13,806 matches
-
acea stare de spirit exaltata, "asemănătoare morții (simțurilor)" la Monos, pentru a regăsi acele "bucurii divine" pe care le trăiesc morții"30, care nu este decât o condiție pregătitoare a cunoașterii ultime - plăcerea - prin care artistul încearcă să recupereze sensul armoniei universale și să redobândească apartenența lui organică la cosmos, pe care apoi să le creeze în cititor. Poezie și cunoaștere "Artă este, cu siguranta, o viziune mai directă a realității." Henri Bergson. În "Puterea cuvintelor", apologul, în care poetul american
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pe când cunoașterea adevărului cere un limbaj clar, exact. Din acest motiv, Platon preferă limbajul filozofiei. Poezia, concluzionează el, oferă doar o reprezentare inexacta a adevărului. Mai mult, pentru că apelează și trezește senzualitatea din noi, poezia, mai ales cea dramatică, distruge armonia sufletului uman, echilibrul dintre virtute și fericire 14. Platon onorează pe poeți, dar nu le oferă un loc în cetatea al carui conducător este filozoful, pentru că nu se pot ridica la anumite standarde ideale, din care derivă și scopul moral
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
este filozoful, pentru că nu se pot ridica la anumite standarde ideale, din care derivă și scopul moral al artei 15. Ecouri ale acestei concepții reverberează clar în estetismul moral poesc, conform căruia artă este apreciată pentru că trezește în Om ideea armoniei și ordinii, acționând, astfel, drept corectiv asupra viciilor 16, dar și în poetica barbiana: "Lirismul rezidă în altă funcție. În întărirea unei moralități eterne [s.n.]"17. Deși privit cu suspiciune și supus cenzurii, poiesis-ul rămâne totuși o parte esențială a
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
le controlau existența 44. Enunțul barbian nu este departe, nici de meditațiile mallarméene asupra operei poetice, în care poetul francez dezvolta cunoscută metaforă paulină a "lumii că o carte": Dar opera în sine ce va fi? Răspund: un imn, doar armonie și bucurie; o grupare imaculata a relațiilor universal adunate pentru o ocazie miraculoasă și scânteietoare [s.n.]. A omului care să vadă cu ochii divinității; căci dacă legătură lui cu divinitatea urmează să fie făcută clară, ea poate fi exprimată doar
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cărții deschise din fața lui45. La Edgar Poe, muzica joacă acest rol integrator. În "Dialogul lui Monos și Una", citându-l pe Platon ("Republică", cărțile II-III), Monos recomandă practică educației muzicale (mousike), în sensul ei antic, comprehensiv, care includea "nu numai armoniile timpului (ritmului) sau melodiei, dar și dicția poetica, sentimentul și creația, în sensul cel mai cuprinzător. Studiul muzicii semnifică pentru ei, cultivarea gustului - "al șaselea simt"; a acelei facultăți ce recunoaște frumosul, i.e., ordinea și armonia cerească, în opoziție cu
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
care includea "nu numai armoniile timpului (ritmului) sau melodiei, dar și dicția poetica, sentimentul și creația, în sensul cel mai cuprinzător. Studiul muzicii semnifică pentru ei, cultivarea gustului - "al șaselea simt"; a acelei facultăți ce recunoaște frumosul, i.e., ordinea și armonia cerească, în opoziție cu rațiunea, care se ocupă doar de adevăr"46. Astfel "mântuiți, regenerați"47, oamenii își redobândeau condiția divină. Semnul iluminării, sugerează în continuare, poetul "Corbului", este o amplificare a intuiției, prin care poetul primește atingerea "conștiinței cosmice
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
arta frumoasă]61. Cuvintele poetului de geniu sunt expresii definitive și sensibile ale unei realități spirituale inaccesibile altora. Originalitatea și individualitatea lui rezultă din fidelitatea să, în viață și arta, față de "dragostea supremă", Frumusețea, spre care avansează neabătut, dar în armonie cu întreg universul. Și la Poe, imaginația artistului de geniu transforma emoția naturală în sentiment estetic, iar prin asta sentimentul poetic", extazul generat de contemplarea Frumuseții Divine, devine vehicul al cunoașterii adevărate: Ordinea mai înaltă a geniului trebuie să combine
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
vulgar, (obișnuit) - ci în sens artistic, cu referință la intenția generală a Naturii [s.n.]62. Scopul poiesis-ului este să creeze acea stare de spirit exaltata, care nu este decât o condiție pregătitoare a cunoașterii ultime, prin care artistul recuperează sensul armoniei universale și redescoperă apartenența lui organică la cosmos 63. Mai aproape de Ion Barbu, continuând, parțial, linia de gandire kantiana, de la care se revendică și Edgar Poe, Henri Bergson crede că semnul distinctiv al genialității în arta constă în faptul că
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
esențială, manifestare a unui principiu cosmic unificator, Dragostea ("agrigentina dragoste"), prin care, alături de Ură, înțeleptul antic explică combinația, respectiv separația, elementelor fundamentale ce constituie structura universului, tot de el concepute - focul, aerul, apa și pământul - , cu alte cuvinte, variația și armonia formelor de organizare ale materiei 78. "Duruta pentru Monos și Una", pentru că protagoniștii apologului poesc ajung la o astfel de înțelegere, superioară, a iubirii, doar traversând "Valea întunecată și Umbră"79, i.e., încercarea morții, care apare, astfel, drept o condiție
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
liber înseamnă că realizezi o operă care să-ți semene." Henri Bergson Imperfecțiunea metodei prin care, pornind de la principii poetice generoase - Frumusețea ideală ca unic "obiect" al poeziei, al cărei scop este să trezească în cititori Sentimentul Poetic, adică, viziunea armoniei și ordinii Naturii, preceptele consistentei și unității efectului, caracteristice construcției poetice - , Edgar Poe rezolva, teoretic și practic, cerințele decurgând din ele, explică, în opinie barbiana, incapacitatea ("deficien[ta]") versurilor memorabile din "Corbul" ("silabele prăpastii") de a exprima deplin "Adevărul" și
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
este creație ex nihilo - numai supunându-le, deliberat, reviziei și controlului conștiinței sale critice. Poezia se naște doar când datele primare ale experienței sunt direcționate de intelect spre un efect precis - "sentimentul poetic" - care, apoi, să conducă cititorii la descoperirea "armoniei divine" a lumii, cum ar spune Poe, sau ordinii universului, în sens bergsonian. Să re-ordonezi, conform unui principiu estetic, formele vieții, cu alte cuvinte, să modifici relațiile dintre sau să descoperi altele noi, să dai formă informalului înseamnă, cu adevarat
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
46 care conduce la cunoaștere adevărată, prin operațiunile unui al "saselea simt" (gustul, în sensul de percepție a frumuseții absolute), prin care omul atinge pragul eternității. Tot aici este exprimată și ideea conform căreia, poetului, singurul capabil de a înțelege armonia și frumusețea divină a universului, îi revine sarcina de a arăta semenilor săi cum să depășească condiția lor temporală, existența lor pământeasca, ce a devenit, datorită ambiției lor de a domina natură, doar o "vale a plângerii", dar și calea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
discerne, în ea, "identitatea să cu Dumnezeu"69, deci "identitatea să cu poemul, deoarece poemul, ca act vital divin, sau creație a lumii, reprezintă întoarcere la adevăr"70. În profunzimile eului sau, poetul descoperă mișcarea sincronizata a propriului suflet cu armonia sferelor cosmice, râvnind după coalescenta ultima într-un viitor îndepărtat: "Rătăcim printre destinele existenței noastre pământești, înconjurați de Amintiri neclare, dar vii, ale unui Destin mai vast - foarte îndepărtat în negura timpului și infinit de tulburător 71. În felul acesta
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de capacitatea imaginației poetice "de a suprima o opoziție infinită [între subiectiv și obiectiv] într-un produs finit, [i.e., obiectul de artă]91. Pentru filozoful german, "producerea estetică pleacă de la sentimentul unei contradicții aparent irezolvabile" și sfârșește "în sentimentul unei armonii infinite"92. Artă este "supremă" pentru că deschide omului "tărâmul cel mai sfânt, unde arde, într-o singură flacăra, în veșnică și originară reunire, ceea ce este separat, în natură și în istorie"93. Pentru Schelling, poezia este modelul științelor, care s-
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
între "adevărurile științifice" și "adevărul unic ce participa la înțelegerea structurii cosmosului"95. "Cunoașterea științifică" (subiect al unei satire virulente, în secțiunea "Letter Corked în a Bottle", din Eureka), la care se ajunge printr-un exercițiu riguros de logică, distruge armonia lumii, pentru ca, împărțind-o în fragmente, identifică doar adevăruri contingențe, parțiale și schematice, pe care le transformă, însă, în adevăruri eterne, generând, astfel, confuzia dintre legea formală și cea temporală. Știință, pe care o prețuiește Poe, este știința ce avansează
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
este necesară. Numai în acest fel poate el să producă o operă genială, pentru a iscă, în ceilalți, ceea ce ei pot simți cu adevărat - afectul ce însoțește intuiția simetriei divine. Cunoașterea veritabilă, la care conduce doar sentimentul poetic, inseamna descoperirea armoniei lumii, care reprezintă la Poe, Adevărul Suprem. Scopul mărturisit al speculației metafizice din Eureka este să dezvăluie ordinea cosmosului, cu alte cuvinte, să releve Adevărul. Eureka este o "carte de adevăruri", întrucat cuprinde în paginile ei istoria genezei lumii și
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
care reprezintă la Poe, Adevărul Suprem. Scopul mărturisit al speculației metafizice din Eureka este să dezvăluie ordinea cosmosului, cu alte cuvinte, să releve Adevărul. Eureka este o "carte de adevăruri", întrucat cuprinde în paginile ei istoria genezei lumii și a armoniei ce a rezultat din asta, dar și un act poetic, pentru că încearcă să reconstituie, în paginile ei, ordinea divină. Poesis-ul este un act vizionar, prin care poetul, dotat cu un al șaselea simt, al Frumosului, caută revelația definitivă a misterului
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Ultima, nu doar o aparentă înșelătoare. Avem de a face cu două ipostaze diferite ale aceluiași model orfic. Și Poe și Barbu știu că doar el, Poetul, poate călători în lumea de dincolo și să ne aducă, de acolo, lumină, armonia și ordinea ei, să le dea formă și, în felul acesta, o viață nouă. Orfeul poesc coboară spre centrul întunericului, dar îi este îngăduit să ia adevărul (Euridice) cu el înapoi, cu condiția să iși întoarcă privirea, în momentul apropierii
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
aștepta, prin oglindă, de fapt, pe sine însuși, și își prezintă propria viziune. "Veghea lui Roderick Usher" se dovedește a fi un alt "joc secund". Ion Barbu remodelează sensurile poești originare, în așa fel, încât să producă semnificații noi, în armonie cu un credo literar, conștient asumat, care îl plasează, deși el respinge orice înregimentare, între corifeii "lirismului absolut". Sub aspectul elaborării teoretice, textul barbian pare să fie un fel de sinopsă, pentru elaborări anterioare, dar și un punct de plecare
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
text. Gestul poetului și matematicianului român de a scrie o astfel de reflecție asupra creației și cunoașterii poetice ni se pare semnificativ, dintr-un punct de vedere mai profund. Într-o lume urmărită de fantasma unui Adevăr absolut, a unei armonii universale, în care omul să iși regăsească locul, o lume care și-a pierdut, însă, propria imagine - Imago mundi nova, imago nulla 5 - dar pe care mai speră, totuși, să o recupereze, printr-o sinteză nouă a cunoașterii - visul vincian
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
141, 148, 166, 170, 187, 194 Agathos, 81 aiodos, 69 alegere, 144 alegorie, 174 amintire, 58 analiza, 24, 125, 158, 184 analogie, 26, 94 anamneza, 133 apolog, 90, 108 ardere, 43, 62, 63, 164 Arghezi, Tudor, 117, 135, 142, 198 armonie, 70, 92, 101, 191 artă, 20, 30, 31, 36, 39, 54, 57, 60, 61, 68, 69, 73, 76, 77, 84, 91, 98, 100, 101, 102, 103, 109, 110, 112, 116, 127, 147, 148, 150, 152, 156, 165, 170, 171, 183
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
The higher order of genius should, and will, combine the original with that which is natural - not în the vulgar sense, (ordinary) - but în the artistic sense, which hâș reference to the general intention of Nature", i.e., în raport cu ordinea și armonia perfectă a universului". Pentru Barbu, similitudinile dintre punctul de vedere poesc prezentat mai sus și "leș lois de la vie", (i.e., tendințelor generale ale elanului vital) bergsoniene trebuie să fi fost vădite. Iată de ce, adoptând viziunea celui din urmă, el trebui
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pe sarcini, iar cooperarea pe procesul de realizare a sarcinii (cooperarea este o formă de interacțiune superioară în cadrul învățării, incluzând colaborarea). Colaborarea și competiția sunt practici care se întâlnesc în școala contemporană și ambele sunt necesare. Competiția devine distructivă pentru armonia climatului educațional atunci când este exacerbată și devine un scop în sine. Cadrele didactice trebuie să echilibreze cele două forme de organizare a activității instructiv-educative, creând oportunități de învățare axate pe activitățile de grup ce favorizează cooperarea și întrețin competiția constructivă
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
pe care o răstălmăcește 10. Cum am văzut, Durkheim punea în locul interesului și a utilității o ordine morală capabilă să dea o anumită substanță acțiunii sociale: la justice est pleine de charité11, spunea el. La Parsons, în schimb, lipsind atât armonia intereselor naturale 12, cât și dreptatea socială, convergența tipurilor de norme în sistem este dată de puterea socială sau "colectivă". Aceasta e diferită de puterea "distributivă"13 (legată de autoritate) a cărei sursă de legitimitate este. În consecință, dreptatea se
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
recurg la fraudă intelectuală nu își ating scopul asumat prin dobândirea rolului de student; cunoștințele acumulate de ei nu vor fi suficiente pentru integrarea lor pe piața muncii. Conform argumentelor lui Festinger, ar trebui să existe, în căutarea echilibrului și armoniei, un drum către consonanța între cogniții. Reducerea disonanței poate avea loc fie printr-o schimbare în comportamentul persoanei, fie prin una atitudinală 6. Conform teoriei echității, discrepanța dintre cunoștințele însușite de studenți (inputs) și nota pe care aceștia ar primi
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]