KorAP: Find »[drukola/base=german & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...467 468 469 ...498 >

12,450 matches

Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456

situate în stadiul recunoașterii internaționale. Până în acel an, toate guvernele federale conduse de UCD au urmărit consecvent politica promovată de Adenauer: până la realizarea unității germane, guvernul federal este unica ordine legitimată statal a poporului german purtând, de aceea, grija tuturor germanilor dintre Elba și Oder841. O etapă determinantă va fi marcată până la recunoașterea RDG ca al doilea stat german de asigurarea că Germania de Vest nu va considera niciodată Estul ca o țară străină. Câteva luni mai înainte, la 5 martie

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
Varșovia și Bonnul dădeau asigurări că nu aveau nici cele mai mici revendicări teritoriale unul contra celuilalt și anunțau intenția de a aprofunda cooperarea între cele două țări. Într-o "informare" asupra măsurilor umanitare, Moscova își dădea acordul asupra repatrierii germanilor din Polonia și a regrupării familiilor acestora prin Crucea Roșie. În contrapartidă, în ansamblul acestor tratate, sovieticii deveneau semnatari ai Acordului cvadripartit asupra Berlinului, care confirma în linii mari situația existentă (în vigoare). În termenii tratatului, sectoarele occidentale ale Berlinului

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
în problema germană istoria și-a spus ultimul cuvânt?"869 După o jumătate de secol de așteptare, situația devenea din ce în ce mai insuportabilă. La jumătatea lunii decembrie 1989, într-un interviu remarcabil difuzat de televiziunea est-germană, președintele federal Richard von Weizsäcker îndemna germanii din est la răbdare, non-violență și recomanda oamenilor politici și mass-mediei vest-germane să dea dovadă de reținere, pentru a nu sufoca discuțiile 870. Credința în reunificare a dăinuit și a fost promovată de toți liderii vest-germani. Să ne reamintim discursul

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
în Bundestag, cu prilejul ședinței comemorative prilejuite de aniversarea a 40 de ani de la sfârșitul războiului în Europa 8 mai 1985: "Noi toți, vinovați sau nu, tineri sau bătrâni, trebuie să ne acceptăm trecutul". Această declarație privind "responsabilitatea comună" a germanilor în fața istoriei menține de fapt deschisă problema reunificării: " Problema germană va rămâne deschisă atâta timp cât poarta Brandenburg va fi închisă", este formula ce descrie destul de bine ce însemna divizarea Germaniei, des folosită la Berlin la începutul anilor '80871. Și cât de

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
cu prilejul vizitei din 4 ianuarie 1990 a cancelarului german: "Germanii numără optzeci de milioane 886. Și dacă optzeci de milioane vor să fie împreună, atunci este bine să respecți acest lucru... Franța respectă voința a optzeci de milioane de germani"887. După semnarea Tratatului "doi plus patru", la 13 septembrie 1990, la Moscova a și fost perfectat Tratatul de bună vecinătate, de parteneriat și de cooperare între Republica Federală a Germaniei și URSS, semnat la 9 noiembrie la Bonn888. Pentru

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
lumii, nu a avut acoperire, realitatea evidențiind sub 400 miliarde mărci. Pe termen scurt, diferențele sociale și economice dintre est și vest păreau că se accentuează 895. Cei patruzeci de ani au arătat curând cât de mult s-au îndepărtat germanii unii de alții, mulți est-germani considerându-se mai degrabă "obiecte ale unei anexări", și nu parteneri în procesul de reunificare. "Reconstrucția Estului", armonizarea condițiilor de viață din Est cu cele din Vest au rămas obiectivele prioritare ale politicii interne germane

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
industrial al Ruhrului și al Rinului, în regiunea Rin-Main cu orașele Frankfurt și Wiesbaden, polul economic Stuttgart cu împrejurimile sale, ca și în zonele de mare activitate economică din Bremen, Köln, Dresda, Hamburg, München, Leipzig sau Nürnberg. Unul din trei germani locuiește într-unul din cele 82 de mari orașe cu peste o sută de mii de locuitori. Alături de germani trăiește o importantă populație aparținând minorităților naționale: sorbi (descendenți ai etniei slave), frizoni (descendenți ai unei populații de origine germanică de pe

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
sale, ca și în zonele de mare activitate economică din Bremen, Köln, Dresda, Hamburg, München, Leipzig sau Nürnberg. Unul din trei germani locuiește într-unul din cele 82 de mari orașe cu peste o sută de mii de locuitori. Alături de germani trăiește o importantă populație aparținând minorităților naționale: sorbi (descendenți ai etniei slave), frizoni (descendenți ai unei populații de origine germanică de pe litoralul Mării Nordului), danezi (în regiunea Schleswig) și rromi de naționalitate germană. Din totalul populației RFG, 7,3 milioane sunt

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
format în perioada 1945-1947 în landurile federale occidentale. Partidul Verzilor a fost constituit în 1979, la scară federală. Sistemul electoral este organizat în conformitate cu principiile Constituției. Pentru toate tipurile de adunări reprezentative, alegerile sunt generale, directe, libere, egale și secrete. Toți germanii care au împlinit vârsta de 18 ani, au reședința de cel puțin trei luni în Germania și nu au fost privați de dreptul de vot pot alege sau pot fi aleși. Pentru a fi ales, există și condiția de a

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
faptelor dispărute, decât să distingi între informația reală și cea de rea-credință, ultima "menită" să distrugă credibilitatea unor popoare întregi. În această privință esențială autorul își asumă o maximă luciditate: cea a responsabilității științifice. Cartea începe cu primele informații despre germani, care datează din primele secole creștine. Citându-l tot pe Tacitus, autorul evocă, în primele pagini, existența unei solidarități militare supreme: războinicul german nu trebuia să accepte să supraviețuiască șefului său ucis în luptă. Firescul moral al acestui sacrificiu este

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
Germaniei: 1815-1890, All, București, 1998. STREISAND, Joachim, Deutsche Geschichte in einem Band. Ein Überlich, Berlin, VEB Deutscher Verlag der Wissenschaften, 1971. TACITUS, P. Cornelius, Opere, I (Dialogul despre oratori; Despre viața și caracterul lui I. Agricola; Despre originea și țara germanilor), Ed. Științifică, București, 1958. TEODOR, Pompiliu, Interferențe iluministe europene, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1984. TREITSCHKE, Heinric von, Deutsche Geschichte, Berlin. TRÓCSÁNY, Zsolt, Az Erdélyi fejedelemség korának orszaggyülési, Budapest, 1976. TYMOWSKI, Michal, Une histoire de la Pologne, Noire sur Blanc, 1147 Montricher, Elveția

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
Fulbrook, Eine kurze Geschichte Deutschlands, Europäisches Institut, 2002, Seite 7 (rumänische Übersetzung). 4 J. Fleckenstein, Istoria Germaniei, 1. Bazele și începutul istoriei germane, Teora, București, 2000, pp. 9-10. 5 Mary Fulbrook, op. cit., p.21. 6 Tacitus, Despre originea și țara germanilor, în Opere, I, București, 1958, XXVIII-XLVI. 7 J. Fleckenstein, op. cit., p. 32. 8 A se vedea comentariul lui H. Schulze: Klein deutsche Geschichte, München, 2003, pp. 10-11. 9 Apud V. Pârvan, Getica. O protoistorie a Daciei, București, 1982, p. 51

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
388; J. Streisand, op. cit., p. 37. 45 J. Streisand, op. cit., p. 37. J. Fleckenstein, op. cit., pp. 140-141. Mary Fulbrook, op. cit., pp. 23-24. Istoria diplomației, vol. I, București, 1962, pp. 111-112. 46 J. Calmette, op. cit., pp. 19-21. Asupra acestor instituții la germani, a se vedea J. Fleckenstein, op. cit., pp. 119-122 (Vasalitatea) și pp. 122-124 (Beneficiul). 47 J. Fleckenstein, op. cit., p. 124. 48 M. Bloch, La Soci(t( f(odale. Les classes et le gouvernement des hommes, Paris, 1949, p. 259. 49 Ibidem

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
se vedea interpretarea lui Th. Nägler, op. cit., p. 39. 102 Jacques Le Rider, Mitteleuropa, Iași, 1997, pp. 31-32. Th. Nägler, op. cit., p. 49. 103 Jacques Le Rider, op. cit., p. 34. Literatura sovietică a numit acest proces ca "agresiune a feudalilor germani împotriva Răsăritului" (Istoria diplomației, I, p. 145.) 104 Th. Nägler, op. cit., pp. 20-21. 105 Ibidem, p. 21. Mary Fulbrook, op. cit., p. 26. 106 Th. Nägler, op. cit., pp. 42, 66. 107 Gh. Bichicean, Congregațiile generale în Transilvania voievodală, Ed. CH Beck

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
op. cit., pp. 332-333. 455 R. Mantran (coord.), op. cit., pp. 477-478. Vizita imperială a fost precedată de venirea la Istanbul a unei importante delegații de oameni de afaceri germani, condusă de directorul Deutsche Bank. Ideea construirii căii ferate de la Bagdad de către germani a fost acceptată. 456 Ibidem, p. 479. 457 În acest sens, Mary Fulbrook, op. cit., p. 184. 458 Apud N. Ciachir, op. cit., p. 223. 459 Mary Fulbrook, op. cit., p. 184. 460 H. Schulze, op. cit., p. 127. 461 Kalevi J. Holsti, op. cit

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
Cănănău, O istorie documentară a SUA, Editura Agatha, 2003, p. 171. Z. Zamfir, Istoria universală contemporană, București, 2003, p.57. 500 Apud N. Ciachir, Istoria relațiilor internaționale, pp. 242-243. 501 Ar fi trebuit să fie ultima pe acel front, unde germanii dețineau supremația. Parisul era bombardat de uriașul tun "Die Dicke Bertha", construit la uzinele Krupp, ceea ce provoca o panică generală. M. N. Popa, op. cit., p. 404. 502 P. Miquel, op. cit., p. 491. von Krockow, op. cit., pp. 115-116. 503 H. Schulze

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
P. Miquel, op. cit., p. 491. von Krockow, op. cit., pp. 115-116. 503 H. Schulze, op. cit., pp. 133-135. 504 von Krockow, op. cit., p. 115. M. F. Boemeke, G. D. Feldman, Elisabeth Glaser (ed.), The Treaty of Versailles. A Reassessment after 75 years, German Historical Institut, Cambridge University Press, Washington, DC 2006, p. 41. 505 M. N. Popa, op. cit., p. 428. 506 M. F. Boemeke, G. D. Feldman, Elisabeth Glaser (ed.), op. cit., pp. 41-42. 507 Ibidem, p. 42. A se vedea și M. N.

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
384. 711 Norvegia se declarase neutră în septembrie 1939. Amănunte conform generalului Björn Christophersen, în Memorial de război, pp. 108-116. Jacques de Launay, op. cit., pp. 61-64, 74-81. P. Milza, S. Berstein, op. cit., p. 385. H. Schulze, op. cit., p. 175. Acum germanii au desfășurat prima mare operațiune aeropurtată, denumită de acum "manevră pe verticală". 712 P. Miquel, op. cit., pp. 525-526. Jacques de Launay, op. cit., pp. 66-69. 713 von Krockow, op. cit., p. 99. 714 Jacques de Launay, op. cit., pp. 87-97. 715 Se vorbea

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
directiva nr. 21" sau "planul Barbarossa"). Jacques de Launay, op. cit., pp. 267-271. Data de 22 iunie, duminica, era prima zi de permisie acordată Armatei Roșii de la începutul anului. Stalin nu a dat crezare informațiilor cu privire la atacarea iminentă a URSS de către germani, nici chiar ale agentului Sorge (ibidem, pp. 262-266; vezi și Gh. Buzatu, op. cit., p. 77). 726 Z. Zamfir, op. cit., p. 180. 727 Gh. Bichicean, op. cit., p. 158. În cadrul acestei operațiuni, Armatele 3 și 4 române, alături de cele germane desfășurau în cadrul

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
réalité, p. 133. 879 Renata Fritsch-Bournazel, op. cit., p. 38. 880 H. Kohl, op. cit., p. 183. Gh. Bichicean, op. cit., pp. 241, 259. 881 Renata Fritsch-Bournazel, op. cit., pp. 147-148. 882 Allemagne. Faits et réalité, pp. 133-134. A fost "unda verde" așteptată de germani pentru realizarea reunificării. 883 Renata Fritsch-Bournazel, op. cit., 1991, p. 10 884 H. Kohl, op. cit., p. 27. 885 Jacques Le Rider, op. cit., pp. 44-45. 886 Cifra mai exactă este de 78,3 milioane locuitori în 1990; apud Mary Fulbrook, op. cit., p.

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783

întreb dacă nu acești șase oameni au fost cei care au avut dreptate. Oare n-ar fi fost mai bine în ziua aceea să spunem că rezistăm? Pierdeam războiul în opt zile, mureau cîteva zeci de mii de oameni, dar germanii ar fi intrat în țara noastră, pentru că n-ar fi admis - e un calcul pe care îl puteau face și oamenii politici de atunci - să-i lase pe ruși să pună mîna pe petrolul de la Ploiești, din moment ce pregăteau un război

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
pe ruși să pună mîna pe petrolul de la Ploiești, din moment ce pregăteau un război împotriva URSS. Lucrul acesta se știa, îl scrisese Hitler în cartea sa, Mein Kampf, cu ani în urmă. E clar deci că, dacă noi îi lăsam pe germani să ne ocupe restul țării, am fi avut exact aceeași situație ca Polonia, adică în tot timpul războiului am fi fost ocupați de cele două mari puteri agresoare, dar rămîneam cu onoarea nepătată. Există un principiu de la care n-aveam

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
Noi trebuia să ne batem în 1940 împotriva rușilor, chiar de n-ar fi durat decît opt zile. Căci, după ce am cedat Basarabia și nordul Bucovinei rușilor, a trebuit să cedăm și nordul Transilvaniei. Au bătut cu pumnul în masă germanii, iar noi am cedat ungurilor jumătate din Transilvania (Diktat-ul de la Viena) și Cadrilaterul bulgarilor, prin urmare am pierdut în cîteva luni o treime din țară fără să tragem un foc de armă! Repet convingerea mea: trebuia să ne batem, mai

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
noastre la 27 iunie 1940, s-ar zice că toate ne-au ieșit rău și că am dat tuturor prilej de a ne judeca rău: sîrbii și grecii, vechii noștri prieteni și aliați, ne pot învinui că am autorizat pe germani să folosească teritoriul nostru pentru a-i ataca pe la spate; aliații noștri occidentali tradiționali nu ne iartă că ne-am aliat apoi cu Germania pentru a recuceri Basarabia și Bucovina; rușii nu ne iartă că noi, mică putere, am îndrăznit

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
spate; aliații noștri occidentali tradiționali nu ne iartă că ne-am aliat apoi cu Germania pentru a recuceri Basarabia și Bucovina; rușii nu ne iartă că noi, mică putere, am îndrăznit să pătrundem în "Sfînta Rusie" pînă pe malurile Volgăi; germanii pot nutri un adînc resentiment pentru "trădarea" noastră de la 23 august 1944! Cu alte cuvinte, facem figură proastă în ochii tuturor din cauza unei singure greșeli fatale săvîrșite în ziua de 27 iunie 1940" . A fost cu adevărat o fatală greșeală

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]