14,387 matches
-
el a efectuat raiduri în regiunile orașelor Stavropol, Essentuki și Kislovodsk. După ce s-a alăturat în mod oficial armatei comandate de Denikin, el a devenit comandantul brigăzii cazacilor din Kuban, ale cărei efective au crescut rapid până la cele ale unei divizii. Șkuro a fost avansat la gradul de general-locotenent în mai 1919, fiind numit la comanda unui întreg corp de cavalerie căzăcească. Șkuro a fost un lider militar carismatic și îndrăzneț și deși bravura sa friza nesăbuința, (a fost rănit de
Andrei Șkuro () [Corola-website/Science/317390_a_318719]
-
prin recrutarea unor prizonieri de război sovietici capturați de Wehrmacht. Aceștia urmau să lupte sub comanda generalului Helmuth von Pannwitz. Wehrmachtul a acceptat ca militarii cazaci să formeze propriile lor unități, cu uniforme și însemne distincte. Astfel, a fost formată „Divizia I de cazaci” în anul următor. Deși unitățile de cazaci au fost formate pentru lupta împotriva comuniștilor, până în momentul în care ele au fost gata de acțiune, Armata Roșie reușise deja să elibereze cea mai mare parte a teritoriului ocupat
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
Kuban și Crimeea. Începând cu noiembrie 1943, tancurile T-38 din companiile 51 și 52 au fost evacuate în România. Cu toate acestea, în aprilie 1944 încă mai erau zece T-38 din Compania de tancuri 53 ca sprijin al Diviziei 10 infanterie în Crimeea. Multe au fost pierdute în aceste operațiuni iar în august 1944 Regimentul 2 care de luptă abia de mai putea arunca în luptă o companie de nouă tancuri T-38. Acestea au participat la luptele din jurul
Panzer 38(t) () [Corola-website/Science/317438_a_318767]
-
2010, când a condus partida dintre AC Milan și AJ Auxerre. Este arbitrul român cu cele mai multe finale de Cupa României conduse și este pe locul 1 și în topul celor mai multe confruntări Steaua - Dinamo arbitrate. Arbitru din 1994, a debutat în Divizia A în 10 septembrie 2000, când a condus la centru o confruntare dintre Steaua București și FC Brașov. A condus peste 340 de meciuri în Liga 1 din România, fiind din acest punct de vedere pe locul 2 în clasamentul
Cristian Balaj () [Corola-website/Science/317462_a_318791]
-
de , care a jucat multe roluri variate în istoria dinastică și politică europeană a secolelor XIX și XX. Ducatul s-a născut atunci când arbitrajul regelui Saxoniei, Frederic Augustus, a produs Tratatul de la Hildburghausen la 12 noiembrie 1826 pentru "Gothaischen Teilung" [Divizia Gothan], rearanjarea extinsă a ducatelor Ernestine. După extincția liniei Saxa-Gotha-Altenburg, Ducele de Saxa-Hildburghausen a schimbat ducatul său pentru cel de Saxa-Altenburg. Linia Saxa-Meiningen a devenit Saxa-Hildburghausen și a primit de la Saxa-Coburg-Saalfeld teritoriile Saalfelder precum și districtul Themar și locurile Mupperg, Mogger
Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/321782_a_323111]
-
după înfrângerea lui Aizen, Rukia poartă părul tăiat într-un stil bob care atârnă peste față ei. Ea poartă tekkou (mănuși) cu degete albe, similare cu cele ale lui Byakuya, care se extind peste coate. Că locotenent, ea poartă insignă Diviziei sale pe uniformă în jurul mânecii ștăngi, care a fost scurtata pentru a ajunge doar la brațul superior. Inițial născută într-o clasă inferioară, Rukia își păstrează modestia, chiar și că un membru adoptat al nobilimii. Ea este grațioasa și ""curată
Rukia Kuchiki () [Corola-website/Science/321821_a_323150]
-
Cu "gazării", pe care i-a promovat în primul eșalon în 1953, a cucerit de două ori titlul, în 1958 și 1959, dar și o Cupă a României, în 1963. De asemenea, Oana este al doilea antrenor din istoria Primei Divizii Românești că meciuri din postura de antrenor cu 549; este depășit doar de Florin Halagian, care are 926 de meciuri. La începutul anilor '80, Oana s-a retras brusc din activitate, rămânând însă membru de vază în Colegiul Central al
Ilie Oană () [Corola-website/Science/321829_a_323158]
-
fixată o altă placă de bronz, pe care scrie: În aducerea aminte a luptei susținută în acest loc de pompierii Bucureștilor, comandați de către căpitanul Zăgănescu, și de Batalionul II din Reg. 2 linie sub comanda col. Radu Golescu contra unei divizii de armată turcească comandată de Kerim Pașa"". Monumentul Eroilor Pompieri fusese înscris la poziția 135 pe lista monumentelor de artă din HCM 1860A/1955. Ca urmare a construirii Casei Poporului - în prezent, Palatul Parlamentului - monumentul a fost dezafectat în 1984
Monumentul Eroilor Pompieri din București () [Corola-website/Science/321834_a_323163]
-
mers în campanie la Alger în 1830. A rămas în Algeria franceză între 1834-1854, și a fost rănit în timpul unui atac asupra Constantine-ului în 1837. A devenit comandant al Legiunii Străine în 1843, fiind promovat la rangul de general de divizie în 1852. În Războiul Crimeei, s-a distins în bătălia de la Malakoff de lângă Sevastopol (8 septembrie 1855), în timpul căruia se zice că ar fi spus celebra frază: "Aici sunt, aici rămân". I s-a oferit un post în conducerea armatei
Patrice de Mac-Mahon () [Corola-website/Science/321881_a_323210]
-
cu picioarele pătate de vin roșu. Joia are loc nunta Marei cu Iancu. În ziua nunții, Gogonea vine la locul nunții cu tovarășul Dumitru Păstaie (Lazlo Matray) de la Comitetul Județean de Partid și cu căpitanul Vladimir Bezimialnîi (Vitalie Ursu), comandantul Diviziei a IV-a Sovietice cantonată în apropierea satului, și-i anunță pe nuntași că în noaptea trecută a murit Iosif Visarionovici Stalin, conducătorul URSS, și au fost decretate șapte zile de doliu internațional în care sunt interzise toate manifestările cu
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
un efectiv de 2000 de soldați. Trupele de vânători de munte au participat activ la luptele din cele două războaie mondiale și la misiunile internaționale din Kosovo, Irak și Afghanistan. În prezent, Armata Română are două brigăzi operaționale, una subordonată Diviziei 1 Infanterie (Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” din Brașov), iar cealaltă subordonată Diviziei 4 Infanterie (Brigada 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu” din Miercurea Ciuc). Lipsa trupelor special instruite pentru războiul din zonele muntoase a fost resimțită de Armata
Vânători de munte () [Corola-website/Science/321917_a_323246]
-
la luptele din cele două războaie mondiale și la misiunile internaționale din Kosovo, Irak și Afghanistan. În prezent, Armata Română are două brigăzi operaționale, una subordonată Diviziei 1 Infanterie (Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” din Brașov), iar cealaltă subordonată Diviziei 4 Infanterie (Brigada 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu” din Miercurea Ciuc). Lipsa trupelor special instruite pentru războiul din zonele muntoase a fost resimțită de Armata Română în toamna anului 1916. Corpul vânătorilor de munte a fost înființat la 3
Vânători de munte () [Corola-website/Science/321917_a_323246]
-
luptat la Târgu Ocna, Cireșoaia, Vrânceanu și Oituz, unde au obținut victoria strategică din 1917. Ulterior, batalionul, aflat în refacere la garnizoane Târgu Neamț, a fost transformat în regimentul Vânătorilor de Munte „Principele Carol”. În 1923 au fost înființate primele divizii de vânători de munte din armata română: Divizia 1 Vânători de Munte, cu garnizoana la Brașov, și Divizia 2 Vânători de Munte, cu garnizoana la Bistrița. În anul 1937, cele două divizii au fost reorganizate în Brigada 1, 2 și
Vânători de munte () [Corola-website/Science/321917_a_323246]
-
unde au obținut victoria strategică din 1917. Ulterior, batalionul, aflat în refacere la garnizoane Târgu Neamț, a fost transformat în regimentul Vânătorilor de Munte „Principele Carol”. În 1923 au fost înființate primele divizii de vânători de munte din armata română: Divizia 1 Vânători de Munte, cu garnizoana la Brașov, și Divizia 2 Vânători de Munte, cu garnizoana la Bistrița. În anul 1937, cele două divizii au fost reorganizate în Brigada 1, 2 și 3 Vânători de Munte. În 1939 a fost
Vânători de munte () [Corola-website/Science/321917_a_323246]
-
în refacere la garnizoane Târgu Neamț, a fost transformat în regimentul Vânătorilor de Munte „Principele Carol”. În 1923 au fost înființate primele divizii de vânători de munte din armata română: Divizia 1 Vânători de Munte, cu garnizoana la Brașov, și Divizia 2 Vânători de Munte, cu garnizoana la Bistrița. În anul 1937, cele două divizii au fost reorganizate în Brigada 1, 2 și 3 Vânători de Munte. În 1939 a fost înființată și Brigada 4 Vânători de Munte, însă aceasta nu
Vânători de munte () [Corola-website/Science/321917_a_323246]
-
Principele Carol”. În 1923 au fost înființate primele divizii de vânători de munte din armata română: Divizia 1 Vânători de Munte, cu garnizoana la Brașov, și Divizia 2 Vânători de Munte, cu garnizoana la Bistrița. În anul 1937, cele două divizii au fost reorganizate în Brigada 1, 2 și 3 Vânători de Munte. În 1939 a fost înființată și Brigada 4 Vânători de Munte, însă aceasta nu s-a dovedit a fi ulterior la fel de eficientă în lupte precum primele trei brigăzi
Vânători de munte () [Corola-website/Science/321917_a_323246]
-
de munte erau considerate a fi cele mai bune formațiuni de infanterie ale Armatei Române. Fiecare batalion era dotat și instruit pentru a acționa relativ independent de celelalte formațiuni. Nivelul inițiativei la nivel de comandă și flexibilitatea tactică erau superioare diviziilor de infanterie obișnuite. Fiecare brigadă avea la dispoziție două divizioane de artilerie înzestrate cu tunuri de munte de calibrul 75 mm sau 76.2 mm și un divizion cu obuziere de munte calibrul 100mm. Majoritatea pieselor de artilerie erau însă
Vânători de munte () [Corola-website/Science/321917_a_323246]
-
provincia fiind eliberată pe 9 iulie. După eliberarea Bucovinei, corpul a participat la luptele din Ucraina până în octombrie 1941. Ulterior, trupele de vânători de munte au participat la campania din Crimeea. Pe 25 martie 1942, brigăzile au fost reorganizate în divizii, prin sporirea efectivelor. Artileria brigăzilor de vânători de munte s-a dovedit a fi punctul slab al acestor formațiuni, gurile de foc nefiind suficient de puternice pentru stepa din Rusia. În zonele de munte însă, performanțele pieselor de artilerie învechite
Vânători de munte () [Corola-website/Science/321917_a_323246]
-
slab al acestor formațiuni, gurile de foc nefiind suficient de puternice pentru stepa din Rusia. În zonele de munte însă, performanțele pieselor de artilerie învechite erau mulțumitoare. Din iulie 1942, Corpul Vânătorilor de Munte a participat la Operațiunea Albastru cu diviziile 2 și 3 VM care au avansat în Caucaz. Generalul Ioan Dumitrache, comandantul Diviziei 2 VM, a primit Crucea de Cavaler a Crucii de Fier pentru aportul trupelor sale în cucerirea orașului Nalcik. Diviziile 1 și 4 VM au fost
Vânători de munte () [Corola-website/Science/321917_a_323246]
-
Rusia. În zonele de munte însă, performanțele pieselor de artilerie învechite erau mulțumitoare. Din iulie 1942, Corpul Vânătorilor de Munte a participat la Operațiunea Albastru cu diviziile 2 și 3 VM care au avansat în Caucaz. Generalul Ioan Dumitrache, comandantul Diviziei 2 VM, a primit Crucea de Cavaler a Crucii de Fier pentru aportul trupelor sale în cucerirea orașului Nalcik. Diviziile 1 și 4 VM au fost folosite în iarna dintre anii 1942 și 1943 pentru paza Peninsulei Crimeea, fiind în
Vânători de munte () [Corola-website/Science/321917_a_323246]
-
a participat la Operațiunea Albastru cu diviziile 2 și 3 VM care au avansat în Caucaz. Generalul Ioan Dumitrache, comandantul Diviziei 2 VM, a primit Crucea de Cavaler a Crucii de Fier pentru aportul trupelor sale în cucerirea orașului Nalcik. Diviziile 1 și 4 VM au fost folosite în iarna dintre anii 1942 și 1943 pentru paza Peninsulei Crimeea, fiind în refacere după cucerirea Sevastopolului. După Bătălia de la Stalingrad, diviziile 2 și 3 VM au fost retrase treptat de pe capul de
Vânători de munte () [Corola-website/Science/321917_a_323246]
-
Crucii de Fier pentru aportul trupelor sale în cucerirea orașului Nalcik. Diviziile 1 și 4 VM au fost folosite în iarna dintre anii 1942 și 1943 pentru paza Peninsulei Crimeea, fiind în refacere după cucerirea Sevastopolului. După Bătălia de la Stalingrad, diviziile 2 și 3 VM au fost retrase treptat de pe capul de pod Kuban în Crimeea, apoi Corpul Vânătorilor de Munte a participat la apărarea Peninsulei Crimeea, fiind evacuat parțial în România până la 9 mai 1944, când Sevastopolul a fost ocupat
Vânători de munte () [Corola-website/Science/321917_a_323246]
-
de pe capul de pod Kuban în Crimeea, apoi Corpul Vânătorilor de Munte a participat la apărarea Peninsulei Crimeea, fiind evacuat parțial în România până la 9 mai 1944, când Sevastopolul a fost ocupat de trupele sovietice. De la începutul războiului, efectivele unei divizii de vânători de munte crescuseră de la 12 000 de soldați la aproape 16 000 de soldați în urma reorganizării dintre anii 1943-1944. Regimentul de artilerie al diviziei avea în plus încă un batalion dotat cu tunuri de 75mm. La sfârșitul anului
Vânători de munte () [Corola-website/Science/321917_a_323246]
-
1944, când Sevastopolul a fost ocupat de trupele sovietice. De la începutul războiului, efectivele unei divizii de vânători de munte crescuseră de la 12 000 de soldați la aproape 16 000 de soldați în urma reorganizării dintre anii 1943-1944. Regimentul de artilerie al diviziei avea în plus încă un batalion dotat cu tunuri de 75mm. La sfârșitul anului 1943, divizia 18 Infanterie fost transformată în Divizia 18 Vânători de Munte, însă a revenit la vechea organizare între anii 1944-1945. În vara anului 1944 au
Vânători de munte () [Corola-website/Science/321917_a_323246]
-
vânători de munte crescuseră de la 12 000 de soldați la aproape 16 000 de soldați în urma reorganizării dintre anii 1943-1944. Regimentul de artilerie al diviziei avea în plus încă un batalion dotat cu tunuri de 75mm. La sfârșitul anului 1943, divizia 18 Infanterie fost transformată în Divizia 18 Vânători de Munte, însă a revenit la vechea organizare între anii 1944-1945. În vara anului 1944 au fost create divizii de instrucție (numărul 101, 102, 103 și 104) pentru fiecare divizie de vânători
Vânători de munte () [Corola-website/Science/321917_a_323246]