa. Pentru poetul modern metoda fugii de real nu mai este Întotdeauna valabilă. Îndrăgostitul cunoaște de la Început drumul pe care El și Ea Îl vor parcurge
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
alaltaieri”), ironia realizată prin folosirea diminutivelor („buzișoare”, „bauturică”), zeflemisirea („Tare mi ești drag!... Teaș băga În sân, dar nu-ncapi de urechi”), caracterizările pitorești, prezentarea unor oameni si scene comice, utilizarea poreclor și apelativelor caricaturale („Buzila”, „mangosiți”, „farfariți”) sau a vorbelor de duh („Dă-i cu cinstea să peară rușinea”.) Nota de originalitate a basmului este conferită și de erudiția paremiologică. Creangă citeaza la tot pasul proverbe, zicători, vorbe de duh, luate din tezaurul de Înțelepciune populară și le introduce În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
scene comice, utilizarea poreclor și apelativelor caricaturale („Buzila”, „mangosiți”, „farfariți”) sau a vorbelor de duh („Dă-i cu cinstea să peară rușinea”.) Nota de originalitate a basmului este conferită și de erudiția paremiologică. Creangă citeaza la tot pasul proverbe, zicători, vorbe de duh, luate din tezaurul de Înțelepciune populară și le introduce În text prin expresia: „vorba ceea”. Procedeul are o mare frecvența și, datorită acestuia, Creangă a fost comparat cu Anton Pann, iar amândoi cu scriitorul francez Rabelais. O alta
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-i cu cinstea să peară rușinea”.) Nota de originalitate a basmului este conferită și de erudiția paremiologică. Creangă citeaza la tot pasul proverbe, zicători, vorbe de duh, luate din tezaurul de Înțelepciune populară și le introduce În text prin expresia: „vorba ceea”. Procedeul are o mare frecvența și, datorită acestuia, Creangă a fost comparat cu Anton Pann, iar amândoi cu scriitorul francez Rabelais. O alta nota distinctă o dă limbajului cuvintele exprimate popular, cu aspect fonetic moldovenesc, multe sunt regionalisme, În timp ce
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ne-a Înfățișat ceea ce este, ceea ce gândește si ceea ce simte românul În partea cea mai aleasă a firii lui etnice”. Mihai Eminescu aprecia faptul că personajele acestor nuvele „nu numai că seamănă În exterior cu țăranul român, În port și vorbă, ci cu fondul sufletesc al poporului, gândesc și simt ca el”. Prozatorul construiește o opera literară bazată pe cunoașterea sufletului omenesc, cu un puternic caracter moralizator, concepția lui literară fiind un argument pentru iubirea de oameni. Dacă raportăm datele despre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un destin tragic, previzibil, descoperit În profunzimile sufletului omenesc. Momentele subiectului; Expozițiunea. Nuvela Începe cu un sfat, devenit un reper de natură morală, rostit de bătrâna soacră a lui Ghița: „Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogația, ci liniștea colibei tale te face fericit”, atunci când ea află că Ghiță, ginerele ei, vrea să ia În arendă hanul de la „Moara cu noroc”. Cizmar de meserie, Ghiță se săturase să cârpească cizmele oamenilor, mai ales că aceștia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de sârmă. Cârciumarul se ferea de Ana, nu-i spunea nimic, se lupta cu propria-i conștiință, privind cârdășia cu Lică. Pe la Sf. Dumitru, Lică a sosit la han cu BuzăRuptă, cu Săilă Boarul si cu Răuț. A stat de vorba cu oamenii și l-a Întreabat pe Ghița dacă știe când vine arendașul evreu după chirie. Erau la han si trei țigani care cântau; lui Lică i-a venit poftă de joc; a invitato pe Ana, dar femeia l-a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
căprarul Pintea, un om scurt și Îndesat, cu ochii mari, cu mustața tunsă si cu o tăietură În frunte; era singurul cu care cârciumarul vorbea direct. Lică rămăsese În noaptea aceea la Moara cu noroc, zicea el că avea o vorbă cu arendașul. Ghiță era frământat de Întrebări fără răspuns. În mai puțin de jumatate de an, făcuse avere, avea porci la Îngrășat, vaci, cai și bani În ladă. Dar se temea că Lică Îl caută pe arândaș ca să pună alt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a stat toată noaptea la han. Pentru că nu este crezut, i se cere hârtie de cauțiune, din partea unor oameni de Încredere. Ghiță se duce la cumnatul sau, fratele Anei, dar acesta s-a codit, când a auzit despre ce este vorba. A mers apoi la un popă, văr al său și a obținut actul necesar. Pintea i-o prezintă pe Uța, slujnica dorită de Ghiță la Moara cu noroc.. Aflând că Pintea vrea să facă o percheziție la Moara cu Noroc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
insistând să rămână acasă, stricând astfel planurile soțului. El ar fi vrut sa fugă cu toți banii strânși, să plece Într-un loc neștiut de nimeni, urmând ca să-și cheme apoi și familia. În ziua de Paști, cum a fost vorba, pe la prânz, a venit Lică, dar s-a enervat că nu 1-a gasit singur pe Ghiță. I-a amintit hangiului de slăbiciunea pentru muieri. Au venit și țiganii, deși era slujba de Paști. La Moara cu noroc a Început
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de la Drăgănești, un fel de animator al celorlalți; el Îi uimea pe toți cu calul său, numai piele si os, precum „calul din poveste, Înainte de a mânca tipsia cu jar”. Atmosfera de basm se instaurează din aceste momente. Provocat de vorbele ironice ale lui moș Leonte, zodierul, comisul se laudă cu descendeța calului, urmaș al unei iepe pe care a călărit el În tinerețe, cea care de altfel dă și titlul povestirii. Comisul Ionița Își Începe istorisirea și evocă vremurile de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se afla. Cercetând cu atenție documentele, domnitorul Îi face dreptate și, amintindu-și de Întâmplarea de la han, Îl Întreabă ce ar fi făcut daca nu iar fi dat dreptatea cuvenită. Răspunsul comisului vine promt, cu aceiași nota de umor: „Eu vorba nu mi-o iau Înapoi, iapa-i peste drum!”. Dând dovadă de curaj si demnitate, Vodă, om cu simțul umorului, face haz de răspuns și trimite cu Ioniță comisul un slujbaș pentru a-l Îndreptăți. După dovedirea descendenței calului, comisul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]