13,837 matches
-
a fost încețoșată, așa încât nu a fost posibil bombardament. La fel, trupele norvegiene nu au încercat să doboare avionul deoarece nu știau dacă este avion inamic sau aliat. În 1959, trupurile neînsuflețite ale celor două echipaje au fost înmormântate la cimitirul de război din Narvik. În toamna anului 1943, guvernul norvegian a dat voie americanilor să construiască instalații de radioascultare pe locul numit Mid-Jan, cu scopul de a da posibilitatea de a intercepta convorbirile care treceau prin stațiunea secretă radio și
Insula Jan Mayen () [Corola-website/Science/298012_a_299341]
-
1980 la spitalul Broussais din Paris, în vârstă de 75 de ani, în urma unei embolii pulmonare. Știrea morții sale provoacă o vie emoție în întreaga lume. Zeci de mii de oameni, veniți de pe toate meridianele, vor însoți cortegiul funerar până la cimitirul Montparnasse din Paris pentru a-i aduce ultimul omagiu. A rămas faimoasă remarca unui tânăr către tatăl său la sfârșitul acelei zile: „Am fost la manifestația împotriva morții lui Sartre”. Considerat „filozoful libertății”, zeci de volume, monografii și studii apar
Jean-Paul Sartre () [Corola-website/Science/298016_a_299345]
-
pe lemn - în stil neobizantin influențat de cel rusesc, fiind așezată în trei etaje. Sunt înfățișați sfinții naționali ruși, ca Vasile de la Kerson în pronaos, sau icoana Sf. Dumitru mitropolitul Rostovului făcătorul de minuni, în absida din dreapta naosului. Biserica din cimitir este tot din lemn, în formă de navă, fără abside. Are o singură turlă joasă pe pronaos. Acoperișul este din șindrilă. Intrarea în incintă se face prin gangul clopotniței, care se afla la 40 m în dreapta bisericii mari. Paraclisul este
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
nouă reparație, mai temeinică, s-a realizat între anii 1866-1869, cu fonduri alocate de către Ministerul Cultelor. După reparație, în anul 1870, biserica a fost pictată de pictorul Gheorghe Tattarescu și sfințită în 13 decembrie a aceluiași an. În 1876, în cimitirul mănăstirii, a fost construită o biserică mică, cu hramul Sf. împărați Constantin și Elena, cu destinația de capelă. În anul 1910 în apropierea cimitirului mănăstirii s-a ridicat un corp de case cu 20 de camere, dar în anul 1914
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
pictată de pictorul Gheorghe Tattarescu și sfințită în 13 decembrie a aceluiași an. În 1876, în cimitirul mănăstirii, a fost construită o biserică mică, cu hramul Sf. împărați Constantin și Elena, cu destinația de capelă. În anul 1910 în apropierea cimitirului mănăstirii s-a ridicat un corp de case cu 20 de camere, dar în anul 1914, în urma unui mare incendiu, este distrus tot corpul de case ctitoricești unde se aflau 30 de chilii, stăreția și un frumos salon oriental, cu
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
așezământul mănăstiresc. Cu această ocazie, chiliile din jurul bisericii s-au rezidit în formă de cetate, s-au refăcut clopotnițele, atelierele precum și zidul împrejmuitor al mănăstirii. Între anii 1976-1986 s-au făcut reparații generale și s-a pictat biserica mică din cimitir, s-a reconstruit o parte din zidul împrejmuitor distrus la cutremurul din 1977 și la inundațiile din 1979 și s-a restaurat pictura murală din Biserica mare a mănăstirii de către pictorul "Ion Taflan". În anul 2002 s-a construit o
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
Sandu Tzigara-Samurcaș (1903-1987). În spatele bisericii se află cenotaful căpitanului Valter Mărăcineanu, căzut pe câmpul de luptă la Grivița, în timpul războiului de independență a României. În curtea bisericii sunt înmormântați, de asemenea, ziaristul progresist Alexandru Beldiman și actrița Frosa Sarandy. Întreg cimitirul mănăstirii este clasat monument istoric, fiind înscris în Lista monumentelor istorice 2004 - Județul Ilfov la nr. crt. 700, Cod LMI 2004: IF-IV-a-B-15274.02. Trei dintre mormintele din cimitir sunt și ele declarate monumente istorice: Mormântul ziaristului Alexandru Beldiman (nr. crt.
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
înmormântați, de asemenea, ziaristul progresist Alexandru Beldiman și actrița Frosa Sarandy. Întreg cimitirul mănăstirii este clasat monument istoric, fiind înscris în Lista monumentelor istorice 2004 - Județul Ilfov la nr. crt. 700, Cod LMI 2004: IF-IV-a-B-15274.02. Trei dintre mormintele din cimitir sunt și ele declarate monumente istorice: Mormântul ziaristului Alexandru Beldiman (nr. crt. 701, Cod LMI 2004: IF-IV-a-B-15274.03), Cenotaful Căpitanului Valter Mărăcineanu (nr. crt. 702, Cod LMI 2004: IF-IV-a-B-15274.04) și Mormântul actriței Frosa Sarandi (nr. crt. 703, Cod LMI
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
erscheint" ("De ce Die Fackel nu mai apare"). Ultimul număr al revistei "Die Fackel", numărul 922, va apare în februarie 1936. moare la Viena, în apartamentul său din Lothringerstraße 6, pe 12 iunie 1936, în urma unui embolism cardiac. Este înmormântat la cimitirul Zentralfriedhof din afara Vienei. Karl Kraus nu s-a căsătorit, însă a avut începând din 1913 până la sfârșitul vieții o relație strânsă și în același timp conflictuală cu baroneasa Sidonia Nádherný von Borutin (1885-1950). Multe din textele sale au fost scrise
Karl Kraus () [Corola-website/Science/312520_a_313849]
-
activității desfășurate pe plan politic, a fost distins cu Ordinul Lenin, două ordine Steagul Roșu al Muncii și ordinul „Insigna de onoare”. Kiril Iliașenko a încetat din viață la data de 21 aprilie 1980, în municipiul Chișinău, fiind înmormântat în Cimitirul Central din capitala RSSM. În anii '80 ai secolului al XX-lea, sculptorul I. Poniatovski a executat la mormântul liderului sovietic un monument în marmură albă pe postament din granit, având ca piesă centrală bustul lui Kiril Iliașenko lucrat în
Kiril Iliașenko () [Corola-website/Science/312562_a_313891]
-
de showuri televizate. În anul 2006 Melek a fost diagnosticată și operată de cancer ovarian. În 2008 boala e recidivat și în cele din urmă ea a pierdut lupta. Melek a murit pe 22 mai 2008 și se odihnește la Cimitirul Ghencea Musulman din București. Melek a iubit lumina vieții mai mult decât oricine altcineva și a știut să zâmbească destinului devenit potrivnic. Ultima ei dorință a fost să reintre în posesia averii tatălui ei și să construiască o clinică de
Melek Amet () [Corola-website/Science/312587_a_313916]
-
suferință cauzată de boala Alzheimer. Ilse Braun locuiește și ea retrasă în Heidelberg cu cel de-al doilea soț. După divorț, se întoarce în München unde moare de cancer în 1979 la vârsta de 70 de ani. Este înmormântată în cimitirul Waldfiedhof din capitala Bavariei alături de sora ei Gretl și de fiica acesteia Eva Fegelein. Înainte de terminarea războiului, Fritz și Fanny Braun părăsesc München-ul, ce era bombardat sistematic, retrăgându-se în Ruhpolding unde își cumpără o casă. În mai 1945, ei
Eva Braun () [Corola-website/Science/312547_a_313876]
-
și uciși de lupi. Între timp, pe Ruxandra o apucă durerile nașterii înainte de vreme, iar Manlache o ia în brațe și o duce la biserica din sat, unde femeia moare în timpul nașterii. El o înmormântează în vârful unui deal din cimitirul satului, punându-i pe mormânt o cruce mare din lemn pe care o târâse cu greu prin zăpadă. După moartea procurorului, judecătorul clasează cazul și afirmă că Marian era nebun. Autoritățile puseseră un premiu pentru prinderea lui Manlache Preda. Găzarul
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
și fug prin sistemul de canalizare la capătul căruia erau așteptați de Maimuca și de oamenii lui. Dându-și seama că va fi omorât, Rică fuge cu banii urmărit de oamenii lui Maimuca. El este ajuns din urmă într-un cimitir, fiind grav rănit în schimbul de focuri. Copiii din „groapă” îl salvează, dar oamenii lui Maimuca pun mâna pe sacul cu bani. Sosirea comisarului Moldovan și apoi a poliției determină arestarea bandiților, inclusiv a lui Maimuca. Fiind grav rănit, Rică este
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
splendidă, dispărută după apariția comunismului și rămasă fără moștenitori”". Filmările au fost realizate în vara anului 1980 și au avut loc în București: pe diferite străzi, în fața Bisericii Stavropoleos, în fața vechii clădiri a Institutului Medico-Legal și în ruinele bisericii de lângă cimitirul Crângași. Unele din secvențele filmate au imortalizat locuri și clădiri care au dispărut ulterior ca urmare a procesului de sistematizare a Bucureștiului. Secvența recuperării de la morgă a cadavrului micului lustragiu „Pijama” a fost filmată în fața vechii clădiri a Institutului Medico-Legal
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
recuperării de la morgă a cadavrului micului lustragiu „Pijama” a fost filmată în fața vechii clădiri a Institutului Medico-Legal, care va fi demolată în 1985. De asemenea, locul de întâlnire al copiilor străzii este biserica în ruine ce se afla în spatele fostului cimitir Crângași, demolată în 1986. Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din cartierul Crângași (de pe strada Cpt. Grozeanu nr. 9) fusese construită după tradiție în 1564, pe unul din pereți fiind pictat, potrivit legendei, domnitorul Mircea Ciobanul (1545-1552, 1553-1554 și 1558-1559). Edificiul fusese
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
în timpul invaziilor otomane. După alte surse, biserica ar data de prin preaj-ma anului 1700, fiind ctitorită de locuitorii că-tu-nului Crângași. Edificiul a fost reconstruit de-a lungul timpului, fiind restaurat și repictat în perioada 1899-1937. Biserica era înconjurată de un cimitir. Zona avea o umiditate excesivă, criptele erau deseori inundate, iar cărămizile macerate. Consiliul popular al municipiului București a decis demolarea bisericii și strămutarea mormintelor, urmând să se amenajeze în acel loc Lacul Morii. Lucrările au avut loc în primăvara anului
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
buldozerele la 21 mai 1986, iar o parte din obiectele de cult au fost transportate la Biserica Belvedere și la Bi-serica Sf. Ilie din Grant. În următoarele două luni, circa 11.000 de morți au fost exhumați și mutați în cimitirul Giulești-Sârbi. Au fost demolate apoi cele 400 de gospodării din cartierul Crângași. Pentru a alege copiii care urmau să apară în film, Sergiu Nicolaescu s-a dus la mai multe școli și a scos mai mulți băieți să joace fotbal
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
săi că, în timp ce-și inspecta una dintre magazii, a nimerit întâmplător în mijlocul unei lupte între gangsteri și comisarul Miclovan, iar sosirea comisarului Roman i-ar fi salvat astfel viața. Mâhnit, Roman se duce la mormântul lui Miclovan din cimitir și îi spune că a avut dreptate, dar că îl roagă să mai aibă puțină răbdare și îi va pedepsi pe ucigașii lui. Atacurile bandelor înarmate continuă în București, iar Roman reușește să anihileze o bandă de gangsteri care jefuia
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
devenit astfel un film în care comisarul Roman răzbună moartea lui Miclovan. La începutul filmului au fost inserate secvențele înfruntării finale din "Cu mîinile curate". Filmul continuă apoi cu procesul și achitarea lui Semaca, iar Roman se duce apoi în cimitir la mormântul comisarului Miclovan, având în mână ultimul cartuș pe care-l scosese din pistol în filmul anterior. Pe crucea de lemn pusă pe mormânt se află fotografia comisarului și următoarea inscripție: "„Tudor Miclovan, mort la datorie, 1910-1945”". Pentru a
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
comisarul Moldovan (Sergiu Nicolaescu) la finalul filmului " Un comisar acuză". Un glonte îi perforase un plămân, iar rana nu i se vindecase complet, medicul spunându-i că mai are de trăit maxim șase luni. Împreună cu oamenii săi, Paraipan merge la cimitirul Bellu și dezgroapă sicriul comisarului Moldovan, descoperind că acesta era umplut cu cărămizi. După masacrul de la Jilava, generalul Ion Antonescu desființase Poliția Legionară, dar membrii acesteia fuseseră angajați în poliția statului. Prefectul Poliției Capitalei, colonelul legionar Ștefan Zăvoianu (Ion Besoiu
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
fuge, după ce-i eliberează din arest pe deținuții comuniști Pârvu și Lefter. Are loc un schimb de focuri în care Pârvu este rănit, dar comisarul scapă. Legionarii se duc la Moldovan acasă și o împușcă pe mama acestuia. Aflat în cimitir cu prilejul înmormântării mamei sale, Moldovan este atacat din nou de legionari, dar reușește iarăși să scape. În zilele următoare, oamenii lui Paraipan îl caută pe Moldovan prin tot orașul, el fiind ascuns de țiganii lui Limbă în groapa de lângă
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
afirmând că acolo a locuit comisarul Gheorghe Cambrea (1910-1967), modelul care i-a servit pentru personajul comisarului Moldovan. Alte secvențe au fost filmate pe Calea Rahovei, în fostul sediu al Miliției Capitalei (care adăpostea în anii '40 Prefectura Poliției Capitalei), în cimitirul Bellu, pe clădirea fostei fabrici de ciment Titan, în localul Teatrului Odeon și pe dealul Mănăstirii Plumbuita. În film au fost realizate multe cascadorii precum urmărirea de mașini de pe Calea Rahovei și accidentul spectaculos, traversarea ferestrelor de la clădirea Prefecturii de Poliție
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
realizate multe cascadorii precum urmărirea de mașini de pe Calea Rahovei și accidentul spectaculos, traversarea ferestrelor de la clădirea Prefecturii de Poliție (cascadori începută și finalizată de Sergiu Nicolaescu, o parte din traseu fiind parcurs de Szabolcs Cseh), schimburile de focuri nocturne de la cimitirul Bellu, din clădirea Poliției Capitalei, a Teatrului Odeon și de pe dealul Mănăstirii Plumbuita, urmărirea de pe acoperișul fostei fabrici de ciment Titan și căderea în gol a unui legionar, rostogolirea pe scările hotelului a doi legionari (filmată "au ralenti"), lovirea unei
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
încă prezent, francezii nu dispun la începutul bătăliei decât de 40 000 de oameni, care sunt eșalonați pe un front de 3 kilometri, în timp ce rușii, mult mai numeroși, ocupă un front de 5 kilometri. Napoleon își instalează cartierul general în cimitirul din sat, o bună poziție de observație, dar aflată în raza de acțiune a artileriei inamice și aproape de linia acestora. Bătălia începe în jurul orei 7 dimineața cu un violent duel de artilerie, satele Rothenen și Eylau fiind cuprinse de flăcări
Bătălia de la Eylau () [Corola-website/Science/312682_a_314011]