KorAP: Find »[drukola/base=plasă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...467 468 469 ...480 >

11,985 matches

Corola-website/Science/329817_a_331146

Plasa Pașcani (între 1918 și 1950) a fost o unitate administrativă sub-divizionară de ordin doi în cadrul județului Baia (interbelic). Reședință de plasă era localitatea omonimă, Pașcani, care avusese o veche tradiție în istoria Moldovei. Plasa Pașcani a funcționat doar între anii 1918 și 1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic.

Plasa Pașcani, județul Baia (2017) [Corola-website/Science/329817_a_331146]
Baia (interbelic). Reședință de plasă era localitatea omonimă, Pașcani, care avusese o veche tradiție în istoria Moldovei. Plasa Pașcani a funcționat doar între anii 1918 și 1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic.

Plasa Pașcani, județul Baia (2017) [Corola-website/Science/329817_a_331146]
Corola-website/Science/329825_a_331154

Plasa Bistrița a fost o unitate administrativă sub-divizionară de ordin doi în cadrul județului Bacău (interbelic). Reședință de plasă era chiar reședința județului, orașul (astăzi municipiul) Bacău. Plasa Bistrița a funcționat între anii 1918 și 1950. Prin Legea nr. 5 din 6

Plasa Bistrița, județul Bacău (2017) [Corola-website/Science/329825_a_331154]
Plasa Bistrița a fost o unitate administrativă sub-divizionară de ordin doi în cadrul județului Bacău (interbelic). Reședință de plasă era chiar reședința județului, orașul (astăzi municipiul) Bacău. Plasa Bistrița a funcționat între anii 1918 și 1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și

Plasa Bistrița, județul Bacău (2017) [Corola-website/Science/329825_a_331154]
Plasa Bistrița a fost o unitate administrativă sub-divizionară de ordin doi în cadrul județului Bacău (interbelic). Reședință de plasă era chiar reședința județului, orașul (astăzi municipiul) Bacău. Plasa Bistrița a funcționat între anii 1918 și 1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1935

Plasa Bistrița, județul Bacău (2017) [Corola-website/Science/329825_a_331154]
de ordin doi în cadrul județului Bacău (interbelic). Reședință de plasă era chiar reședința județului, orașul (astăzi municipiul) Bacău. Plasa Bistrița a funcționat între anii 1918 și 1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1935 județul Bacău fusese organizat în 7 plăși, plasa Bistrița (cu 14 comune rurale și un oraș - Bacău, reședința plășii și ajudețului); plasa

Plasa Bistrița, județul Bacău (2017) [Corola-website/Science/329825_a_331154]
și 1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1935 județul Bacău fusese organizat în 7 plăși, plasa Bistrița (cu 14 comune rurale și un oraș - Bacău, reședința plășii și ajudețului); plasa Muntele (cu 15 comune și un oraș - Moinești, reședința plășii); plasa Oituz (cu 17 comune rurale și orașele Târgu Ocna și Băile Slănic, reședința plășii

Plasa Bistrița, județul Bacău (2017) [Corola-website/Science/329825_a_331154]
1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1935 județul Bacău fusese organizat în 7 plăși, plasa Bistrița (cu 14 comune rurale și un oraș - Bacău, reședința plășii și ajudețului); plasa Muntele (cu 15 comune și un oraș - Moinești, reședința plășii); plasa Oituz (cu 17 comune rurale și orașele Târgu Ocna și Băile Slănic, reședința plășii fiind

Plasa Bistrița, județul Bacău (2017) [Corola-website/Science/329825_a_331154]
desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1935 județul Bacău fusese organizat în 7 plăși, plasa Bistrița (cu 14 comune rurale și un oraș - Bacău, reședința plășii și ajudețului); plasa Muntele (cu 15 comune și un oraș - Moinești, reședința plășii); plasa Oituz (cu 17 comune rurale și orașele Târgu Ocna și Băile Slănic, reședința plășii fiind la Târgu Ocna); plasa Răcăciuni (cu 10 comune rurale, cu reședința

Plasa Bistrița, județul Bacău (2017) [Corola-website/Science/329825_a_331154]
raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1935 județul Bacău fusese organizat în 7 plăși, plasa Bistrița (cu 14 comune rurale și un oraș - Bacău, reședința plășii și ajudețului); plasa Muntele (cu 15 comune și un oraș - Moinești, reședința plășii); plasa Oituz (cu 17 comune rurale și orașele Târgu Ocna și Băile Slănic, reședința plășii fiind la Târgu Ocna); plasa Răcăciuni (cu 10 comune rurale, cu reședința la Răcăciuni); plasa Siret (cu 9 comune rurale cu reședința la Parincea); plasa

Plasa Bistrița, județul Bacău (2017) [Corola-website/Science/329825_a_331154]
unități administrative organizate după model sovietic. În 1935 județul Bacău fusese organizat în 7 plăși, plasa Bistrița (cu 14 comune rurale și un oraș - Bacău, reședința plășii și ajudețului); plasa Muntele (cu 15 comune și un oraș - Moinești, reședința plășii); plasa Oituz (cu 17 comune rurale și orașele Târgu Ocna și Băile Slănic, reședința plășii fiind la Târgu Ocna); plasa Răcăciuni (cu 10 comune rurale, cu reședința la Răcăciuni); plasa Siret (cu 9 comune rurale cu reședința la Parincea); plasa Tazlău

Plasa Bistrița, județul Bacău (2017) [Corola-website/Science/329825_a_331154]
plăși, plasa Bistrița (cu 14 comune rurale și un oraș - Bacău, reședința plășii și ajudețului); plasa Muntele (cu 15 comune și un oraș - Moinești, reședința plășii); plasa Oituz (cu 17 comune rurale și orașele Târgu Ocna și Băile Slănic, reședința plășii fiind la Târgu Ocna); plasa Răcăciuni (cu 10 comune rurale, cu reședința la Răcăciuni); plasa Siret (cu 9 comune rurale cu reședința la Parincea); plasa Tazlău ( cu 12 comune rurale cu reședința în comuna Valea Rea, actualmente Livezi); plasa Traian

Plasa Bistrița, județul Bacău (2017) [Corola-website/Science/329825_a_331154]
comune rurale și un oraș - Bacău, reședința plășii și ajudețului); plasa Muntele (cu 15 comune și un oraș - Moinești, reședința plășii); plasa Oituz (cu 17 comune rurale și orașele Târgu Ocna și Băile Slănic, reședința plășii fiind la Târgu Ocna); plasa Răcăciuni (cu 10 comune rurale, cu reședința la Răcăciuni); plasa Siret (cu 9 comune rurale cu reședința la Parincea); plasa Tazlău ( cu 12 comune rurale cu reședința în comuna Valea Rea, actualmente Livezi); plasa Traian (cu 11 comune rurale și

Plasa Bistrița, județul Bacău (2017) [Corola-website/Science/329825_a_331154]
plasa Muntele (cu 15 comune și un oraș - Moinești, reședința plășii); plasa Oituz (cu 17 comune rurale și orașele Târgu Ocna și Băile Slănic, reședința plășii fiind la Târgu Ocna); plasa Răcăciuni (cu 10 comune rurale, cu reședința la Răcăciuni); plasa Siret (cu 9 comune rurale cu reședința la Parincea); plasa Tazlău ( cu 12 comune rurale cu reședința în comuna Valea Rea, actualmente Livezi); plasa Traian (cu 11 comune rurale și cu reședința la Bacău). La 21 septembrie 1940, prin Decretul-Lege

Plasa Bistrița, județul Bacău (2017) [Corola-website/Science/329825_a_331154]
plășii); plasa Oituz (cu 17 comune rurale și orașele Târgu Ocna și Băile Slănic, reședința plășii fiind la Târgu Ocna); plasa Răcăciuni (cu 10 comune rurale, cu reședința la Răcăciuni); plasa Siret (cu 9 comune rurale cu reședința la Parincea); plasa Tazlău ( cu 12 comune rurale cu reședința în comuna Valea Rea, actualmente Livezi); plasa Traian (cu 11 comune rurale și cu reședința la Bacău). La 21 septembrie 1940, prin Decretul-Lege 3219 teritoriul județului Bacău era împărțit în 6 plăși, dispărând

Plasa Bistrița, județul Bacău (2017) [Corola-website/Science/329825_a_331154]
reședința plășii fiind la Târgu Ocna); plasa Răcăciuni (cu 10 comune rurale, cu reședința la Răcăciuni); plasa Siret (cu 9 comune rurale cu reședința la Parincea); plasa Tazlău ( cu 12 comune rurale cu reședința în comuna Valea Rea, actualmente Livezi); plasa Traian (cu 11 comune rurale și cu reședința la Bacău). La 21 septembrie 1940, prin Decretul-Lege 3219 teritoriul județului Bacău era împărțit în 6 plăși, dispărând plasa Traian.

Plasa Bistrița, județul Bacău (2017) [Corola-website/Science/329825_a_331154]
Parincea); plasa Tazlău ( cu 12 comune rurale cu reședința în comuna Valea Rea, actualmente Livezi); plasa Traian (cu 11 comune rurale și cu reședința la Bacău). La 21 septembrie 1940, prin Decretul-Lege 3219 teritoriul județului Bacău era împărțit în 6 plăși, dispărând plasa Traian.

Plasa Bistrița, județul Bacău (2017) [Corola-website/Science/329825_a_331154]
Tazlău ( cu 12 comune rurale cu reședința în comuna Valea Rea, actualmente Livezi); plasa Traian (cu 11 comune rurale și cu reședința la Bacău). La 21 septembrie 1940, prin Decretul-Lege 3219 teritoriul județului Bacău era împărțit în 6 plăși, dispărând plasa Traian.

Plasa Bistrița, județul Bacău (2017) [Corola-website/Science/329825_a_331154]
Corola-website/Science/329866_a_331195

Plasa Gurahonț a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județul Arad (interbelic), cu reședința în localitatea omonimă, Gurahonț. Plasa Gurahonț a funcționat între anii 1939-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate

Plasa Gurahonț, județul Arad (2017) [Corola-website/Science/329866_a_331195]
Plasa Gurahonț a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județul Arad (interbelic), cu reședința în localitatea omonimă, Gurahonț. Plasa Gurahonț a funcționat între anii 1939-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului

Plasa Gurahonț, județul Arad (2017) [Corola-website/Science/329866_a_331195]
fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județul Arad (interbelic), cu reședința în localitatea omonimă, Gurahonț. Plasa Gurahonț a funcționat între anii 1939-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului era împărțit în nouă plăși: I. Plasa Aradul-Nou, II. Plasa Chișineu-Criș, III. Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica

Plasa Gurahonț, județul Arad (2017) [Corola-website/Science/329866_a_331195]
anii 1939-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului era împărțit în nouă plăși: I. Plasa Aradul-Nou, II. Plasa Chișineu-Criș, III. Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX. Târnova. Ulterior a fost înființată și Plasa Radna. Singurul oraș al județului era

Plasa Gurahonț, județul Arad (2017) [Corola-website/Science/329866_a_331195]
Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului era împărțit în nouă plăși: I. Plasa Aradul-Nou, II. Plasa Chișineu-Criș, III. Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX. Târnova. Ulterior a fost înființată și Plasa Radna. Singurul oraș al județului era municipiul Arad

Plasa Gurahonț, județul Arad (2017) [Corola-website/Science/329866_a_331195]
5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului era împărțit în nouă plăși: I. Plasa Aradul-Nou, II. Plasa Chișineu-Criș, III. Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX. Târnova. Ulterior a fost înființată și Plasa Radna. Singurul oraș al județului era municipiul Arad. În același an

Plasa Gurahonț, județul Arad (2017) [Corola-website/Science/329866_a_331195]
septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului era împărțit în nouă plăși: I. Plasa Aradul-Nou, II. Plasa Chișineu-Criș, III. Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX. Târnova. Ulterior a fost înființată și Plasa Radna. Singurul oraș al județului era municipiul Arad. În același an 1930, organizarea administrativă

Plasa Gurahonț, județul Arad (2017) [Corola-website/Science/329866_a_331195]