12,032 matches
-
memorie. Putem vorbi despre memorie senzorială (vizuală, auditiva, motorie, gustativa, olfactiva), memorie perceptiva, memoria imaginilor, memorie cognitivă, memorie afectiva, memorie socială. Reflectarea din memorie prezintă o serie de caracteristici: este o reflectare activă, selectivă, situaționala, relativ fidelă, mijlocita, inteligibila, sistemică, logică, organizată. Memoria are o functie cognitivă. Este un proces de cunoaștere, iar rolul ei cel mai important este acela de a oferi conținuturi proceselor cognitive superioare (gândirii și imaginației). Memoria are și o functie adaptativ reglatorie, jucând un rol fundamental
Memorie () [Corola-website/Science/298312_a_299641]
-
iubirii a învins mereu. Au existat tirani și criminali și, pentru un timp, păreau de neînvins dar, în cele din urmă, au căzut, întotdeauna.” În aplicarea acestor principii, Gandhi nu a dat înapoi de la a le duce către cele mai logice extreme, închipuindu-și o lume în care chiar guvernul, poliția și armata erau non-violente. Totuși, Gandhi era conștient că acest nivel de non-violență - cere credință și curaj incredibile, dar a realizat că nu toată lumea le posedă. De aceea a sugerat
Mahatma Gandhi () [Corola-website/Science/298364_a_299693]
-
Drept) fiind, este atras de plastică și începe, paralel cu profesia de magistrat, o prodigioasă colaborare cu studii, cronici de expoziție și articole de istorie și critică de artă la reviste de prestigiu. Ținuta acestor studii, baza lor documentară, concluziile logice, ca și stilul ales pe care îl foloseau consacră un cercetător de elită. În 1974, editura Meridiane îi alcătuia o selecție de articole reunite în volumul ...Acest altceva, pictura, în care Andrei Pleșu vedea o fericită îmbinare a calității de
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
stil vechi" în date echivalente pe "stil nou", în cazul în care evenimentele respective trebuie corelate cu altele petrecute în țări în care se introdusese deja calendarul gregorian . Dacă se utilizează calendare diferite pentru comparații, putem avea parte de imposibilități logice, precum aceea a venirii la Londra a Mariei și a lui William de Orania mai înainte de a părăsi Olanda, sau aceea a decesului lui Shakespeare și al lui Cervantes în aceeași zi (23 aprilie 1616), când, de fapt, Cervantes a
Calendarul gregorian () [Corola-website/Science/297120_a_298449]
-
385 feluri de mâncare si citează 78 feluri de dulceuri. Legumele erau disprețuite, fiind folosite doar in ciorbele de post. În timpul domniei regelui Ludovic al XIV-lea bucătăria devine mai metodică si mai simplă. Începe servirea bucatelor într-o ordine logică si igienică: supe, antreuri, fripturi, salate, dulciuri, deserturi. Se generalizează folosirea furculiței, lingurii si șervetului, dar și schimbarea tacâmurilor si farfuriilor după fiecare fel. Sub Burboni bucătăria regală franceză devine celebră in toată Europa. Sub Ludovic al XV-lea se
Bucătărie () [Corola-website/Science/297125_a_298454]
-
Alții încearcă să și-i închipuie pe consumatori utilizând produsul, aflând astfel avantajele pe care aceștia caută să le obțină prin cumpărarea și folosirea lui. În general, specialiștii în publicitate creează mai multe variante de mesaj. Din punct de vedere logic, este normal ca la început să se genereze temele alternative ale mesajului, acestea să fie evaluate si dintre ele să se aleagă soluția preferată. Mesajele de publicitate trebuie să aibă trei caracteristici: Așadar, specialiștii în publicitate trebuie să testeze în
Publicitate () [Corola-website/Science/297145_a_298474]
-
Iau ființă primele cluburi de scrabble, iar în 1984 au loc primele întâlniri ale jucătorilor la București și Piatra Neamț. În 1987 jocul de scrabble este recunoscut oficial în România ca disciplină sportivă prin constituirea Comisiei de Șah Electronic și Jocuri Logice - care cuprindea și Secția de Scrabble - în cadrul Federației Române de Șah, asociere care a facilitat înființarea, la 26 ianuarie 1990, a Federației Române de Scrabble în cadrul Ministerului Sportului. Președinții FRSc: Ștefan Pall (1990 - 1992 și 2000 - 2008), Alexandru Petrescu (1992
Scrabble () [Corola-website/Science/297161_a_298490]
-
definesc (sau fac legătura cu) titlul.<br> De obicei, al doilea vers este într-un grad mai mare sau mai mic de conflict cu primul. Sunt prezentate aplicații ale paradoxismului în știință (fuziunea informației, cibernetică, robotică, aeronautică, medicina, cercetarea militară, logică, teoria mulțimilor, probabilități și statistică, geometrie, teoria multispațială și multistructurală, transdisciplinaritate, fizica) la NAȘĂ, NATO, Universitatea Berkeley, etc. și de asemenea în filozofie, lingvistică, arta...<br> În engleză: http://fs.gallup.unm.edu/a/FifthParadoxistManifesto.htm. În engleză: http://fs
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
fiecărui control i se pot atribui macrocomenzi ("macros") care să pornească atunci când utilizatorul interacționează cu el. În tabele, datele pot fi sortate simplu (pe o singură coloană) sau complex (pe mai multe coloane) și pot filtrate simplu sau prin interogare logică. Pot fi create interogări care să afișeze informațiile sub altă formă, incluzând sumarele și vizualizările multi-tabelare. Macrocomenzile din Base pot fi scripturi scrise în Python, în BASH sau în OpenOffice.org Basic (un limbaj de programare asemănător cu Visual Basic
OpenOffice.org () [Corola-website/Science/297177_a_298506]
-
pe un bust ce o reprezintă pe zeița Pallas Atena, corbul pare să agraveze suferința naratorului prin repetarea constantă a cuvântului „Nevermore”. Poemul are o serie de influențe din folclor și antichitatea clasică. Poe a susținut că a scris poemul logic și metodic, dorind să creeze un poem care să aibă succes atât critic, cât și la masele de oameni, precum a explicat în eseul „Filosofia creației poetice” (1846). „” a fost parțial inspirat de corbul vorbitor din romanul "Barnaby Rudge" al
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
poetice” (1846), în care detaliază modul în care a fost compus „Corbul”. Descrierea prezentată este probabil exagerată, cu toate că eseul oferă o vedere de ansamblu asupra teoriei literare a lui Poe. Acesta explică că fiecare componentă a poemului are o bază logică: corbul intră în cameră pentru a evita o furtună (în „miez de noapte” într-un „decembrie cu zloată”), iar așezarea sa pe un bust alb pal, avea intenția de a crea un contrast vizual în comparație cu pasărea, ce era neagră. Autorul
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
a constat în recunoașterea importanței proceselor psihice inconștiente. Acestea se desfășoară după alte reguli decât faptele conștiente. Sub influența inconștientului, gândiri și simțiri, care sunt legate unele de altele, se pot disocia și îndepărta, până la atingerea unei stări conflictuale. Regulile logice, indispensabile gândirii conștiente, nu se aplică proceselor psihice inconștiente. Prin analiza acestora, Freud a interpretat visele ca mecanisme de protecție împotriva impulsurilor care tind să se exteriorizeze și care sunt în strânsă legătură cu amintiri refulate ale copilăriei. În felul
Psihanaliză () [Corola-website/Science/298064_a_299393]
-
crede unii, sub influența ideologiei monastice creștine -, a cultivării detașării și indiferenței în chip deliberat. Ea este în legătură cu înclinația sa de a-și forma o vedere de ansamblu, lipsită de prejudecăți, asupra situației cu care se confruntă, și o consecință logică a raportării juste la o situație concretă de viață care nu solicită intervenția sa implicită.
Taoism () [Corola-website/Science/298214_a_299543]
-
și 150 de autori, scrisă de-a lungul unui mileniu. Tot el afirmă că este un miracol că acești autori au reușit să prezinte un mesaj coerent. Aceste afirmații pot fi testate în mod științific prin studiul transmiterii și coerenței logice a Bibliei. Despre copierea Bibliei: Cât despre coerența internă a Bibliei: <br> Afirmația că Biblia are o inerentă coerență internă conține o oarecare doză de subiectivitate, căci este evident că evreii vorbesc despre propria lor Biblie (textul masoretic) cu interpretarea
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
tradiționale, programatic puse sub semnul întrebării. În manifestul acestei mișcări, „Dada”, se vorbește despre o căutare a unei extreme limite a divorțului dintre gândire și expresie, contrazice totul, neagă totul, ridicând nihilismul și mistificarea la rangul de principii supreme: abolirea logice, dansul neputincioșilor creației: dada; /.../abolirea arheologiei: dada; abolirea profețiilor: dada; abolirea viitorului: dada; credință indiscutabilă în fiecare zeu produs imediat al spontaneității: dada . /.../ Marele secret este aici: gândirea se face în gură... Apriori, dada pune înaintea acțiunii și înainte de tot
Dadaism () [Corola-website/Science/297542_a_298871]
-
prescrierii formelor corecte de gândire. În această situație logica nu este în conflict cu psihologia ci în colaborare, pentru că înformațiile privitoare la condițiile preliminare ale unei gândiri normale sunt necesare pentru accesul la formele corecte de gândire urmărite de cercetarea logică. În această fază logica încă mai are de a face cu psihologia deoarece o categorie de cauze ce determină abaterea gândirii de la corectitudine este de natură extralogică, cauze denumite paralogisme ce sunt de competență comună psihologiei și logicii. După detașarea
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
și logicii. După detașarea de factorii paralogici, logica își preia mai deplin obiectul mai având de luptat cu a doua categorie de factori care țin într-adevăr de corectitudinea formelor și operațiilor gândirii, anume cu grupul sofismelor adică a erorilor logice propriu zise. Însă odată obținute condițiile normalității gândirii și realizată trecerea la formele corecte, logica se află pe tărâmul ei unde poate opera distincțiile proprii între genurile și speciile formelor corecte și celor incorecte. În acest stadiu logica nu mai
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
teorii în reguli de acțiune practică și intelectuală în scopul rezolvării problemelor de logică. Logica de bază (logica tradițională, aristotelică sau generală și logica simbolică modernă, matematică sau simbolică) se caracterizează prin trei metode fundamentale: standardizarea, simbolizarea și formalizarea. Standardizarea logică este transformarea enunțărilor din limba naturală, fără a le altera conținutul, în expresii din care poate fi detașată structura lor logică. Simbolizarea este introducerea de simboluri speciale -constante și variabile-cu ajutorul cărora forma logică a acestor enunțuri este fixată
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
generală și logica simbolică modernă, matematică sau simbolică) se caracterizează prin trei metode fundamentale: standardizarea, simbolizarea și formalizarea. Standardizarea logică este transformarea enunțărilor din limba naturală, fără a le altera conținutul, în expresii din care poate fi detașată structura lor logică. Simbolizarea este introducerea de simboluri speciale -constante și variabile-cu ajutorul cărora forma logică a acestor enunțuri este fixată în formule specifice. Se utilizează numai parțial în logica generală și extins în logica simbolică. Formalizarea este finalizarea teoriei logice într-
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
standardizarea, simbolizarea și formalizarea. Standardizarea logică este transformarea enunțărilor din limba naturală, fără a le altera conținutul, în expresii din care poate fi detașată structura lor logică. Simbolizarea este introducerea de simboluri speciale -constante și variabile-cu ajutorul cărora forma logică a acestor enunțuri este fixată în formule specifice. Se utilizează numai parțial în logica generală și extins în logica simbolică. Formalizarea este finalizarea teoriei logice într-o formă calculatorie. Se utilizează numai în logica simbolică fiind un criteriu eficace de
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
lor logică. Simbolizarea este introducerea de simboluri speciale -constante și variabile-cu ajutorul cărora forma logică a acestor enunțuri este fixată în formule specifice. Se utilizează numai parțial în logica generală și extins în logica simbolică. Formalizarea este finalizarea teoriei logice într-o formă calculatorie. Se utilizează numai în logica simbolică fiind un criteriu eficace de deosebire între logica generală și logica simbolică. În contemporaneitate logicienii dispun de mai multe clase de metode de cunoaștere logică datorită potențialului generalizator al metodelor
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
simbolică. Formalizarea este finalizarea teoriei logice într-o formă calculatorie. Se utilizează numai în logica simbolică fiind un criteriu eficace de deosebire între logica generală și logica simbolică. În contemporaneitate logicienii dispun de mai multe clase de metode de cunoaștere logică datorită potențialului generalizator al metodelor matematice moderne pe care logica le-a preluat foarte productiv în planul cunoașterii. Clase de metode Aplicațiile logicii sunt mult mai complexe decât aplicațiile altor științe constând în următoarele: 1. Verificarea proceselor de gândire și
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Rezultatele distincției între formele corecte și cele incorecte ale gândirii se convertesc în reguli după care alți oameni pot să gândească eficient adică având randament maxim în obținerea de cunoștințe adevărate și de rezultate faptice dorite. De exemplu, din cunoștința logică "A este identic cu A și numai cu A" extragem regula de acțiune că nici un om nu poate fi altul decât el însuși. Deci ori este el ori nu este el, ceea ce determină excluderea lui din lista autorilor prezumtivi ai
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
ori nu este el, ceea ce determină excluderea lui din lista autorilor prezumtivi ai unei acțiuni. Gândirea corectă se distinge prin următoarele caracteristici: claritate, precizie, ordine, consistență, coerență, întemeiere.În acest scop trebuie aplicate regulile definirii, clasificării și argumentării. Formarea gândirii logice este un proces mai greu decât formarea vorbirii.Oamenii se nasc cu înclinații mai mari sau mai mici spre gândirea logică.Chiar dacă nu toți pot atinge aceleași performanțe de gândire logică există un folos chiar și pentru cei care nu
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
caracteristici: claritate, precizie, ordine, consistență, coerență, întemeiere.În acest scop trebuie aplicate regulile definirii, clasificării și argumentării. Formarea gândirii logice este un proces mai greu decât formarea vorbirii.Oamenii se nasc cu înclinații mai mari sau mai mici spre gândirea logică.Chiar dacă nu toți pot atinge aceleași performanțe de gândire logică există un folos chiar și pentru cei care nu ajung să gândească spontan logic; ei se lasă mai ușor corectați de către cei ce gândesc mai bine.Scopul formarii gândirii logice
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]