11,901 matches
-
pus capăt Revoluției Maghiare de la 1848-1849. Tratatul de pace a fost semnat de generalul maghiar Artúr Görgey (reprezentantul revoluționarilor maghiari) și contele Theodor von Rüdiger (reprezentatul Armatei Imperiale Ruse). În urma capitulării, generalul austriac Julius Jacob von Haynau a fost numit guvernator plenipotențiar imperial al Ungariei și a supus-o cu brutalitate. După ce rușii au intervenit în conflictul austro-ungar, înfrângerea ungurilor a devenit doar o chestiune de timp, deoarece austro-rușii aveau acum o forță militară mult mai mare. Momentul decisiv l-a
Pacea de la Șiria () [Corola-website/Science/334832_a_336161]
-
platforma DA au pichetat hotelul "Nobil", situat pe strada Mihai Eminescu din centrul capitalei, care îi aparține oligarhului Vladimir Plahotniuc. În timpul protestului, hotelul era păzit de zeci de polițiști. De la hotel, manifestanții au mărșăluit până la Banca Națională, susținând ca fostul guvernator al BNM Dorin Drăguțanu este și el complice la furtul de la BEM și că acesta și-a dat demisia fără ca să răspunda în fața legii. După aceasta, manifestanții au pichetat și sediul Procuraturii Generale, unde au cerut repetat demisia procurorului general
Protestele din Republica Moldova din 2015–2016 () [Corola-website/Science/334799_a_336128]
-
globalului război de șapte ani și s-a dat între coloniile America britanică și Noua Franță, ambele fiind susținute de unități militare din metropolele sale, precum și de aliați amerindieni. În iunie 1747, influența comercianților britanici s-a extins. De aceea, guvernatorul Noii Franțe i-a ordonat lui Pierre-Joseph Celeron să conducă o expediție militară în zonă. Obiectivul său era acela de a atrage indigenii în tabăra franceză pentru a avea suficientă forță în a se opune sferei britanice. Celeron, în expediția
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
Pickawillany, unde s-a întâlnit cu căpetenia tribală . Celeron l-a amenințat pe acesta că vor urmă consecințe grave dacă indienii vor conținuă comerțul cu britancii. Dar căpetenia a ignorat avertismentul, iar Celeron a revenit la Montreal în noiembrie 1749. Guvernatorul britanic a oferit terenuri indienilor pentru a dezvolta comerțul și chiar a construit o fortăreața pentru a le asigura protecția. În 1750, Christopher Gist a acționat în numele Companiei Ohio din Virginia pentru a purta negocierile cu triburile de indieni la
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
negocierile cu triburile de indieni la Logstown, încheind tratatul cu aceștia în 1752, la care au participat căpetenia Tanacharison și un reprezentant al Irochezilor, prin care indienilor li se păstra dreptul de vânătoare pe Valea Ohio. În cursul anului, noul guvernator al Noii Franțe, marchizul Duquesne, a trimis o nouă expediție în Ohio sub comanda ofițerului Charles Michel de Langlade, însoțit de 300 de soldați francezi-canadieni și războinici din Ottawa. Obiectivul lor era pedepsirea băștinașilor din Pickawillany pentru că nu au respectat
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
până la fortul La Boeuf, amenințându-i pe francezi. Irochezii au trimis delegați la conacul lui William Johnson din nordul statului New York, un inspector britanic pentru afacerile indigenilor, fiind chiar un membru de onoare al irochezilor. Acesta s-a întâlnit cu guvernatorul Clinton și cu ceilalți oficiali din coloniile americane la Albany. Căpetenia Hendrick Theyanoguin, președintele consiliului tribal Mohawk, a insistat ca britanicii să respecte obligațiile și să blocheze extinderea franceză, amenințând cu ruperea relației de prietenie dintre Confederația Irocheză și Coroana
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
și cu ceilalți oficiali din coloniile americane la Albany. Căpetenia Hendrick Theyanoguin, președintele consiliului tribal Mohawk, a insistat ca britanicii să respecte obligațiile și să blocheze extinderea franceză, amenințând cu ruperea relației de prietenie dintre Confederația Irocheză și Coroana Britanică. Guvernatorul Robert Dinwiddie din Virginia, investitor al companiei Ohio, a susținut că pierde profit dacă francezii își continuă acțiunile militare. Pentru a contracara prezența militară franceză în Ohio, în octombrie 1753, Dinwiddie l-a desemnat pe maiorul în vârstă de 21
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
de a întări confluența râurilor Allegheny și Monongahela și raportând că francezii cunosc bine zona Ohio. Chiar înainte de întoarcerea sa, Dinwiddie a trimis un corp de 40 de oameni sub comanda lui William Trent pentru a începe construirea unui fort. Guvernatorul Duquesne și-a suplimentat forțele franceze sub comanda lui Claude-Pierre Pecaudy de Contrecoeur, care s-a dus cu 500 de soldați la sud de Fort Venango în aprilie 1754. Când forțele au ajuns la 16 aprilie, Contecoeur i-a permis
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
transportul maritim francez, sechestrând corăbiile și capturandu-i pe marinari. În primăvară anului 1756, Marea Britanie și Franța și-au declarat război oficial. Britanicii au planificat operațiuni agresive pentru anul 1755. Generalul Braddock a condus o expediție împotriva fortului Duquesne în timp ce guvernatorul provincial al Massachusetts, William Shirley, a primit ordinul de fortificare a fortăreței Osego și a atacat fortul Niagara. Sir William Johnson a capturat fortul Sf. Frederic, iar locotenentul-colonel Robert Manckton a capturat fortul Breausejour din est, la frontierea dintre Nova
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
retras la Ticonderoga Point, unde au început construcția fortului Carillon. Hendrick Theyanoguin a fost ucis, iar Dieskay a fost capturat de britanici. Colonelul Monckton a avut succes în capturarea fortului Beausejour. Pentru a reduce livrările vitale de arme pentru Louisburg, guvernatorul Charles Lawrence al Noii Scotții a ordonat deportarea populației franceze din zona. Forțele lui Monckton au alungați și expulzat mii de acadieni. S-au mai produs ciociri în la Petitcodiac și la Bloody Creek, în apropiere de Annapolis Royal. După
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
au sosit întăririle franceze conduse de generalul maior Louis Joseph de Montcalm, Chevalier de Levis și colonelul Francois-Charles de Bourlamaque, toți veterani ai Războiului de Succesiune Austriac. La 18 mai, Anglia a declarat război Franței, războiul extinzându-se din Europa. Guvernatorul Vaudreuil, care își nutrea ambiția de a deveni comandantul suprem francez, a acționat în timpul iernii. Cercetașii au raportat lanțul slăbit de aprovizionare britanic, așa că a ordonat atacarea fortului Shirley. În luna martie, s-a desfășurat Bătălia de la Fort Bull, în
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
și sud. Victoria a fost completă în 1760, când , în ciuda pierderii Quebec în Bătălia de la Sainte-Foy, britanicii au fost capabili să prevină sosirea corăbiilor franceze în Bătălia de la Restighouche când armatele mărșăluiau în Montreal din trei părți. În septembrie 1760, Guvernatorul Vaudreuil a negociat capitularea cu generalul Amherst. Amherst a respectat cererea ca fiecare resident francez care alege să rămână în colonie să fie liber și să continuă să-și mențină tradiția romano-catolică și să-și păstreze proprietățile. Britanicii au tratat
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
iar mama sa - actriță de teatru radiofonic și scriitoare, verișoară îndepărtată a actriței de film și televiziune Angela Lansbury. Numele mijlociu Bligh pe care il poarta adesea membrii masculini ai familiei, provine de la un ilustru strămoș. William Bligh, al patrulea guvernator al coloniei New South Wales în vremea Rebeliunii Romului din 1808. Părinții lui Turnbull s-au despărțit când el a avut nouă ani, mama plecând mai întâi în Noua Zeelandă și apoi, în Statele Unite. De atunci, Turnbull a fost crescut de
Malcolm Turnbull () [Corola-website/Science/334850_a_336179]
-
germane în timpul mariajului. Ca și fratele său Carol al II-lea, Ernest a beneficiat de pe urma căsătoriei Charlottei și a obținut o promovare în armata hanovriană, al cărei șef era George al III-lea. În cele din urmă, Ernest a devenit guvernator miliatr de Celle în Hanovra, unde a primit-o pe sora exilată a regelui George al III-lea, regina Caroline Matilda, după ce aceasta s-a despărțit de soțul ei, Christian al VII-lea al Danemarcei. Într-un efort de a
Ernest Gottlob de Mecklenburg () [Corola-website/Science/334859_a_336188]
-
construirea unei moschei. Ruinele celei mai vechi moschei din Crimeea, numită câteodată și „moscheea lui Baybars” există și astăzi în Crimeea. Ulterior acestei acomodări Baybars pleacă spre Cairo unde avansează rapid în societatea egipteană, la început comandantul unui regiment mameluc, guvernator într-un număr de provincii, ca într-un final să ajungă în apropierea familiei sultanului al-Salih și a soției acestuia Shajarat al-Durr. Apogeul vieții lui Baybars este reprezentat de asasinarea sultanului egiptean Qutuz, regicid care a pavat drumul fondării statului
Baybars I () [Corola-website/Science/332112_a_333441]
-
mamelucii iau în considerare organizarea unor raiduri punitive împotriva lui Bohemond din Antiohia și Hethum din Armenia, principalii aliați ai mongolilor. Dar în sânul armatei egiptene izbucnește o luptă pentru putere. Baibars ar vrea să se stabilească la Alep, în calitate de guvernator semi-independentș Qutuz, care se teme de ambițiile locotenentului său, refuză. Nu vrea o putere concurentă în Siria. Pentru a pune capăt acestui conflict, sultanul adună armata și își reia drumul spre Egipt. Ajuns la trei zile de mers spre Cairo
Baybars I () [Corola-website/Science/332112_a_333441]
-
Kiat" (เฉลิมพระเกียรติ) în thailandeză înseamnă ”în onoarea unui membru al familiei regale”. Fiecare district este condus de un ofițer-șef al districtului ( Amphoe, ), care este numit de către Ministrul de Interne al Thailandei. Ofițerul se subordonează guvernatorului provincial. Districtul în care se află biroul de administrare a provinciei este numit "Amphoe Mueang". Districtele minore ("King Amphoe", กิ่งอำเภอ — ""กิ่ง"") sunt formate atunci când centrul administrativ al districtului este prea îndepărtat de anumite zone, creând incomodități
Amphoe () [Corola-website/Science/332107_a_333436]
-
Sfârșitul Războiului Ruso-Turc din 1877-1878, a condus la reuniunea Congresului de la Berlin. Puterile participante la congres au avut ca sarcină, între altele, să numească, pentru „a ajuta” sultanul la administrarea Rumeliei Orientale (provincie a Imperiului Otoman cu majoritate bulgară), un "guvernator civil" și un "guvernator militar", care trebuiau să fie de religie creștină, dar nebulgari, pentru a nu favoriza desprinderea Rumeliei Orientale de Imperiul Otoman și alipirea acesteia la Bulgaria proaspăt autonomă. Prințul Vogoridis (Alecu Vogoride), descendent de fanariot, a fost
Vitalis Pașa () [Corola-website/Science/332109_a_333438]
-
1877-1878, a condus la reuniunea Congresului de la Berlin. Puterile participante la congres au avut ca sarcină, între altele, să numească, pentru „a ajuta” sultanul la administrarea Rumeliei Orientale (provincie a Imperiului Otoman cu majoritate bulgară), un "guvernator civil" și un "guvernator militar", care trebuiau să fie de religie creștină, dar nebulgari, pentru a nu favoriza desprinderea Rumeliei Orientale de Imperiul Otoman și alipirea acesteia la Bulgaria proaspăt autonomă. Prințul Vogoridis (Alecu Vogoride), descendent de fanariot, a fost numit guvernator civil, de
Vitalis Pașa () [Corola-website/Science/332109_a_333438]
-
și un "guvernator militar", care trebuiau să fie de religie creștină, dar nebulgari, pentru a nu favoriza desprinderea Rumeliei Orientale de Imperiul Otoman și alipirea acesteia la Bulgaria proaspăt autonomă. Prințul Vogoridis (Alecu Vogoride), descendent de fanariot, a fost numit guvernator civil, de comun acord cu sultanul și cu patriarhul de la Constantinopol. Pentru postul de guvernator militar, însărcinatul cu afaceri francez l-a propus pe Vitalis, care prezenta avantajul, în raport cu alți candidați susținuți de celelalte puteri, prin cunoașterea limbilor locale și
Vitalis Pașa () [Corola-website/Science/332109_a_333438]
-
nu favoriza desprinderea Rumeliei Orientale de Imperiul Otoman și alipirea acesteia la Bulgaria proaspăt autonomă. Prințul Vogoridis (Alecu Vogoride), descendent de fanariot, a fost numit guvernator civil, de comun acord cu sultanul și cu patriarhul de la Constantinopol. Pentru postul de guvernator militar, însărcinatul cu afaceri francez l-a propus pe Vitalis, care prezenta avantajul, în raport cu alți candidați susținuți de celelalte puteri, prin cunoașterea limbilor locale și era totodată supus (altfel spus: "cetățean") al Imperiului Otoman și creștin ortodox. Candidatura i-a
Vitalis Pașa () [Corola-website/Science/332109_a_333438]
-
Muta". Altă mască purta numele de "Gnaga", prin care bărbații se deghizau în femei și nimeni nu avea dreptul să aresteze o persoană mascată. În 1500, la Veneția erau peste 15.000 de prostituate și pentru că înflorise extrem de mult homosexualitatea, guvernatorul a aprobat o lege prin care femeile puteau să-și arate nurii atât pe Podul Sânilor, cât și de la ferestre. "Îl Mattaccino" derivă din cuvântul Matto, echivalent cu nebun, si era format dintr-un costum colorat asemănător clovnului. Mai tarziu
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
Portretul a fost mai întâi transportat clandestin la Paris de familia Czartoryski în urma insurecției anti țariste din 1830-1831. În 1939 el a fost luat de naziști și trimis la Berlin. Regăsit apoi în Bavaria, în vila lui Hans Frank, vechiul guvernator al Poloniei ocupate, tabloul lui Leonardo da Vinci s-a întors definitiv la Cracovia în 1946 și a fost expus, din 2013, la castelul Wawel, în așteptatea reabilitării muzeului Czartoryski. Inginerul optician Pascal Cotte, de la laboratorul parizian de expertiză Lumière
Doamna cu hermină, de Leonardo da Vinci, răscumpărată de Polonia by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105878_a_107170]
-
serviciul împăratului Sfanțului Imperiu Român, el s-a convertit la româno catolicism în 1712. A avut succes militar sub conducerea Prințului Eugen de Savoia în Războiul spaniol de succesiune că și în războiul împotriva turcilor. În 1719 a fost numit guvernator general de Belgrad. În 1720 împăratul Carol al VI-lea l-a numit guvernator al regatului Șerbiei. După 13 ani de domnie autocratica asupra Șerbiei, în 1733 Karl Alexander a moștenit ducatul de Württemberg de la vărul sau, Eberhard Louis. Că
Karl Alexander, Duce de Württemberg () [Corola-website/Science/333938_a_335267]
-
A avut succes militar sub conducerea Prințului Eugen de Savoia în Războiul spaniol de succesiune că și în războiul împotriva turcilor. În 1719 a fost numit guvernator general de Belgrad. În 1720 împăratul Carol al VI-lea l-a numit guvernator al regatului Șerbiei. După 13 ani de domnie autocratica asupra Șerbiei, în 1733 Karl Alexander a moștenit ducatul de Württemberg de la vărul sau, Eberhard Louis. Că Duce de Württemberg el și-a mutat curtea de la Ludwigsburg la Stuttgart. În timpul domniei sale
Karl Alexander, Duce de Württemberg () [Corola-website/Science/333938_a_335267]