11,999 matches
-
mutat într-o casă vecină cu aceea a lui Iorga. Din cînd în cînd, Iorga își trimitea copiii la dușmanul său ca să afle ultimele vești 56. Întregul Regim devenise "o afacere domestică a unei singure familii". Stere, Tzigara-Samurcaș, Marghiloman și aliații rămăseseră la București "ca să țină legătura", conform unei lungi tradiții istorice românești. Iorga avea puțină înțelegere pentru rolul acestora în istoria românilor, o surprinzătoare lipsă de relativism pentru cel mai mare istoric român. Renumitul istoric și academician român Andrei Oțetea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nobile... Ni s-a alăturat în 1914, spărgînd o gheață care ne separa de mult timp [relațiile româno-ruse] și conchidea: "Trăiască Împăratul Nicolae, un prieten puternic al României, astăzi și mîine!"66 Era oare acest articol un tribut plătit unui aliat? O concesie făcută lui Brătianu? 67 Sună prea bine ca să fie adevărat; Iorga a încercat să fie "practic" de dragul României. Ce gîndea el despre prezența rușilor reiese din descrierea slujbei Bisericii Ortodoxe de ziua numelui lui Nicolae al II-lea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și șeful Statului Major al armatei române, generalul Cristescu, au apelat în aceeași zi la armata română. Ei au explicat că, întrucît nu putea submina hotărîrea armatei române, dușmanul încerca să o submineze dinăuntru. Rakovski fusese eliberat de agenți străini; aliații ruși își vor face datoria într-un mod exemplar și toate zvonurile despre o pace separată erau false. Apelul se încheia astfel: Nu putem permite ca germanii să ne învingă voința. Faceți-vă datoria și continuați să luptați!" Partidul Laburist
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
eveniment a fost intrarea în război a Statelor Unite. Iorga, admirator aproape fără rezerve al Statelor Unite, avea toate motivele să exulte. Titlul editorialului său era: America lui La Fayette vine în ajutorul Franței martirizate. America își va pune industria la dispoziția Aliaților. În alt editorial, intitulat Misiunea Americii, Iorga și-a exprimat înalta opinie asupra țelurilor războiului american și mai ales față de susținerea de către Președintele Wilson a principiului autodeterminării 93. Pentru frontul de vest, intrarea în război a Statelor Unite nu putea surveni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fost semnat un tratat de pace. Dobrogea de Sud a fost cedată Bulgariei și fîșii strategice întinse din lanțul carpatic au revenit Ungariei. Noul guvern de la București, sub conducerea lui Alexandru Marghiloman (după toate indiciile), era la fel de convins de victoria Aliaților ca și Iorga; încheiaseră acest tratat de pace ca un fel de tratat de reasigurare; și cum vedeau ei interesele și tradițiile istorice ale României, nu prea aveau de unde alege. Dar în primăvara lui 1918, ochii multor politicieni români erau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
amenințate. Dar războiul continua încă pe frontul de vest. Concentrîndu-și forțele, germanii au declanșat un ultim efort în vara lui 1918. N-au reușit. Spre sfîrșitul lui septembrie, Bulgaria a cerut armistițiu, urmată imediat de Turcia. Dinspre Salonic, sîrbii și aliații lor francezi împingeau neîncetat spre nord. Această înaintare victorioasă nu a rămas neobservată nici la Iași, nici la București. Pe la sfîrșitul lui octombrie, Imperiul austro-ungar s-a dezmembrat. Istoricul I. Nistor și I. Flondor, amîndoi naționaliști români bucovineni și prieteni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga) erau "oameni ai secolului al XIX-lea" tipici. Toți trei ar fi puși în fața unei lumi diferite de cea dorită sau preconizată de ei pentru omenire. Chiar înainte de Ziua Armistițiului, România a "reintrat" teatral în Războiul Mondial de partea Aliaților, iar generalul Prezan a ordonat Armatei Române să ocupe Transilvania. Cîteva zile mai tîrziu, Germania a cerut armistițiu, și Iorga putea publica un editorial cu titlul: Franța conduce!120. O dată cu pătrunderea armatei române în Transilvania, să analizăm poziția lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ținînd mai ales seama de pacea separată încheiată de aceasta cu Puterile Centrale. Dar Brătianu i-a explicat clar lui Clémenceau că dacă România n-ar fi încheiat o pace separată, n-ar exista acum o armată română la dispoziția Aliaților 9. Și că de această armată română era nevoie în primăvară și vară (și mai tîrziu). Ea a fost folosită la zdrobirea Republicii Sovietice Ungare. Lucrătorii de la CFR, petroliștii de la Ploiești și alți muncitori români au organizat greve de simpatie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
toate Marile Puteri prevedeau ca întreaga Transilvanie (inclusiv Clujul și zona secuiască) să aparțină României. Diferendele care s-au ivit se refereau la cît de mult urma să se întindă România spre vest și la controversata problemă a Banatului. Dacă Aliații promiseseră României în 1916 întregul Banat, ei țineau tot mai mult seama acum de superba contribuție la victorie a Serbiei și de numeroasa populație sîrbească din partea de vest a acestei provincii. Plus ignorarea de către oamenii de stat (ca Lloyd George
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la victorie a Serbiei și de numeroasa populație sîrbească din partea de vest a acestei provincii. Plus ignorarea de către oamenii de stat (ca Lloyd George, de exemplu) a factorilor etnici (și a altor factori). O decizie care îi afecta pe doi aliați nu era ușor de luat. Brătianu era intransigent. El cerea ca Dunărea să constituie granița dintre Iugoslavia și România pentru a fi evitate eventualele conflicte; voia tot Banatul sau nimic; nu accepta împărțirea acestuia 23. Iorga era un prieten al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
represiv; în sfîrșit, Partidul Liberal înțelegea realitatea mai bine decît Iorga și avea o concepție proprie. Iorga ar fi trebuit să apeleze la un capitol din cartea lui Hitler, adică, știind că este slab, ar fi trebuit să apeleze la aliații potențiali. În cadrul Partidului său Naționalist Democrat, programul partidului se baza încă pe sămănătorism; nu era abordată nici o altă soluție mai benefică. Sămănătorismul era preocupat de problema alcoolismului, dar nici măcar nu observa că România avea cea mai ridicată rată a mortalității
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
retragă din politică decît să renunțe la antisemitism. Astfel că Partidul Naționalist Democrat condus de Iorga și ziarul său, "Neamul românesc", și-au văzut de treabă. Devenise clar că Iorga avea nevoie de un propagator mai influent și de un aliat mai puternic. Cine putea fi acest aliat? Liga Poporului a generalului Averescu? Existau puține șanse de înțelegere, dat fiind că devenise clar că Liga Poporului a lui Averescu nu era nimic altceva decît lucrătura lui Brătianu în încercarea lui de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
antisemitism. Astfel că Partidul Naționalist Democrat condus de Iorga și ziarul său, "Neamul românesc", și-au văzut de treabă. Devenise clar că Iorga avea nevoie de un propagator mai influent și de un aliat mai puternic. Cine putea fi acest aliat? Liga Poporului a generalului Averescu? Existau puține șanse de înțelegere, dat fiind că devenise clar că Liga Poporului a lui Averescu nu era nimic altceva decît lucrătura lui Brătianu în încercarea lui de a recîștiga puterea. În 1918, Iorga era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Dar, în ciuda deficiențelor ei, Legea Reformei Agrare din 1921 a împărțit în sfîrșit țăranilor majoritatea marilor proprietăți funciare chiar și în Regat. A fost elaborată și o altă măsură foarte necesară unificării, reforma monetară. Fostul adversar al lui Iorga, acum aliat politic, Take Ionescu, făcea parte din guvernul Averescu ca ministru de externe. Acest lucru i-a oferit unele posibilități politice lui Iorga, care era tot mai izolat. Cuza fusese ales la Teaca în urma alegerilor aranjate de Averescu pe baza sterilei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
antigermane din România", dar atenua afirmația aceasta, adăugînd că "este un om lipsit de orice simț sau abilitate politică"57. Prin 1922, șansele politice ale lui Iorga se diminuaseră. Nu-și asumase conducerea generației tranșeelor și nu-și făcuse nici un aliat important. În următoarele două decenii, oamenii (mai ales intelectualii) îl ascultau cu respect pe Iorga. Orice intelectual străin îl vizita în mod ritual cînd vizita România, ca și aproape orice ambasador străin. Familia regală îl invita permanent la Palat, deși
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în istorie, astfel încît politica externă era determinată de aceștia cu o consecvență riguroasă. Condițiile geografice și etnice își au implicațiile lor. (Dînd drept exemplu Marea Britanie). În prezent, era de așteptat ca România să meargă pe urmele celui mai puternic aliat al ei, Franța, și să mențină legături strînse cu Italia. Schimburile comerciale trebuie să servească întăririi relațiilor "naturale" (latine) cu aceste țări. Pe baza acestor relații, România trebuie să-și orienteze politica spre Balcani și spre prelungirea acestora, Orientul Mijlociu. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
germanii se străduiau să facă gesturi față de ceilalți ca să dea impresia că sînt amabili"159. Iorga vizita cu plăcere Iugoslavia, Cehoslovacia și Polonia, țările acestea făcînd parte din Sistemul de la Versailles. El considera Polonia și chiar și Finlanda ca fiind aliați firești în fața amenințării rusești 160. Îl îngrijora Rusia, mai ales din cauza Basarabiei. Iorga a insistat întotdeauna ca România să recunoască Sovietele în schimbul retrocedării Basarabiei 161. Pe lîngă expansionismul rusesc cu care românii erau familiarizați de două sute de ani, mai exista
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
întrucît atît Ungaria cît și România erau locuite de națiuni nonslave și nonguvernamentale înconjurate de popoare slave și germanice, lui Iorga i-ar fi plăcut instituirea unei colaborări ungaro-române mai strînse, dar bazată pe statu-quo. După părerea lui, Ungaria era aliatul logic al României, dar această colaborare era zădărnicită de atitudinea ungurilor. Apoi repeta vechea zicală: "Fiecare popor trebuie să trăiască în cadrul granițelor lui etnice". Iar, în final: Urmărind realizarea visului de a reface Ungaria așa cum era, bandele lui Horthy distrug
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
precum și pe toți membrii cabinetului său și i-a lăsat să aștepte într-o încăpere a Palatului regal ca să depună jurămîntul; între timp pretindea că se consultă cu capii tuturor partidelor politice, ca și cum ar fi fost încă indecis. Iorga și aliatul său politic Maniu au fost și ei invitați la această întrunire de la Palat. Regele Ferdinand a refuzat să-i primească împreună pe Iorga și pe Maniu, consultîndu-i separat. După ce toată comedia aceasta a luat sfîrșit, liderii politici au putut auzi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de mult. Iorga a reacționat prompt, încercînd să-l mobilizeze pe regele Carol și să găsească pentru Tiktin un post la institutul lui din Franța 107. După venirea lui Hitler la putere, regele și regimul politic s-au consultat cu aliații României. Părerile lor păreau să fie unanime. Stabilizarea situației interne a României constituia un element obligatoriu. Noul prim-ministru desemnat, Duca, a plecat în Franța, care era îngrijorată de faptul că după urcarea la putere a lui Hitler întregul "Pămînt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și supraviețuirea Germaniei lui Hitler. Consecințele acestei doctrine a "Destinului comun maghiaro-german" sînt binecunoscute de toată lumea. Ungaria s-a alăturat Axei, a rupt tratatul de "Prietenie eternă" cu Iugoslavia și a atacat-o; a declarat apoi război URSS-ului și Aliaților occidentali ai sovieticilor; în sfîrșit, în primăvara lui 1934, atunci cînd Imrédiștii au ajuns la putere, ungurii, cu sprijinul lui Eichmann, au deportat populația lor evreiască la Auschwitz, devenind singurul guvern european pe deplin conștient de soarta care îi aștepta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
orice perspectivă, sionismul, ba chiar și comunismul reprezentau în mai mare măsură decît sămănătorismul o soluție salvatoare. Să adăugăm la toate acestea numeroasele apeluri încununate de succes făcute de comunitatea evreiască din România pe lîngă Liga Națiunilor (sau pe lîngă aliații francezi și englezi ai României). Ținînd seama de situație, asemenea apeluri erau mai mult decît justificate, dar pentru un naționalist român, apelarea la puteri străine pentru protecție de către cetățeni români părea să constituie (avînd în vedere tot ce am menționat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe Iorga să-i susțină pe liberali în campania electorală. "și dacă Codreanu face campanie cu revolverele?" i-a întrebat el pe politicienii liberali. A primit un răspuns elocvent: "Vom face la fel ca el, iar noi avem mitraliere"34. Aliat cu regele (care, la rîndul lui, era aliat cu goga-cuziștii), Iorga încerca să facă față antisemitismului Legiunii, ceea ce nu era ușor. Trebuia să-i ia Legiunii "apa de la moară" și nu putea să o "lase mai moale cu evreii" din cauza
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Îi explica regelui, în noiembrie 1937, imposibilitatea instituirii unui guvern național-țărănist, avertizîndu-l totodată și față de un guvern goga-cuzist din cauza lozincii "Jos evreii!" a acestora. Îi atrăgea regelui atenția asupra faptului că un astfel de guvern nu putea reprezenta România în fața aliaților ei. Un asemenea program ar duce inevitabil la excese. Iorga nu-i considera nici pe alți politicieni mai adecvați momentului, trăgînd concluzia că regele trebuia să aibă curajul să numească un guvern aflat mai presus de politică. (Voia să spună
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
s-a așteptat nici o clipă și nici nu dorea ca guvernul Goga-Cuza să reușească. Acesta urma să constituie o tranziție spre Dictatura Regală, dovedind că parlamentarismul nu avea nici o șansă și că nu exista altă alternativă pentru regim și pentru aliații României. Încercînd să se probeze aceasta, s-a dat frîu liber exceselor antisemite și corupției, care, prin atrocitățile lor au depășit chiar și Statul Legionar Național (dacă nu ținem seama de violența din timpul răscoalei legionare). Mommsen se referea la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]