14,288 matches
-
unde erau de toate (chiar și salată de fructe). Ne-am regrupat cu bătrânii care seara fuseseră la dans și deja perechile erau făcute și autocarul ne-a dus la muzeu - rapid și apoi la orașul olimpic. Aici ne-am desprins de grup preferând să căutam singuri, cu ghidul franțuzesc în mână, urmele primelor Olimpiade ale lumii. Aici s-a stat mai mult. Am trecut prin cele două temple, am descoperit locurile băilor, camerelor, stadionul și toate cele care la acea
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Aici s-a stat mai mult. Am trecut prin cele două temple, am descoperit locurile băilor, camerelor, stadionul și toate cele care la acea vreme îndepărtată, trebuiau să constituie confortul și chinul sportiv al concurenților. Într-un târziu, ne-am desprins de Olympia, numai fizic, păstrând-o în suflet pentru toată viața. Urma drumul de întoarcere, dar pe alt traseu. La prânz, am deviat spre Marea Ionică într-o stațiune unde s-a făcut o pauză de câteva ore pentru plajă
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
luni și jumătate în care m-am pregătit... toate acestea mi-au confirmat convingerea că numai munca reușește să te scoată din spaimele pe care fiecare din noi, aleșii lumii, le avem. Îi respect pe toți nemulțumiții care s-au desprins din rândul nenumăraților, ceilalți nemulțumiți ai breslei actoricești și au avut curajul ca prin muncă și speranță să încerce a-și depăși starea de spaimă care pe toți ne domină la ora actuală. Cred eu că toți nemulțumiții adunați la
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
ridicată în incinta și pe zidurile templului, Imensului Templu, frumosului, impunătorului templu de la Luxor. Deși ghidul ne-a cam alergat, am hotărât să mă bazez pe informațiile mele, urmând ca la întoarcere să mi le completez prin lecturi, ne-am desprins din grup, reușind astfel să văd mai multe și mai pe îndelete decât dacă rămâneam cu el. Am zăbovit în fața exponatelor cât am vrut, uimindu-mă, ca de obicei, luând contactul cu vremurile apuse, îmbogățindu-mă. Iată! În stânga paginii, masca
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
am renunțat să sperăm că împreună cu el putem pune țara la cale conform obiceiului strămoșesc. Pe lângă aceste persoane importante care constituie „constelația San Antoni e San Pere”, mai apar comete care revin în raza noastră de interes de câte ori ne desprindem din liniștea grădinii care constituie peisajul zilnic ce ne asigură siguranța și echilibrul. Aceste persoane populează „restaurantul de sus” (așa-i voi spune, ca să nu mai folosesc San Pere de Vilamajor de fiecare dată) și intrăm în contact cu ele
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
au descins cu avionul în urmă cu câteva zile, pentru a vizita o parte din Spania - deci să facem un tur prin Barcelona și să ajungem în cel mai înalt punct al așezării. La început, Liviu a vrut să ne desprindem de ei. Eu am insistat însă să-i așteptam la locul întâlnirii chiar și numai pentru a ne scuza în mod civilizat că nu putem să-i însoțim. Am mers deci, la Fundația Juan Miro pe care, însă, n-am
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
personajele patinează dintr-o vârstă în alta. Toți au personalitate, sunt temperamentali, toți dețin adevărul total. Toți atacă, confruntă totul, nu se plâng. La baza fiecărui personaj e o „mândrie”. Nu „ce-am fost”, ci „ce sunt”. Fiecare personaj se desprinde prin prisma a ceea ce se întâmplă. Acțiunea - 2000. Nimic din piesă nu este secundar. Totul se află first (un copac care moare în picioare). El reprezintă o luptă de supraviețuire. Este un cronicar al familiei. Dacă el se termină, se
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
să ne ocrotească și pe noi cât și pe cei dragi în continuare. Ieri, 1 ianuarie 2001, am ieșit la o plimbare pedestră prin împrejurimi, mai întâi cu toată familia, copii, părinți și bunici, după care noi doi ne-am desprins de grup și am hoinărit mai mult de două ore prin Kentland, o așezare minunată, tipic americană, cu case din piatră și cărămidă, probabil cu o pătură de locuitori mai înstărită. Deși pustiu peste tot, peisajul ne-a bine dispus
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
la Centrul de Artă Contemporană, era un om care, de unul singur, avea sarcina să taie copacul. Avea într-adevăr o unealtă performantă. Dar nu asta e relevant. În două ore a tăiat din vârf spre pământ copacul, i-a desprins crengile, le-a curățat de frunze și le-a încărcat într-o remorcă lăsând în urmă-i curățenie ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat acolo. Am stat muți și l-am urmărit. Ăla nu era român! Era în armonie
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
parte de un rodaj pe cinste, așa cum merită o bijuterie tehnică puternică, purtându-mă în două acțiuni speciale, una în sud-vest, alta în nord-est. Au fost două călătorii pe care n-o să le pot uita niciodată, speciale, unice, originale, parcă desprinse din paginile vrăjitorilor sud-americani ai condeiului Garcia Marques și Jorge Amado. Pe la sfârșitul lui aprilie am fost informat "de acasă" despre o acțiune mondială polifațetică, "Ziua internațională a provocărilor", un fel de "Dialog la distanță" între diverse orașe ale lumii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
locuiește la Iași o scurtă perioadă, apoi se stabilește la Pucioasa, jud. Dâmbovița, unde a murit în 1955. Este înhumată la cimitirul Bellu din București, în parcela Eroilor Patriei. În memoriile sale descrie, în principal, năzuințele Basarabiei de a se desprinde de ocupantul sovietic, acestea fiind o cronică fidelă a unei epoci din istoria zbuciumată a Basarabiei. Amintirea ei a rămas mereu vie în sufletele zecilor de promoții de eleve de la Școala Eparhială. Au trecut peste 60 ani de la primul refugiu
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
sfârșit. Auzind despre o astfel de conversație, ai sentimentul c) Israelul ar fi asemenea unui dinte nu prea s)n)tos, la care rușii prefer) s) nu foloseasc) cleștele. Îl vor cl)țină Încoace și Încolo, iar când se va desprinde suficient de mult, Îl vor scoate cu mâna. Inteligentul domn D. este bine-crescut și vorbește cu decent), nu exagereaz) nimic și nu emite pretenții. Ceea ce spune domnul D. - și o spune f)r) cuvinte - este c) pentru el e o
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
plasa lui Herr Rogge, care o luă pe orbecăite, cu ochii ațintiți asupra superbului fluture. Peste un sfert de secol am moștenit acel specimen și l-am expus În vitrina mea. Un amănunt Înduioșător: aripile au „sărit“ pentru că a fost desprins din cadrul lui prea devreme, cu prea multă nerăbdare. Într-o vilă pe care am Închiriat-o În vara anului 1904, Împreună cu familia unchiului meu Ivan de Peterson, pe țărmul Adriaticii (numele ei era ori „Neptun“, ori „Apollo“ - Îi pot identifica
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
asemănătoare cu varianta canariană a speciei s-ar fi putut repara cu câteva picături de clei; dar un prețios gynandromorph, cu partea stângă mascul și partea dreaptă femelă, al cărui abdomen nu putea fi detectat și ale cărui aripi se desprinseseră, era definitiv pierdut: aripile puteau fi atașate din nou, dar n-aveai cum să dovedești că toate patru aparțineau acelui torace fără cap, țintuit cu un ac de gămălie Îndoit. În dimineața următoare, biata Mademoiselle a pornit cu un aer
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pe o bancă. Undeva, În tren, se auzeau glasuri Înăbușite și o tuse liniștitoare. Nu era nimic interesant În mod special pe porțiunea de peron din fața mea și totuși nu-mi puteam dezlipi privirea de ea până ce ea nu se desprindea de bunăvoie de mine. În dimineața următoare, câmpuri ude de sălcii diforme, Înșiruite de-a lungul spițelor unui șanț, sau un șir de plopi În depărtare, străpuns de o dungă orizontală de ceață de un alb-lăptos, te anunțau că trenul
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de karakul; priveam fâșia de vegetație perenă, de maquis, dintre munte și mare; priveam cerul roz translucid, pe care strălucea un sfios crai nou, alături de care era o singură stea jilavă; și toată această scenă artificială mi s-a părut desprinsă dintr-o ediție frumos ilustrată, dar din păcate prescurtată, a Celor o mie și una de nopți. Dintr-odată am simțit toată tristețea exilului. Există desigur antecedentul lui Pușkin - Pușkin care hoinărise aici În exil, printre chiparoșii și dafinii aclimatizați
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
când nu-i mai pasă nici de viață, nici de moarte, îl apucă pe rumân așa o vitejie, de se miră, se miră singur de unde i-a venit atâta bărbăție... Mă uit la voi, românii, că, deși iubiți viața, vă desprindeți cu atâta ușurință de ea. Noi, grecii, facem gălăgie, ne agățăm de viață, ne văicărim, protestăm, blestemăm soarta. La voi, vine cu liniște, cu împăcare, o acceptați cu resemnare, ca o eliberare, ca o fatalitate: "Așa mi-a fost scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de pildă, că în fața ferestrei se află un gutui bătrân (care mai rodește încă, deși de multă vreme roadele sale nu sunt comestibile), aud cum afară s-a stârnit vântul și înțeleg că, din această cauză, de pe ramurile pomului se desprinde, din când în când, câte un fruct putred. Degeaba! Zgomotul pe care îl fac aceste biete gutui viermănoase, căzând la pământ, mi se pare inexplicabil: surd, dar prea amplu, prea îndesat, de parcă ar cădea, izbindu-se de sol, niște săculețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
aceasta în capitala Franței. * Pe primul plan a trecut acum minunea Saint-Suplice-ului, cu cele două turnuri simetric-neidentice, cu crucifixul de lemn și vitraliile sale dominate de cel de deasupra altarului, al Mântuitorului reînviat, de care privirea nu se mai poate desprinde, cu mica piață străjuită de copaci și plină de porumbei, cu o fântână arteziană în mijloc din care se înalță busturile așezate în firide a patru episcopi, luminați, pe rând, de soare de-a lungul unei zile (Ce triști îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
colectiv și, din ce în ce mai intrigat, comportamentul agitat și ciudat, de un despotism pe jumătate pueril, pe jumătate ținând de o fanatică credință în vocația sa, al tânărului artist de o infailibilitate cvasi-isterică în hotărârile pe care le ia și le impune, desprinde tâlcul profund al acestei fantastice experiențe. Talentul trebuie manifestat, transmis. Căci el ascunde în sine o taină a resurecției omului. Sunetele uriașului clopot creat într-un chip miraculos alină sufletele greu încercate de suferință ale oamenilor, în vreme ce pânze mari de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
să ne punem centurile de siguranță. Călătoria cu avionul Când urcasem în avion erau pornite motoarele, se auzea puțin zgomot și o mică trepidație de la motoare. Aveam mari emoții și așteptăm decolarea. Dar în zadar o așteptăm, că s-a desprins așa de ușor de pe pământ, că nici nu s-a simțit. Asta pentru că, tot așteptând eu, privesc fără să vreau în sus, în avion, și văd un televizor care arată la ce înălțime se află și se indică 180 m
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
arăta trăirea. Ea se simte, se trăiește. Ce trăiești nu poți uita, e țesut în suflet. Iar ce vorbești sau auzi se mai uita. Mergeți să vedeți că nu mint. Deși foarte greu am plecat din fața icoanei (nu mă puteam desprinde și-mi părea rău că plec din acel loc), când m-am ridicat de la rugăciune parcă eram un fluture ușor și descătușat de toate cele pământești. Parcă mă întâlnisem personal cu Mama Cerească și-mi luase tot greul. Ce bucurie
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
permanent în viața noastră că bine ne va fi. Ea se roaga permanent la Fiul ei pentru noi toți. Am intrat în Sfanțul Mormânt, m-am rugat și cu sufletul și inima lam îmbrățișat, apoi cu mare durere m-am desprins de el și m-am dus la Icoana Făcătoare de Minuni care este în spatele Sfanțului Mormânt. Aici, cu multă durere și respect, cu smerenie am privit-o pentru ultima dată și-am plecat. Apoi am fost un tur prin
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
totuși fidelă orașului de pe Bahlui. Alții, pe bună dreptate, au fost tentați de venituri mai mari pe care Iașul - deși ar fi cazul - nu le poate oferi. De aceea, în timp, multe valori (chiar cu declaratele lor regrete) s-au desprins de locul în care s-au format și pe care mulți chiar îl și evocă, cu vădită nostalgie, atunci când li se oferă ocazia. Este sigur însă că soprana Mihaela Grăjdeanu va putea oricând și oriunde să-și etaleze măiestria profesională
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
colaj muzical Fr. Liszt & Queen etc. Organizatorii spectacolului, la care se referă comentariul de față, au fost profesorii Oana Samson și Gheorghe Iftinca, sub coordonarea prof. Liviu Apetroaie, beneficiind și de sponsorizarea lui Silviu Ciuruc (traducător autorizat). Profesorii menționați au desprins de la bară, cum se spune, tinere vlăstare, unele chiar în plină copilărie, care au realizat un reușit periplu coregrafic, ca soliști. Din rândul acestora s-au remarcat: Sava Camelia, Vasilica Alina, Leonte Georgeta și Grivinca Luca. Programul dens a cuprins
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]