12,077 matches
-
în partea superioară din cercul ce încadrează zona centrală a aversului, sugerându-ne o personalitate puternică, definită de voință și perseverența. Între cerc și marginea medaliei este inscripția CENTENARUL NAȘTERII DR.MIHAI CIUCĂ 1883-1983 SĂVENI. În dreapta efigiei este simbolul medicinei (cupă încolăcita de șarpe). Pe revers (fig. 125rv), o bandă circulară cu inscripția EXPOZIȚIA FILATELICA ȘI NUMISMATICA „MEDICINĂ 83” SĂVENI, încadrează inscripția pe trei rânduri CASĂ MUZEU / DR.MIHAI / CIUCĂ, având deasupra casă cu pomi și doi nori. Medalia (bronz, 60
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
129rv) cuprinde două registre: cel din dreapta are inscripția pe zece rânduri SOCIETATEA / MEDICILOR / SCRIITORI / ȘI PUBLICIȘTI / DIN ROMÂNIA / SIMPOZIONUL / GR.T.POPA / ESEIST, PROZATOR / ȘI PUBLICIST / 13 DECEMBRIE 1997, iar cel din stânga o interesantă și sugestiva compoziție alcătuită din jumătate de cupă cu șarpe încolăcit, având jumătatea cealaltă sub forma unui condei stilizat în poziție verticală. Impresionează în mod deosebit compoziția din registrul stâng, care sugerează personalitatea medicului, dublată de cea a scriitorului. Trebuie să remarcam că inscripția reversului ignoră veleitățile poetice
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
există 3 direcții principale: dispoziția mai periferică, fragmentarea și specializarea; acestea determină mărirea suprafeței În raport cu volumul, ceea ce duce la creșterea eficacității În captarea energiei luminoase. La alge, evoluția a mers de la un singur cloroplast (numit și cromatofor), În formă de cupă, ca la Chlamydomonas, la numeroase cloroplaste lenticulare, ca la Bryopsis. La cormofite, cloroplastele sunt lenticulare (20-60 Într-o celulă), reprezentând cam 50% din volumul citoplasmei. Algele verzi și cormofitele utilizează numai o parte din radiațiile solare, În timp ce algele brune și
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
în caz contrar camerierul nu ar mai fi primit niciun ban. În altă circumstanță, a spus unui frate predicator: «Trei lucruri sunt necesare pentru sănătatea trupului: mâncarea, somnul și buna dispoziție». Odată a poruncit unui frate melancolic să bea o cupă plină cu cel mai bun vin, ca pocăință, iar când acela a băut, deși fără tragere de inimă, i-a spus: «Dragă frate, dacă tu ai face mai des această pocăință, ai avea și o conștiință mai bună». 119. Fratele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
întorcea de la tătari, acolo unde fusese trimis de papa Inocențiu al IV-lea. Fratele Ioan era un om foarte abil, spiritual, cult și mare orator, expert în multe lucruri, și fusese deja ministru provincial în Ordin. El ne-a arătat cupa de lemn pe care o ducea papei, pe fundul căreia era imprimată, nu de mâna unor pictori, ci prin intermediul unor constelații, imaginea unei preafrumoase regine. Și dacă o rupeai în o sută de părți, acea imagine rămânea intactă în toate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
deja prea raționalistă pentru a mai crede în miturile antice sau pentru a ceda misticismului popular sau vergilian; nu avea nici o credință filosofică, care presupune vigilență și trudă grea, ci trăia fără griji, bând cu o sete de nestins din cupa plăcerii". 68 A. ROSTAGNI, Storia della letteratura latina, UTET, 1952, vol. II, p. 180. 69 Heroides, 4, v. 129-132. 70 Cf. A. ROSTAGNI, Storia..., p. 184. 71 Poetul se recunoaște vinovat de a fi dat lecții de indecență și de
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ornamentației (foarte pronunțat la Bolintineanu) traduce și un simț mai adînc al materiei În formele ei pure. Între ele, rubinul, diamantul, porfirul sînt cele mai răspîndite. Vin, apoi, ivoriul, aurul, cristalul, porțelanul dalb și alte materii prelucrate, cum ar fi cupa În care rîde „vinul cu spume-mbălsămite”... Nu lipsesc coloanele, bolțile „poleite d-aur și rubin” și, Încă o dată, stîlpii de porfir, umerii Îmbrăcați În diamante. Un corp, o pasiune, un peisaj - pentru a fi cu adevărat frumoase, poetice - trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În preajmă totdeauna un dulce prefum: „Să se verse dulci prefumuri În cămara de misteri! Crinul, roza să-ncunune Patul dulcilor plăceri!”... Spațiul virginal, acela În care Înfloresc pasiunile tinere, este un paradis al parfumurilor. Cerul, floarea, Cythereea revarsă din fragede cupe vapori de parfumuri („prefumul voluptății În aer revărsase”), portocalul parfumează „linul vînt”, În fine, sinul, suspinător și totdeauna dulce În poezia lui Bolintineanu, se topește În „noaptea parfumată”. Marea este principalul furnizor de substanțe adorate: Conrad soarbe cu nesaț „parfumu-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
undă și-a făcut mirază Bolta azurată, aurînd de flori. Ale sale fiice sînt strălucitoare Ca stelele d-aur rătăcind prin nori; Dulcea frumusețe este fugătoare, Piere ca o rouă dupe dalbe flori. Pe aici domnește blînda poezie Ce din cupa-i d-aur varsă drăgălaș Un prefum de roze și de ambrozie Care-mbată dulce sufletul gingaș. E-ora cînd tresare lina Propontide Sub al aurelii tinerei sărut, Scînteind la focul stelelor splendide Semănate-n fundul cerului plăcut Colo se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
stau la masă sau luptă pe cîmpul de bătălie. Minai „stă În capul mesei, Între căpitani”, Mircea stă pe tron „Într-o sală-ntinsă, printre căpitani”, Neagoie cel Mare stă „În al său palat”, probabil tot la masă, Misail din Cupa lui Ștefan prezidează un banchet și ține discursul lui dureros „În timpul mesei”, evident. Mihai, Învins În luptă, părăsit de oameni și de natură, este condus de o „voce virginală” Într-o colibă unde se află o masă și o copilă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Învins În luptă, părăsit de oameni și de natură, este condus de o „voce virginală” Într-o colibă unde se află o masă și o copilă cu buze de rubin. „TÎnăra copilă”, toarnă, de bună seamă, eroului „la masă În cupă vin”. Eroul crede, atunci, că viața este dulce... Masa este locul și timpul meditației. Aici se iau marile hotărîri, aici se țin discursurile revigoratoare. În două cazuri, eroul n-are acces la masă. E ținut la poartă (ușă): nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
n-atingeți nicidecum Pe frumoasa mea Ioană, Pe românca macedoană, Floare cu plăcut parfum, ......................................... Are-n meși piciorul ei, Nud, alb, mic ca o Diană Sub al piersicii tulei, Sub șalvarii de sultană!”... Aceste grațioase făpturi beau pînă la fund cupa desfătării, dar, Încă o dată, Bolintineanu evită să ne introducă În „cămara de misteri”. Reputatul lui senzualism este destul de decent. La vedere rămîne doar expresia celei mai clare pudori. Să se observe, În Legendele istorice și Basme, unde femeile au un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și mă amețesc cu ciripitul și lătratul lor. Mi-am găsit căsuța căptușită pentru iarnă, grație prevederii Paulinei, și biroul meu renovat, numai Îndemnuri de lucru! De aceea, ca un om cuprins de o sete arzătoare, am dus la buză cupa sacră și l-am apucat pe Ovidiu de mijloc. Care va fi rezultatul acestei lupte? Victorie sau Înfrîngere?” Victorie, desigur. Ovidiu se lasă ușor prins de mijloc. Alecsandri nu insistă, dealtfel, În această direcție. Îngrijorarea, exprimată mai departe („se zice
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
toți aprinși, Acolo curge sînge, acolo-s ochii stinși, Căci astăzi celebrează lehimea-n sărbătoare Victoria dorită a zilei viitoare! Ostașii pretutindeni formați În dese grupe Frig boi Întregi, rup cărnuri ca lupii flămînziți, Desfundă largi antale, beu lacom fără cupe, Se ceartă, rîd În hohot și urlă răgușiți. Ca dînșii, cîni de lagăr la praznic luînd parte, Schelălăiesc sălbatic, rod oasele deoparte, În mijlocul orgiei turbate ce tot crește; Iar printre cîni și oameni pe iarbă stau căzute Femei, prada orgiei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
bubuiește” În ceruri și-n cortul regal pătrunde, pedepsitor, furtuna, masa se răstoarnă, iar pe cîmpuri, sub fulgere, „aleargă o nălucă”. Năluca pare a fi Stropski, bufon din seria nebunilor shakespearieni. Cu privirea rătăcită, acesta avertizase pe Albert: „Deșartă-ți cupa gios, Albert! de soarte rele ți-e cupa otrăvită”... Însă deasupra acestor semne, teze și antiteze, desfășurări ample de forțe ale retoricii, stă soarele, „cette fleur des splendeurs infinies” (Hugo, Les contemplations: Unite). În lumea de simboluri din poemul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pedepsitor, furtuna, masa se răstoarnă, iar pe cîmpuri, sub fulgere, „aleargă o nălucă”. Năluca pare a fi Stropski, bufon din seria nebunilor shakespearieni. Cu privirea rătăcită, acesta avertizase pe Albert: „Deșartă-ți cupa gios, Albert! de soarte rele ți-e cupa otrăvită”... Însă deasupra acestor semne, teze și antiteze, desfășurări ample de forțe ale retoricii, stă soarele, „cette fleur des splendeurs infinies” (Hugo, Les contemplations: Unite). În lumea de simboluri din poemul lui Alecsandri, soarele este marele arbitru cosmic. El se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
această categorie, dragostea nu este propriu-zis un sentiment, ci situația totală a celui care iubește. Al doilea model este Emoția sau Erosul: sufletul precede dragostea, pasiunea merge spre unicitate, pasiunea este invadatoare și Își este suficientă sieși. Semnul ei este cupa (inima), deviația tipică este mazochismul, gustul care animă pasiunea este gustul morții. Este, prin excelență, pasiunea tristaniană. A treia formă este plăcerea sexuală, cu două variante: a) sexualitatea condamnată și b) sexualitatea separată. Semnul ei este trefla și, În fișa
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sensibilității erotice trubadurești. Într-un arhetip recunoaștem pasiunea de ordin spiritual, În altul platonismul, În tipul emoțional se ascunde Afrodita Pandemos ș.a.m.d. Aplicînd-o, cu titlu experimental, la stihuitorii noștri, ce observăm? Că erosul lui Conachi stă sub semnul cupei, fiind, În esență, emotiv-depresiv, invadator și retractil, nostalgic (citește: plîngăreț, suspinător), cu Înclinații spre voluptatea durerii (mazochism prefăcut). Însă tristanismul se combină, la el, cum am arătat, cu donjuanismul, trefla cu inima (cupa), depresiunea morală cu energia seducției. Lipsește din
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Că erosul lui Conachi stă sub semnul cupei, fiind, În esență, emotiv-depresiv, invadator și retractil, nostalgic (citește: plîngăreț, suspinător), cu Înclinații spre voluptatea durerii (mazochism prefăcut). Însă tristanismul se combină, la el, cum am arătat, cu donjuanismul, trefla cu inima (cupa), depresiunea morală cu energia seducției. Lipsește din pasiunea conachiană energia cosmică, deși În versuri sînt chemate adesea, ca martori, cerul și stelele, iar marele univers participă, cînd confesiunea atinge momentul dramatic, prin semne premonitorii: fulgerul, trăsnetul etc ... Semnele caroului nu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui cea mai mare. Deși vorbește de firea Îngerească, ochiul caută lacom bucuriile pămîntești ale iubirii. Senzualitatea lui funciară corupe conceptele spiritului. Poziția lui Conachi față de aceste categorii nu este singulară. Mai toți poeții erotici din epocă stau sub semnul cupei și, prin nomadismul lor sentimental, intră și În sfera de influență a treflei. Trăiesc cu plăcere În chinuri și văd În moarte o izbăvire. Conachi, Iancu Văcărescu, Grigore Alexandrescu au și o viziune intuitivă, Întrucît văd În dragoste și o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fiecărei piramide converg pentru a se uni într un tub central, numit ductul Bellini sau ductul papilar care se deschide în vârful uneia dintre papilele renale iar conținutul este eliminat în calicele minore. Calicele mici sunt formațiuni cu aspect de cupă, care apar din unirea vârfurilor mai multor piramide renale și care se vor uni pentru a forma calicele mari. Fiecare calice mare este alcătuit din 2-3 calice mici. Calicele mari sunt formațiuni similare celor mici, care se reunesc câte 2-3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
participare la existență (și nu de refuz), chiar dacă "nu vine din îndestulare, ci din abținere, din spaimă de sine și de alții, din vibrație înăbușită, din regret, rușine, mortificare". Ca să folosesc metaforicul limbaj al criticului modernist, arta nu e atât "cupa întinsă sau cornul belșugului", cât "rugul pasiunilor nesatisfăcute", fiindcă "la granițele spirituale ale omenirii ard, astfel, prin veacuri incendiile izolate ale marilor dezastre sufletești transformate în opere de artă". În esență, Lovinescu identifica la baza procesului de cristalizare a personalității
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în teren: hărți ale regiunii, busolă, binoclu, ruletă. pentru studierea reliefului: schita de harta geomorfologica sau harta topografica, pentru notarea observațiilor și etichetarea materialelor colectate: carnete pentru însemnări, creioane, etichete. pentru executarea observațiilor asupra componentelor biotopului: termometre, anemometru mecanic cu cupe portabile . pentru observarea componentelor biocenozelor și pentru colectarea de probe: lupe, pensete, lădițe pentru probe. pentru colectat material botanic: botaniere, presă de plante, ziare, mapă pentru ierborizat, deplantator, etichete, pungi de plastic, plicuri pentru semințe și fructe, cutii de carton
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
viitorul comunist ș.a. Cele mai reprezentative opere pe aceste structuri tematice sunt scrise de: Cezar Baltag (Comuna de aur), Alexandru Andrițoiu (Cartea de lângă inimă), M.Banuș (Torentul), R.Boureanu (Sângele popoarelor), D.Corbea ( Nu sunt cântăreț de stele), E.Frunză (Cupa cu garoafe), Ion Gheorghe (Căile pământului), Toma George Maiorescu (Ritmuri contemporane), Leonida Neamțu (Cântecul constelației), Gheorghe Tomozei (Steaua polară), Geo Dumitrescu (Alfabet liric), Violeta Zamfirescu (Ceasul de slavă), Demostene Botez (Carnet), Rusalin Mureșan (Era incandescenței, Amiezile veacului), Meliusz Jozsef (Cât
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aceste variabile, computerul urmând să realizeze calculele pentru acțiunile observate. Pentru miza întâlnirii, antrenorul va acorda note între 1 și 10, pentru că este evident, că o întâlnire de campionat pe teren propriu nu are aceeși valoare ca o finală din Cupa Europei. Această evaluare este singura care poate fi făcută înainte de meci, deoarece ea nu ține seama de factorii legați de desfășurarea meciului. Procesul observării ulterioare a meciului este orientat de antrenor în funcție de preocupările sale pedagogice și de modul în care
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]