11,966 matches
-
împlinește ceea ce observa încă din fașă ironicul eseist: "Ca toți dezmoșteniții, femeia trăiește, în cutele obscure ale sufletului său, din resentiment; este radical prepuielnică, totdeauna la pîndă, și fricoasă de a fi păcălită. Ca toți cei tiranisiți și înșelați, ea bănuiește în acele activități care se afirmă ca inutile ori ca caraghioasă născocire de stăpîn trîndav, ori cine știe ce teatrală înșelătorie pusă la cale de tiran. Naivitate și inocență poate avea obijnuita jumătate a speciei noastre doar numai în credința ei că
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și o firavă alinare pentru dorul de Copou, (dacă v-ați mutat în Canada). 12 martie 2009 Îmi plăcea (o, tempora!) să-mi încep prima lecție de filosofie vorbindu-le liceenilor despre cele trei feluri de dragoste: eros-ul (care, bănuiesc, nu mai necesită niciun fel de deslușire), agapé-ul (dragostea creștină trăită și împărtășită comunitar - de unde sensul laic al "agapelor" prietenești) și philia (iubirea de ceva abstract, superior, teoretic - de regăsit în expresia "ești filofrancez", bunăoară) care mă ajuta să explic
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
întâmpla cu adevărat în lumea liberă din punct de vedere muzical. Emisiunile de rock și jazz de la Radio Europa Liberă aduceau, pe unde scurte, un stil de viață și o lecție de democrație al căror potențial subversiv nici nu-l bănuiau tovarășii și securiștii. Am ascultat primul disc (pentru mine!) al lui Michael Jackson, Thriller, probabil că la câteva săptămâni după lansarea sa oficială în Europa occidentală, la pick-upul lui Radu Andriescu, cel care-l primise de la Viena. Era, cred, sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cel care-l primise de la Viena. Era, cred, sfârșitul anului 1982, și, trebuie să spun, că nu am fost prea impresionat de combinațiile funky, pop și soul, în ciuda faptului că fusese detonată o campanie mondială pentru lansarea lui (de-aia bănuiesc că îl și cumpăraseră părinții pentru Radu). Noi ascultam progressive rock (Pink Floyd, Genesis, Yes) sau rock în toate formele (hard, rock'n'roll, jazz rock) și îmi amintesc că ne-am uitat ca la o bizarerie la muzica lui
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Numai să nu fie cumva servicii internet oferite de UPS-ul nepământean care a lăsat Muzeul Literaturii din Iași și revista Dacia literară fără conexiune de mai bine de o săptămână pe motiv că serviciul integrat e la București și, bănuiesc, nu le-o fi mers internetul ca să-i poată anunța, de parcă am fi în epoca de piatră a IT-ului, și nu în anul electoral 2009. Cu avioanele e și mai clar (și mă abțin aici de la a comenta oferta
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
un frison civic cutărei dive kitsch în trecere prin Budarești, să vedeți americanii când aud de numărul fatidic. Nu există etajul 13 la hotel, nu există cifra la apartamente, la case și la scaunele din sălile de spectacole, ba chiar, bănuiesc, că la aniversare spun că au împlinit ani 12 bis, ce mai, să te crucești, nu alta. Iar pățania lui Apollo 13, cu ghinioanele lui fabuloase, a fost atât de reală, încât îți venea să crezi că a fost scenariu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
slavă Domnului!, dispare rapid, odată cu înaintarea în grad. Subiectul, ca și scenariul aferent, deși subțirel - suficient ca anvergură, în opinia mea, doar pentru un filmuleț de absolvire -, ne este întins insuportabil pe două ore și generează, din cauza oboselii și plictisului, bănuiesc, tot felul de interpretări delirante. De altfel, cuvintele cheie ale acestei mărețe realizări nu pot fi decât delir și căcat. În ordine inversă, însă, pentru a păstra o judicioasă construcție de la cauză la efect. Nu trebuie să ne jenăm sau
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
din New York, a declanșat o amplă operațiune de mozolire (smear campaign) a bietei amărâte, insinuând comploturi politice, devoalându-i numele, interogându-i familia și vecinii din Guineea sau din bantustanele Manhattanului, colportând despre presupusele ei legături cu un traficant de droguri, bănuind-o de șantaj sau neadevăruri în declarația de imigrare, pentru ca, la final, New York Post să o acuze, fără sfială, de prostituție. Ca urmare a acestei operațiuni josnice de character assassination, - biata Nafissatou Diallo va rămâne, pentru vecie, în memoria lumii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
salut. Nimic. Cred că nici nu te mai gândeai la mine, nici nu mă mai vedeai când ai dat deoparte aparatul de fotografiat. - E posibil, a acceptat Faulques, stingherit. Musafirul a arătat spre fotografie cu un gest vag. — N-am bănuit, a spus după aceea, la ce de lucruri aveam să mă gândesc În acești ani, uitându-mă la ea. Tot ce am Învățat despre mine și ceilalți. De cât mi-am cercetat fața, ori mai curând pe aia de-o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
decursul unei ore lângă o groapă comună, pe vine, fumând și atingându-și fața pe când Îi dezgropau fratele și nepoata. Nimeni nu dăruia nimănui privilegiul Îndoielnic de a vedea asemenea lucruri În obiecte, peisaje ori oameni. De la o vreme, Faulques bănuia că așa ceva era cu putință după un anume soi de călătorii. Troia dus-Întors, de pildă. Singurătatea unei odăi de hotel, marcând fotografii și curățând camere foto cu fantome proaspete pe retină; ori, mai târziu, la Întoarcere, În fața imaginilor de pe hârtie
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
nu ești prea milos, domnule. - Nu sunt. Dar e ciudat că spui asta. - Și, după părerea dumitale, ce ne ocrotește? Cultura, cum ai insinuat mai Înainte? Arta? - Nu știu. Nu cred. Markovic părea decepționat, așa că Faulques s-a gândit nițel. - Bănuiesc, a adăugat, că nimic nu poate să schimbe natura umană. Ori s-o țină mereu la distanță. A mai meditat un pic. O tânără bine se plimba pe lângă ghișeul cu bilete pentru șalupa turistică. Poate că-i ea, a gândit
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu așa ceva. Asta ar explica totul, inclusiv supraviețuirea dumitale. Spunând asta, Markovic a arătat spre propriu-i cap, lămurind la ce supraviețuire se referea. Apoi a arătat spre pictură. — Asta explică și munca dumitale aici, a continuat. Confirmă ceea ce am bănuit Întotdeauna În pozele dumitale. Nimic din ceea ce pictezi nu-i remușcare, nici căință. Mai curând o... În fine. Nu știu cum să zic. O formulă. Nu? O teoremă. - Un soi de concluzie științifică? Chipul croatului s-a luminat. — Asta-i, a răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pozitivă, a admis. - Răspunde-mi, te rog. Vorbesc de milă, nu de tehnică. Faulques a tăcut. Stinghereala Îi era tot mai mare. Totul mergea prea departe. Dar era În toate acestea o plăcere sinistră, a hotărât, ca bărbatul care Își bănuiește nevasta și scociorăște până se ridică, triumfător, cu dovada. Ca și cum ți-ai luneca ușurel degetul peste tăișul ascuțit al unui brici rupt. Markovic stătea tot pe treaptă. A dat molcom și afirmativ din cap, de parcă tocmai auzise un răspuns pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și „artist” atârnă veacuri de capcane acumulate. Nu știu prea bine ce faci tu, dar mă atrage. Te văd făcând mereu fotografii mentale, concentrat de parcă ai practica un straniu cod bushido, cu un aparat de fotografiat locul sabiei de samurai. Bănuiesc că singura artă actuală, vie și posibilă sunt vânătorile tale neîndurătoare. Și să nu râzi, prostule. Vorbesc serios. Am Început să Înțeleg totul aseară, când mă Îmbrățișai ca și cum eram gata să murim. Ori de parcă cineva urma să ne ucidă dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
foc, iar Faulques i-a aruncat o brichetă de plastic, de pe masă. — Păstreaz-o dumneata, a zis. Celălalt a prins-o din zbor. - Bine, a conchis, Într-un nor de fum. Cred că acum știu ce faci aici. În realitate, cam bănuiam eu așa ceva, dar nu eram În stare să merg chiar atât de departe. Deși, văzând asta (a pus bricheta În buzunar și a făcut un gest În care a cuprins pictura murală), trebuia să prevăd ultimele consecințe. Lui Faulques Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
problema, s-o Înțeleg ori să mi-o asum. E doar parte din voiajul spre locul către care mă Îndrept: unul pe care am să-l recunosc la sosire. Cazul tău e diferit: ești aici dintotdeauna și te-ai născut bănuind problema. Dar mă Îndoiesc că ai s-o confirmi. De câte ori au apreciat criticii și publicul aceste fotografii frumoase? Amintește-ți de Che Guevara mort, frumos ca un Crist În fotografia făcută de Freddy Alborta. Ori frumusețea acelor paria din Salgado
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
doua poză cu bărbatul mort la picioarele dumitale. În acel interval te-ai gândit, oare, că l-au omorât fiindcă erai dumneata acolo? Că au făcut-o ca să-l pozezi? Pictorul de război n-a răspuns. Firește că se gândise. Bănuia chiar că așa se și petrecuse. Acum știa că nici o fotografie nu era nici inertă, nici pasivă. Toate aveau repercusiuni asupra lucrurilor și oamenilor din jur. Asupra fiecăruia dintre infiniții Markovic de a căror viață se apropia lentila. De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
al treilea grup paraganglionar (aortico-simpatic). Paraganglionii sunt formați din două tipuri de celule - celulele principale și celulele de susținere. Celulele principale au granule ce conțin o serie de amine care în principal sunt catecolamine, iar la altele structura chimică este bănuită, dopamină sau un alt neurotransmițător (corpusculii aortici). Celule paraganglionare mediastinale se găsesc la nivelul rădăcinii aortei, între trunchiul arterei pulmonare și aorta ascendentă, în țesutul conjunctiv din fereastra aorto-pulmonară - medial de ligamentul arterial, în șanțul coronarian, în special în lungul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
putem spune că și păcatul așa cum îl acceptăm noi nu poate fi identificat cu esența ontologică a lui Dumnezeu, pe care în ultimă instanță nici nu ne este îngăduit (posibil) să o cunoaștem cu adevărat, ci cel mult să o bănuim prin mijlocirea semnelor sale. În consecință, avînd în vedere că "nu există nici o cale de a înțelege fiat-ul efectiv în termenii esenței lui Dumnezeu, nu există nici o cale dinspre creaturi către Dumnezeu" [Kolakowski, 1993:22]. Regăsim, în această observație, actul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
o parte, nu avem de unde ști că într-un viitor al acestei lumi, cînd răul nu va mai fi necesar evoluției spirituale a ființei umane, el nu va dispare integral; b) pe de altă parte, nu putem decît cel mult bănui că din celelalte "lumi ale lumii", posibil să ființeze în paralel cu lumea noastră răul a dispărut deja (dacă a fost vreodată prezent acolo). Fiecare dintre cele două alternative pot fi confirmate sau infirmate cu argumente pro sau contra. Să
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
participam zi de zi, minut cu minut, la elaborarea spectacolului nu reducea elementul de surpriză, de încântare pe care-l încercam privindu-i, admirându-le talentul, nebănuitele nuanțe, sensibilitatea și vibrația pe care le transmiteau spectatorilor, acelora care nu pot bănui câtă migală, câtă pricepere, câtă osteneală și câtă disciplină sunt necesare actorului.” După șapte interviuri cu regizorul Liviu Ciulei, urmează o serie de microportrete de actori în care F. găsește formule sugestive pentru a-i caracteriza: Eliza Petrăchescu, care impresiona
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286986_a_288315]
-
politics) nici măcar nu apare în indexul de concepte din A Theory of Justice, Anarchy, State, and Utopia, Justice as Impartiality, Political Liberalism, Sovereign Virtue, If You're an Egalitarian, How Come You're so Rich?, Rescuing Justice and Equality și - bănuiesc - în multe alte scrieri moraliste de filosofie politică 62. Este definiția sa o definiție a moralismului sau mai curând o definiție - și aceea extrem de caricaturală, stângace și neinspirată - a teoriei ideale ca metodă de filosofare politică, în accepțiunea pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pe care acestea nu o au" și că, procedând astfel, ei "se auto-condamnă la anumite forme de ignoranță și iluzie, introducând în practica politică și cognitivă o rigiditate și deformare de care acestea nu au nevoie" (Geuss, Philosophy, pp. 16-17). Bănuiesc că în fundalul acestei afirmații atât de încrezătoare și arțăgoase a lui Geuss se află celebrul atac la distincția între fapte și valori condus de Hilary Putnam (în Reason, Truth and History (Harvard University Press, Cambridge, 1979) - trad rom. Rațiune
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
H imunoglobulinice normale, are loc rearanjarea segmentelor genice din cromozomul omolog. Mecanisme complexe de comunicare moleculară intercromozomală semnalizează eșecul asamblării de segmente genice imunoglobulinice într-un cromozom și declanșează reluarea aceluiași proces în omologul său. Din păcate, asemenea mecanisme le bănuim a exista, dar în ceea ce privește natura lor concretă, suntem întrutotul ignoranți. Ca și în cazul asamblării segmentelor genice pentru geneza genei funcționale în dirijarea sintezei catenei L, în asamblarea segmentelor genice pentru geneza genei funcționale în sinteza catenei H funcționează în calitate de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
adică dintre „săraci” și „bogați”, categorii care generează și un maniheism, inevitabil, al personajelor. Autorul confundă în mod curent principiile creștinismului primitiv cu acelea ale râvnitei societăți „viitoare”, în care, se presupune, va domni umanitarismul, cam lânced însă, așa cum îl bănuiește naratorul. „Uriaș abator”, marginea Bucureștiului este văzută de B. ca un simbol al agoniei lumii în general, precum la Eugen Barbu în Groapa. Din duritățile de limbaj și violențele exhibate rămâne însă un tablou de apăsată culoare și, pe alocuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285637_a_286966]