11,920 matches
-
În investigarea funcționării serviciilor de informații precum și a comportamentului liderilor politici responsabili cu Îndrumarea și coordonarea serviciilor de informații. Parlamentarii sunt obligați să garanteze un sistem de monitorizare viabil pentru prevenirea dominației uneia dintre puterile statului. În al treilea rând, parlamentarii - aleși prin vot universal - autorizează bugetul pentru serviciile de informații. Cum asta Îi interesează pe cei ce plătesc taxe și impozite, este, bineînțeles, important ca parlamentarii să fie incluși În matematica bugetului. Nu În ultimul rând, instutuția parlamentară, În numele cetățenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de monitorizare viabil pentru prevenirea dominației uneia dintre puterile statului. În al treilea rând, parlamentarii - aleși prin vot universal - autorizează bugetul pentru serviciile de informații. Cum asta Îi interesează pe cei ce plătesc taxe și impozite, este, bineînțeles, important ca parlamentarii să fie incluși În matematica bugetului. Nu În ultimul rând, instutuția parlamentară, În numele cetățenilor pe care Îi reprezintă, trebuie să verifice dacă În operațiunile serviciilor de informații sunt respectate drepturile fundamentale, atât În teorie, cât și În practică. Practicile la
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
analizat demonstrează existența a două tipuri de comisii de supraveghere: comisii-expert de tip extern și comisii parlamentare. Comisiile externe există În Norvegia și Canadaxe "Canada". Acestea sunt costituite din experți sau din persoane extrem de respectate În societate (foști ambasadori, miniștri, parlamentari), cu expertiză În domeniul securității naționale și informațiilor. În cazul Norvegiei, membrii sunt desemnați de către Parlament, iar comitetul raportează Parlamentului. În Canada, membrii sunt desemnați de către primul ministru, după o consultare prealabilă cu liderii facțiunilor parlamentare, iar comitetul raportează ministrului
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cazul Norvegiei, membrii sunt desemnați de către Parlament, iar comitetul raportează Parlamentului. În Canada, membrii sunt desemnați de către primul ministru, după o consultare prealabilă cu liderii facțiunilor parlamentare, iar comitetul raportează ministrului responsabil care, apoi, raportează Parlamentului. Membrii celorlalte comisii sunt parlamentari (SUA și Argentinaxe "Argentina"), iar În alte cazuri sunt numiți de către primul-ministru, căruia Îi și raportează (Marea Britanie). Care variantă este mai bună: o comisie externă sau o comisie parlamentară? Unii ar putea argumenta În favoarea comisiilor externe, dat fiind că, În
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și raportează (Marea Britanie). Care variantă este mai bună: o comisie externă sau o comisie parlamentară? Unii ar putea argumenta În favoarea comisiilor externe, dat fiind că, În general, acestea acordă mai mult timp analizei și pentru că sunt mult mai specializate decât parlamentarii În chestiuni legate de informații de securitate. Pe de altă parte, un comitet format din parlamentari ar putea avea mai multă legitimitate, ceea ce ar facilita eficacitatea supravegherii. Poate că cea mai importantă Întrebare este Însă dacă parlamentul are controlul total
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ar putea argumenta În favoarea comisiilor externe, dat fiind că, În general, acestea acordă mai mult timp analizei și pentru că sunt mult mai specializate decât parlamentarii În chestiuni legate de informații de securitate. Pe de altă parte, un comitet format din parlamentari ar putea avea mai multă legitimitate, ceea ce ar facilita eficacitatea supravegherii. Poate că cea mai importantă Întrebare este Însă dacă parlamentul are controlul total asupra comisiilor, adică dacă numai Parlamentul decide componența membrilor comisiei, sarcinile și programul său. Din acest
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de informații și comisia parlamentară de control a bugetului sau comisia independentă de audit (de exemplu, În Norvegia, Marea Britanie și Canadaxe "Canada"). În alte țări, Parlamentului i se neagă clar acest drept (Coreea de Sudxe "Coreea de Sud"). Controlul bugetului necesită accesul parlamentarilor din comisie la documentele secrete legate de cheltuielile bugetare ale serviciilor. În măsura În care am putut verifica, comisiile de supraveghere din toate țările menționate au acces la informații legate de programe clasificate și costuri. O problemă suplimentară, care nu a fost menționată
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
puterea legislativă, căreia Îi și raportează. Exceptând Poloniaxe "Polonia" și Coreea de Sudxe "Coreea de Sud", comisiile de supraveghere au incluse În mandatele lor posibilitatea de a efectua anchete. Cazul Poloniei și Coreei de Sud arată totodată că autoritatea de investigare nu este suficientă. Parlamentarii trebuie să aibă voința și curajul de a iniția investigații critice și de a contesta puterea executivă. Ancheta inițiată de către comisia bicamerală a SUA, cu privire la evenimentele din 11 septembrie 2001xe "11 septembrie 2001", demonstrează că după ce raportul, a fost Înaintat
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
bazează pe legi adoptate de Parlament (așa-numitele „documente secrete”). Parlamentul poate să modifice sau chiar să abroge legile prea restrictive. Noblesse oblige: dacă parlamentul are acces la documente secrete, are obligația de a păstra secretul. Unii ar spune că parlamentarii nu au capacitatea de a păstra secretul, deoarece Parlamentul este o instituție publică deschisă și nu este potrivit pentru discutarea unor probleme delicate. Totuși, cercetarea nostră a arătat că nu prea au apărut scurgeri de informații; comisiile de supraveghere parlamentară
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
apărut scurgeri de informații; comisiile de supraveghere parlamentară au asigurat infrastructura și mecanismele de siguranță pentru a proteja caracterul secret, iar membrii săi au trebuit să depună jurământ pentru menținerea secretelor și/sau sunt verificați asupra acestui aspect. Problema verificării parlamentarilor este una controversată. În câteva țări, precum SUA și Marea Britanie, parlamentarii resping această verificare, ce i-ar supune la supraveghere din partea serviciilor de informații pe care ei ar trebui să le supravegheze. Alte țări (de exemplu Norvegia) au votat ca
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și mecanismele de siguranță pentru a proteja caracterul secret, iar membrii săi au trebuit să depună jurământ pentru menținerea secretelor și/sau sunt verificați asupra acestui aspect. Problema verificării parlamentarilor este una controversată. În câteva țări, precum SUA și Marea Britanie, parlamentarii resping această verificare, ce i-ar supune la supraveghere din partea serviciilor de informații pe care ei ar trebui să le supravegheze. Alte țări (de exemplu Norvegia) au votat ca verificările să aibă loc, dar rezultatele să fie predate parlamentului, care
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
parlamentară este inclusă În sistemul mult mai larg al responsabilității democratice și a guvernării sectorului de securitate. Mecanismele de responsabilizare democratică includ atât proceduri și instituții, cât și o cultură politică ce promovează transparența, deschiderea și o atmosferă ce stimulează parlamentarii și alti actori ai procesului să supervizeze Îndeaproape fiecare decizie a Guvernului și să verifice, critic, serviciile de informații. Supravegherea democratică prezintă, din păcate, câteva pericole inerente. Parlamentarii ar putea atrage serviciile de informații În controverse politice sau, la fel de grav
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
o cultură politică ce promovează transparența, deschiderea și o atmosferă ce stimulează parlamentarii și alti actori ai procesului să supervizeze Îndeaproape fiecare decizie a Guvernului și să verifice, critic, serviciile de informații. Supravegherea democratică prezintă, din păcate, câteva pericole inerente. Parlamentarii ar putea atrage serviciile de informații În controverse politice sau, la fel de grav, o abordare imatură ar putea conduce la senzaționalism, teorii conspiraționiste și acuzații false. Consecințele ar fi acelea că publicul ar pierde Încrederea În tot ceea ce reprezintă guvernare și
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
fi acelea că publicul ar pierde Încrederea În tot ceea ce reprezintă guvernare și ar putea să devină cinic nu numai la adresa serviciilor, dar mai ales la adresa politicienilor, care se presupune, ar trebui să urmărească interese comune. Pe de altă parte, parlamentarii ar putea fi deranjați de faptul că sunt membrii ai comisiilor de supraveghere, deoarece majoritatea lucrurilor peste care dau sunt documente clasificate despre care nu au voie să discute cu circumscripțiile pe care le reprezintă. Din această cauză, din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
lor din cauza caracterului lor secret. Putem concluziona că eficacitatea supravegherii parlamentare a serviciilor de informații se bazează nu numai pe autoritatea (puteri statuare) și abilitatea (resurse și experiență) unei comisii de supraveghere, dar și pe curajul sau atitudinea adoptată de parlamentari de a face responsabil executivul. Traducere din limba engleză de Virginia Elena David, adaptare de Luciana Alexandra Ghica și Marian Zulean Lecturi recomandate Born, Hans; Johnson, Loch K.; Leigh, Ian (2005), Who is Watching the Spies? Establishing Intelligence Service Accountability
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de mecanisme instituționale printre care: politica de alianțe, apariția unor noi partide - prin recrutarea unor membri (UNPR) - și rezultatele conflictelor interne. Una dintre sursele incertitudinii care poate conduce la scăderea participării la vot este dată de faptul că alegerea unui parlamentar nu echivalează cu alegerea unui set de politici (Fiorina și Noll, 1979). Așadar, participând la alegeri, cetățenii votează Parlamentul, dar nu și guvernul. Prin urmare, indivizii nu votează pentru politici, ci în cel mai bun caz pentru un set de
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
Guvernul poate apela la mijloace precum asumarea răspunderii, adoptarea ordonanțelor de urgență sau solicitarea unui vot de încredere. În aceste condiții, el poate deveni un actor monopolist în stabilirea agendei (Tsebelis, 2002). Astfel, oficialii guvernamentali pot pune presiune asupra propriilor parlamentari pentru a obține sprijinul acestora uneori în detrimentul dorințelor alegătorilor. Deși parlamentarii nu au mandat imperativ în ceea ce privește modul în care votează, influența unor stimulente selective negative (posibilitatea pierderii mandatului prin alegeri anticipate, limitarea resurselor alocate către colegiile lor etc.) poate impune
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
urgență sau solicitarea unui vot de încredere. În aceste condiții, el poate deveni un actor monopolist în stabilirea agendei (Tsebelis, 2002). Astfel, oficialii guvernamentali pot pune presiune asupra propriilor parlamentari pentru a obține sprijinul acestora uneori în detrimentul dorințelor alegătorilor. Deși parlamentarii nu au mandat imperativ în ceea ce privește modul în care votează, influența unor stimulente selective negative (posibilitatea pierderii mandatului prin alegeri anticipate, limitarea resurselor alocate către colegiile lor etc.) poate impune un anumit tip de comportament de vot21. Această situație poate constitui
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
va avea ca efect schimbarea politicilor ideale spre a le face acceptabile pentru anumite grupuri (Laver și Shepsle, 1996). Facțiunile partidelor pot influența decisiv distribuția puterii necesare pentru formarea majorității. Fragmentarea unui partid poate conduce la plecarea unui grup de parlamentari și la formarea unui alt partid care să influențeze majoritatea parlamentară responsabilă cu formarea guvernului. Facțiunile apărute la nivelul conducerii centrale din cadrul PSD au condus la migrație politică 25 și la apariția unei noi formațiuni politice parlamentare (UNPR). Apariția unui
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
poate duce la întărirea forței guvernului și poate denatura rezultatul votului, contribuind la reașezarea sistemului politic postelectoral. Impactul migrației electorale asupra puterii de vot a opoziției este mult mai mic decât cel rezultat din tabelul prezentat. Din totalul de 17 parlamentari care au migrat spre opoziție, 9 au trecut la PNL (6 la Camera Deputaților, 3 la Senat), iar 8 la PSD (5 la Camera Deputaților și 3 la Senat). Este însă interesant de observat faptul că dintre cei 17 parlamentari
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
parlamentari care au migrat spre opoziție, 9 au trecut la PNL (6 la Camera Deputaților, 3 la Senat), iar 8 la PSD (5 la Camera Deputaților și 3 la Senat). Este însă interesant de observat faptul că dintre cei 17 parlamentari care au ales să treacă la opoziție, doar 8 au influențat efectiv puterea de vot. Astfel, dintre cei 6 deputați care au migrat la PNL, 3 au intrat pe listele PSD + PC și au trecut la PNL odată ce Partidul Conservator
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
PNL, unul a intrat în Parlament pe listele PNL, după care a trecut la independenți pentru ca apoi să revină la PNL, și doar 2 au intrat în Parlament din partea PDL și au trecut la opoziție. La Senat, din cei 3 parlamentari care au ales să se mute la PNL, 2 au candidat sub sigla PDL și unul sub sigla PSD + PC din partea PC. În ceea ce privește PSD, din totalul de 8 parlamentari care au ales acest partid, 4 provin de la PDL (3 la
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
PDL și au trecut la opoziție. La Senat, din cei 3 parlamentari care au ales să se mute la PNL, 2 au candidat sub sigla PDL și unul sub sigla PSD + PC din partea PC. În ceea ce privește PSD, din totalul de 8 parlamentari care au ales acest partid, 4 provin de la PDL (3 la Senat și unul la Camera Deputaților) și 4 au intrat în Parlament sprijiniți de PSD, au plecat la independenți, după care au revenit în partid 27. Așadar, mai mult
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
acest partid, 4 provin de la PDL (3 la Senat și unul la Camera Deputaților) și 4 au intrat în Parlament sprijiniți de PSD, au plecat la independenți, după care au revenit în partid 27. Așadar, mai mult de jumătate din parlamentarii preluați de cele două partide nu au influențat puterea de vot, ci doar au migrat între partide care sunt părți ale aceleiași coaliții. În cazul partidelor care compun coaliția de guvernare, situația diferă considerabil. Astfel, din cei 16 deputați ai
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
Astfel, din cei 16 deputați ai UNPR 10 provin de la PSD, 5 de la PNL și unul de la PDL, iar la Senat, din totalul de 14 senatori, 9 provin de la PSD și 5 de la PNL. Situația se menține similară în cazul parlamentarilor care au migrat spre PDL. Dintre cei 11 deputați veniți spre acest partid, 3 provin de la PSD și 8 de la PNL. În cazul Senatului, cei 2 senatori care au trecut la PDL provin de la PNL, respectiv PSD.
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]