12,418 matches
-
aur clasa a doua de la Berlin în 1891, precum și în 1898, medalia de aur clasa a doua de la Viena și medalia de argint la concursul din anul 1894 din Liov (Lemberg). Lucrările sale pot fi găsite în numeroase muzee și galerii de artă naționale din Polonia, cum ar fi Muzeul Național din Varșovia, Cracovia, Wroclaw, colecții de stat la palatul regal Wawel și Muzeul Silezia Superioară din Bytom. A murit la Viena în 1917. Zygmunt Ajdukiewicz a fost văr primar cu
Zygmunt Ajdukiewicz () [Corola-website/Science/329280_a_330609]
-
absolvit-o ca premiant. Între 1873 și 1874 rămâne în Italia, la Roma, unde realizează primele sale opere celebre „"Roman Inn"” și „"Morra Game"” cu care Aleksander Gierymski revine la Varșovia și deschide o expoziție la începutul anului 1875 la Galeria Zachęta. Ambele picturi au primit aplauzele publicului și ale criticii de artă. La sfârșitul anului 1875, artistul se întoarce la Roma unde rămâne până în anul 1879, perioadă în care evoluează datorită multiplelor studii pe care le face cu privire la pictura italiană
Aleksander Gierymski () [Corola-website/Science/329304_a_330633]
-
al XX-lea. Mulți dintre acești pictori au venit la München pentru a studia la universitățile de aici. Unii dintre ei au dobândit recunoaștere internațională, alții au venit doar pentru a vizita orașul sau a participa la expozițiile organizate în galeriile de artă. Inspirați din evenimentele istorice și naționale la care au luat parte pe teritoriul Poloniei de astăzi, inspirați deasemenea de peisajele poloneze precum și de tradițiile lor, artiștii care mai târziu și-au coagulat apartenența la acest grup, au avut
Grupul de la München () [Corola-website/Science/329309_a_330638]
-
a fost prezentată la expoziția din Zachęta în 18 martie 1894. Expoziția a fost însoțită de o atmosferă de senzațional și de scandal, oricum aproximativ 12.000 de persoane au văzut pictura, aducând un venit de aproape 350 de ruble galeriei. În ciuda succesului picturii, Podkowiński nu a putut găsi un cumpărător dispus să o cumpere: i s-au oferit 3000 de ruble, dar Podkowiński a cerut 10.000. În dimineața zilei de 24 aprilie 1894, 37 zile după deschiderea expoziției și
Extazul () [Corola-website/Science/329312_a_330641]
-
polonezi „Sztuka”: Józef Chełmoński, Julian Fałat, Jacek Malczewski, Józef Mehoffer, Jan Stanisławski, Włodzimierz Tetmajer, Leon Wyczółkowski și Stanisław Wyspiański. În anul 1910, Teodor Axentowicz devine rector al Academiei din Cracovia și din anul 1928 a fost membru de onoare al Galeriei Naționale de Artă Zachęta. El a murit la 26 august 1938 la Cracovia. În timpul vieții sale, Teodor Axentowicz a deschis o mulțime de expoziții de artă în Polonia și străinătate. A fost distins cu numeroase medalii de aur la expozițiile
Teodor Axentowicz () [Corola-website/Science/329319_a_330648]
-
este o pictură de Olga Boznańska, expusă la Galeria de Artă al secolului al XX-lea, în clădirea principală a Muzeului Național din Cracovia. Portretul îmbină elemente de impresionism și simbolism caracteristice stilului individual a artistei. Pictura prezintă imaginea din față a unei fete. Chipul ei palid atrage atenția
Fata cu crizanteme () [Corola-website/Science/329314_a_330643]
-
zona istorică a pitorescului oraș Kazimierz Dolny are la bază tonurile reci și calde aplicate prin tehnica pointilismului. Când Aleksander Krywult, Pankiewicz și Podkowinski au expus o serie controversată de pânze cu peisaje impresioniste, critica de artă a fost vehementă. Galeria de artă Georges Petit din Paris a expus în anul 1900 lucrările lui Pankiewicz, deasemenea ele au fost prezente la diverse saloane din Paris cum ar fi Salonul de toamnă din 1904, 1907, 1909 și 1919 și la saloanele Societății
Józef Pankiewicz () [Corola-website/Science/329300_a_330629]
-
pe Pierre Bonnard și pe Félix Fénéon, pictori care vor avea o puternică influență în pictura sa ulterioară. În timpul primului război mondial Pankiewicz se stabilește în Spania unde îl cunoaște pe Władysław Jahl. În 1922 face o expoziție personală la Galeria Bernheim-Jeune din Paris unde are parte de multe aprecieri elogioase vis-a-vis de pictura sa. Din anul 1923 revine la profesorat în Cracovia de unde pleacă din nou la Paris pentru a conduce, în perioada 1925 - 1937, o filială a Academiei din
Józef Pankiewicz () [Corola-website/Science/329300_a_330629]
-
vis-a-vis de pictura sa. Din anul 1923 revine la profesorat în Cracovia de unde pleacă din nou la Paris pentru a conduce, în perioada 1925 - 1937, o filială a Academiei din Cracovia, pe pământ franțuzesc. Lucrările sale au fost expuse la galeriile din Varșovia (1923) și la Palatul de Arte din Cracovia (1924). La Expoziția Națională din Poznan (Powszechna Wystawa Krajowa) din anul 1929, Józef Pankiewicz primește medalia de aur. În 1933, Institutul de promovare culturală din Varșovia a organizat o mare
Józef Pankiewicz () [Corola-website/Science/329300_a_330629]
-
Universul”]. "Femeia și Căminul", nr. 115, 16 măr 1947, p. 2. Glasber, Maximilian. Expoziția [Asociației de artă] “Tinerimea Artistică”. (Cronică plastică). "Era nouă", 4, nr. 748, 11 apr 1947. Referire la Nicu Enea. Ultimile expoziții. [Expoziție inaugurală dedicată Jugoslaviei, la galeria “Arcadia” din București.. "Semnalul", 11 dec 1947, p.2. Referire la Nicu Enea. Sporici, V[asile]. Secțiunea plastică a expoziției “Lupta pentru pace” [organizată de Comitetul regional Bacău al PMR] isvor de prețioase învățăminte. "Luptătorul", 5, nr. 781, 15 sep
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Peisaj la Mogoșoaia”, “Barajul de la Bicaz”, “Iarnă la Valea Arinilor”, “Mama oarbă”, “Nud” și “Autoportret”. Enea, Nicu. 1. Peisaj. 2. Natură moartă. 3. Iarnă. [Reproduceri]. "Ateneu", 2, nr. 2, feb 1965, p. 14. Coban, Grigore V. Retrospectivă Nicu Enea [la Galeria de artă a Muzeului regional Bacău, cu circa 130 de lucrări]. (Cronică plastică). "Steagul roșu", 28 măr 1965, p. 2. Articolul conține reproduceri după lucrările “Muncitor mecanic”, Bătrâni arând” și “Cosașii”. Căciularu, Rony"'. Retrospectivă Nicu Enea la [Palatul culturii din
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Coban, Grigore V"'. Expoziția de desene - Nicu Enea. "Steagul roșu", 28, nr. 6313, 31 mai 1973, p. 2. Enea, Nicu. Al. I. Cuza. [Reproducere]. "Ateneu", 10, nr. 5, măi 1973, p. 15. Coban, Grigore V. Desenele lui Nicu Enea. Expoziții. [Galeriile de artă Bacău]. "Contemporanul", nr. 26, 22 iun 1973, p. 7. Cenaclul UAP. “Nicu Enea” pe un drum ascendent? Dosare deschise. [Masă rotundă cu: Ilie Boca, Ion Burdujoc, C. Ciosu, Grigore V. Coban, Vasile Crăița Mândră, C. Doroftei, Gh. Mocanu
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
roșu", 33, nr. 6812, 27 mai 1978, p. 6. Bujor, Doina. Retrospectivă de pictură și grafică Nicu Enea - sărbătoare a culorii și luminii. "Steagul roșu", 33, nr. 6814, 10 iun 1978, p. 6. Coban, Grigore V"'. Retrospectivă Nicu Enea. Jurnalul galeriilor. "Ateneu", 15, nr. 2, iun 1978, p. 12. Enea, Nicu. 1. Natură statică cu ceramică. 2. Autoportret. 3. Peisaj cu stejari. 4. Peisaj la Dubrovnik. 5. Elvira. 6. Autoportret cu ștergar. 7. Peisaj cu dealuri. 8. Piața din Sibiu. [Reproduceri
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
1978, p. 3, 5, 7, 8, 9, 11, 12. Retrospectivă de pictură și desen Nicu Enea. "Buletinul cultural-educativ", trim. 2, 1978, p. 13. Ciucă, Valentin."' Nicu Enea. "România literară", 11, nr. 39, 28 sep 1978, p.18. Deac, Mircea. Jurnalul galeriilor. Retrospectivă Nicu Enea [la sală Dalles]. "Informația Bucureștiului", 26, nr. 7809, 28 oct 1978. Grigorescu, Dan. Un artist reprezentativ al specificului românesc. [Retrospectivă Nicu Enea la sala Dalles]. (Cronică plastică). "România liberă", 36, nr. 10581, 2 nov 1978, p. 2
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Bacovia - corespondențe afective. "Ateneu", 34, nr. 4, apr 1997, p. 6. Expoziția de pictură Nicu Enea, deschisă la Bacău în 1926, cuprinde motivele poeziei lui Bacovia: toamnă, liniștea, târgul etc. Nicu Enea. 1897 - 1960. Retrospectivă. [Pliant]. Bacău, Muzeul de Artă; Galeriile “Alfa”, măi 1997. Nicu Enea. În: "Muzeul de Artă Constantă. "București, Chimprest Publicity, 1998, p. 37. U[ngureanu], P[etronela]. Nicu Enea a fost redescoperit la Biserică “Sfinții Voievozi”. Această a fost pictată de Nicu Enea între anii 1937-1938]. "Deșteptarea
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
intre în grevă, conflictul afectând mai mult mine. Prima zi se desfășoară pe fundalul lipsei de reacție din partea forțelor de represiune, asta deși ziua se încheie cu oprirea grupului electric al unui puț (fapt care punea în pericol de inundare galeriile, minerii aflați în subteran riscând în plus sufocarea în lipsa funcționării ventilației) de către elementele radicale ale greviștilor. A doua zi administrația locală apelează, cum era cutuma, la armată, care deschide focul contra greviștilor deciși să reziste cât timp nu le sunt
Greva de la Lupeni, 1929 () [Corola-website/Science/328703_a_330032]
-
simplă, aproape decorativă a suprafețelor și conturarea formelor cu negru, precum și decuparea subiectului principal de fond prin contrast valoric a atras nu numai atenția, ci și laudele lui Gauguin, care avea un stil asemănător. În anul 1897 a expus la galeria ""S. Bing"" din Paris, secțiunea Art Nouveau. Rippl-Rónai a participat pentru ultima dată în 1898 la o expoziție împreună cu gruparea Nabis la galeria ""Durand-Ruel"". Cu prilejul unei călătorii la Banyuls-sur-Mer, o așezare situată la poalele munților Pirinei, este fascinat de
József Rippl-Rónai () [Corola-website/Science/328733_a_330062]
-
atenția, ci și laudele lui Gauguin, care avea un stil asemănător. În anul 1897 a expus la galeria ""S. Bing"" din Paris, secțiunea Art Nouveau. Rippl-Rónai a participat pentru ultima dată în 1898 la o expoziție împreună cu gruparea Nabis la galeria ""Durand-Ruel"". Cu prilejul unei călătorii la Banyuls-sur-Mer, o așezare situată la poalele munților Pirinei, este fascinat de împrejurimi, de culorile puternice ale locurilor, ceea ce îl determină să picteze peisaje după natură, care constituie o trecere spre o cromatică luminoasă, pătrunsa
József Rippl-Rónai () [Corola-website/Science/328733_a_330062]
-
pe frontul sârbesc, unde lucrează împreună cu pictorul austriac Kokoschka. Urmează o perioadă în care realizează mai ales pasteluri care înfățișează portrete feminine, modelul prferat fiind Elza Bányai, pe care o cunoscuse în 1915. În 1923 se hotărăște să realizeze o galerie a contemporanilor săi în portrete-pastel. József Rippl-Ronai a murit în vila "Romă" din Kaposvár pe 25 noiembrie 1927.
József Rippl-Rónai () [Corola-website/Science/328733_a_330062]
-
Olanda”. Fără niciun mijloc de existență, Valeriu Pantazi a primit ajutor de la prietenii lui din Pitești (din timpul studenției) care i-au întins o mână de ajutor oferindu-i sala „Metopa” unde a putut să expună clandestin, vara, când custodele galeriei era plecat în concediu. Sprijinit de maestrul Gheorghe Pantelie care l-a și găzduit în Pitești, a vândut aproape toate lucrările expuse (1985 - 1989) și a fost sfătuit de către acesta să înceapă să abordeze expresionismul abstract. Ca urmare a vânzării
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
din 1989. În anul 1990 a pleacat în Olanda, la Nijmegen, unde și-a revăzut soția după cinci ani de despărțire. Avea 50 de ani, 7 expoziții, 4 cărți cărți publicate, numeroase articole și interviuri. În Olanda, a vizitat multe galerii, Muzeul Van Gogh, Muzeul Regal din Amsterdam și a încheiat un contract pentru două expoziții cu „Leon ArtGalery”. A lucrat cu asiduitate pânze mari expresionist-abstracte. Prima expoziție de la „Leon ArtGalery” a fost un succes. În scurt timp presa de specialitate
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
cu „Leon ArtGalery”. A lucrat cu asiduitate pânze mari expresionist-abstracte. Prima expoziție de la „Leon ArtGalery” a fost un succes. În scurt timp presa de specialitate l-a declarat „cel mai mare COBRA din Est”. A deschis apoi o expoziție la „Galeria MILL” cu lucrări figurative și nuduri. A vândut din nou tot! În anul următor, la a doua expoziție din Quick era deja un clasic al „expresionismului abstract liric”. A fost invitat peste tot, a cunoscut mulți artiști olandezi, iranieni, unguri
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
principale este poetul Valeriu Pantazi. În anul 2014, scriitoarea piteșteană Maria Mona Vâlceanu a publicat romanul „"Egor - o iubire imposibilă"” la Editura Zodia Fecioarei, Pitești, ISBN 978-973-9388-61-0. Coperta I-a a romanului are ca ilustrație pictura „"Natașa după baie"” (vezi galeria de imagini), realizată de Valeriu Pantazi. Mai jos câteva poezii din volumul „"Celebrări"” din anul 1978: Valeriu Pantazi a participat la expoziții de pictură, personale și de grup, după cum urmează: Picturile sale se regăsesc în colecții private din Australia, Belgia
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
se alătură stilistic expresionismului. Deși opera sa în domeniul expresionismului abstract l-a incitat necontenit, el a rămas fidel figurativului. Valeriu Pantazi spune despre el însuși: Henk de Moll - Cu ocazia expoziției deschisă în Wegedoorm-Cuijik, Olanda(1991), la Leon Art Galerie, Henk de Moll spunea cu privire la pictura lui Pantazi: George Colpit surprinde în romanul său „"Nebunul"”, viață boemă din care făcea parte Valeriu Pantazi: În domeniul picturii expresionist - abstracte sunt de menționat cele 14 opere faimoase, din seria de 24 de
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
personale, în 1979 la teatrul Giulești și în 1980 la Amfiteatru, șanț urmate de bursă Uniunea Artiștilor Plastici din România, de premiul Amfiteatru și de participări la concursuri și expoziții colective naționale. În 1985 Ștefan Râmniceanu organizează simultan în două galerii de artă bine cunoscute pe scena culturală bucureșteana - „Galeria Orizont” și „Atelier 35” - prima sa expoziție personală importantă. Demersul său artistic atrage atenția mai multor personalități majore ale scenei culturale românești. Radu Bogdan, exegetul operei lui Ion Andreescu și filozoful
Ștefan Râmniceanu () [Corola-website/Science/328760_a_330089]