11,959 matches
-
Trebuie îndeplinite următoarele indicații în măsura în care e posibil: - debitul din jurul orificiului de admisie al sondei de prelevare nu trebuie limitat sau blocat de elemente care să afecteze circulația aerului din vecinătatea prelevatorului (de regulă la câțiva metri distanță de clădiri, balcoane, pomi sau alte obstacole și la cel puțin 0,5 m distanță de cea mai apropiată clădire în cazul punctelor de prelevare pentru calitatea aerului pe aliniamentul clădirilor); - în general, orificiul de intrare a punctului de prelevare trebuie să fie între
jrc4090as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89253_a_90040]
-
pe un punct ascuns. În unele clădiri, fibra optică este utilizată pentru a direcționa lumina solară de pe acoperiș spre alte părți ale clădirii. Iluminarea cu fibră optică este folosită și în aplicații decorative, la indicatoare, lucrări de artă și în pomi de Crăciun artificial. Magazinele Swarovski utilizează fibra optică pentru a ilumina cristalele expuse din mai multe unghiuri cu o singură sursă de lumină. Un grup coerent de fibre se utilizează, uneori împreună cu lentile, la un dispozitiv lung și subțire de
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
mănăstirilor, boierilor sau domnului. Acesta din urmă trebuia să acorde permisiunea sa pentru a putea fi înființată o nouă moară. Alături de aceste produse, în Țara Românească se mai produceau cantități însemnate de vin și fructe, livezile de nuci și alți pomi fiind des pomenit în actele de proprietate. Cea mai mare bogăție agricolă o reprezentau însă turmele de animale și produsele rezultate din exploatarea lor. Se creșteau boi, vaci, cai, oi, porci precum și albine. Pieile de vite, brânzeturile, ceara și mierea
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
uscat, cu doar 607 mm de precipitații în année31. Regiunea Colmar trăiește, în medie, între 95 și 100 de zile de ploaie pe an, față de 170 asupra reliefului . Acest climat, cu însorită de vară este ideal pentru podgoria Alsacia și pomii fructiferi. Importantă acviferului alsacian, combinate cu apropierea de râuri importante Rin și din regiune, însă, evita posibilele consecințe ale secetei . Diversitatea de regiuni naturale și țări din Alsacia Climatice, tipul de sol, topografie formă peisajul. Cu toate acestea, acești factori
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
antisemite pe care muzicianul le-ar fi făcut. Gheorghe Zamfir a negat aceste declarații și a primit viza de intrare în Israel. În luna august 2003, Gheorghe Zamfir a revenit în Israel, a vizitat Yad Vashem și a plantat un pom în memoria victimelor Holocaustului. În 2008, Gheorghe Zamfir a imprimat un CD de muzică israeliană, în cinstea aniversării a 60 de ani de la înființarea Statului Israel. De-a lungul întregii cariere, Gheorghe Zamfir primește numeroase premii, distincții și medalii, printre
Gheorghe Zamfir () [Corola-website/Science/297375_a_298704]
-
s-a extins cu 2,5 ha, s-a construit parcul ce poartă numele lui Ion și Doinei Aldea-Teodorovici, de lângă Palatul de Cultură. În Parcul „Mihai Eminescu” s-a inaugurat „Aleea îndrăgostiților”, un complex alcătuit din bănci, un pod, un pom - executate din fier forjat și lemn și o terasă. În zona de luncă, la marginea cursurilor de apă, din Soroca a fost identificat limaxul "Deroceras agreste", o specie mezofilă. Cele mai vechi mărturii a existenței oamenilor pe aceste meleaguri, precum
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
este amplasat pe malul Prutului. Numărul caselor în 1902 era de 44; populația satului constituia 498 de persoane. Țăranii posedau pământ de Împroprietărire 380 desetine, iar moștenitorii Smarandei Bantaș au 467 desetine. Satul era înconjurat de vii și livezi cu pomi; Cartierul Mânzăteștii-Vechi - altă denumire: Vasilica, fost sat inclus în 1968 în satul Berești, ulterior unit cu Ungheniul. La începutul secolului XX în Mânzăteștii Vechi locuiau 357 de persoane în 42 de case. Țăranii posedau pământ cu o suprafață totală de
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
de rai a închipuit. Si pentru om, prin osteneală, Pământul, El a zămislit. Și bulgăre pentru căldură Pe cer a vrut și a pus Soare I-a spus să dea lumină pură Căci sfântă viață va apare. A pus și pomi și floare a pus Și undă a făcut să curgă, Din răsărit până-n apus, Pe sfânta rocă demiurgă. A pus și lupi și căprioare Să mișune în codrul des, Din muntele ce-n zări apare Și se coboară pân’ la
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
adulților și de a se conforma. Dar cu toate că ne-am revendicat spațiul clasei, n-am reușit să uităm de tot că suntem la scoala. Afară se făcea cald, în curtea împrejmuita de garduri înalte și de porți din grilaj înfloriseră pomii și crescuse iarbă. Atelierele s-au ținut vinerea, după ore, și după o saptămână întreaga plină de teme și de obligații. Au fost momente în care ne-am dat cu toții interesul și altele în care copiii nu-și doreau decât
În viitor - Am zis bine? () [Corola-website/Science/296102_a_297431]
-
împărțim în patru echipe. Fiecare echipă primește o coală mare de hârtie și multe figurine pe care să le lipească pe foi, ca să construim locul nostru de joacă, așa cum ne-ar plăcea să fie. Cum ar arăta? Ar avea mulți pomi? Multe jucării? Cu cine ne-am juca? Materialul face parte din GAP nr. 14, Locuirea: Istorii personale.[:en]By Alexandra Banu, Alexandru Boicu, Alexandru Marian Stancu, Alină Bușă, Andreea Vidroi, Bianca Fieraru, Bogdan Petre, Denis Aptiș, Denis Boicu, Ionuț Dedu
În viitor - Am zis bine? () [Corola-website/Science/296102_a_297431]
-
astea acolo, astea dincolo... ce era stricat trebuia să dau la o parte. Câte 10-12 ore lucrăm. Era mai bine că era umbră și nu mă bătea soarele în cap. Cel mai greu e în aer liber. Va dati seama, pomii mari, încarcați, culegeam până nu-mi mai simțeam mâinile. Locul meu stabil de muncă, unde am muncit cel mai mult, a fost în Albacete, începând de la plantatul de usturoi și până la culesul de vie, acolo am stat mai multă vreme
Când casa ți-e o prelată și-o saltea, un pat îți pare un vis! () [Corola-website/Science/296090_a_297419]
-
pentru trecut. Într-o luptă, moldovenii au pierit „cît au înălbit poiana”; d) arta portretului: omul este privit sub o calitate sau un viciu esențial, care-i subordonează faptele. Iliaș-vodă, fiul turcit al lui Petru Rareș, „pe dinafară să vedea pom înflorit, iar dinăuntru lac împuțit”. Ștefan cel Mare este impulsiv, dar viteaz. Portretul lui Ștefan cel Mare Lui Ștefan îi sunt dedicate cele mai multe pagini din letopiseț, într-un joc de lumini și umbre, căci cronicarul nu se sfiește să-l
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
care pierduse toată averea, și găzduind odată pe Iisus Hristos și pe Sfântul Petru, a obținut ca răsplată trei lucruri: cărțile pe care le avea în mână au fost dăruite cu putere ca totdeauna să-i aducă câștig lui Toderică, pomul de la ușa lui să fie așa ca oricine se va sui să nu se poată coborî fără voia lui Toderică, în fine un scaun de asemenea fu blagoslovit ca oricine va sta pe el să nu se ridice fără voia
Constantin Negruzzi () [Corola-website/Science/297630_a_298959]
-
Rousseau a stat între 1736 și 1742 cu Doamna de Warens. Este un muzeu dedicat literaturii unde figura lui Rousseau este încă prezentă. Grădinile Charmettes sunt amenajate în stil francez și conțin o mare varietate de plante medicinale, legume și pomi fructiferi specifice secolului al XVIII-lea. Toate acestea amintesc de interesul manifestat de marele scriitor față de botanică. "Fântana Elefanților" - a fost realizată în 1838 de sculptorul Sappey, originar din Grenoble, pentru a aduce un omagiu generalului de Boigne (1751-1830) care
Chambéry () [Corola-website/Science/297713_a_299042]
-
Carpați au o lungime de 910 km. La exterior Munților Carpați se află un inel de dealuri — Subcarpații și Dealurile de Vest — locurile cele mai populate, datorită bogatelor resurse de subsol (petrol, cărbuni, sare) și condițiilor favorabile culturii viței-de-vie și pomilor fructiferi. În est și sud se extind trei mari podișuri (Moldovei, Dobrogei și Getic), dar și Podișul Mehedinți, în timp ce în sud și vest se întind două mari câmpii, Câmpia Română (îngustată spre est) și Câmpia de Vest. Delta Dunării este
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
zahăr, soia și diverse legume. Este foarte răspândit dudul, ale cărui frunze sunt folosite la creșterea viermilor de mătase. Japonia, alături de China, este principalul producător de mătase naturală. În ultimii ani se înregistrează o creștere substanțială a suprafețelor plantate cu pomi fructiferi, caracteristici pentru zona temperată, și citruși. În sectorul zootehnic preponderent se cresc bovine și porcine. O îndeletnicire a japonezilor este pescuitul organizat în baza uneia dintre cele mai dezvoltate flote de pescuit din lume, cu un număr impresionant de
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
din lucrări folosindu-se mașini agricole aduse de la Viena și Praga. În anul 1852, Marghita ajunge domeniu al Abației de Mölk din Austria, care construiește aici un castel impunător. Noul proprietar a favorizat dezvoltarea localității, amplificând viticultura, cultura cerealelor și pomilor fructiferi. Localitatea număra atunci cam 5.000 de suflete. După primul război mondial, odată cu Unirea de la 1 decembrie 1918, când Transilvania s-a alipit țării mamă, Țara Crișurilor, inclusiv Marghita, ajunge parte integrantă din România Mare. La începutul secolului XX
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
Franța. Un mare număr de bărbați muncesc în industria petrolului, la sondele și instalațiile din împrejurimile Marghitei. Rata șomajului este destul de mică, de numai circa 2%. Terenul agricol din jurul orașului și condițiile naturale favorizează cultivarea cerealelor, legumelor, viței de vie, pomilor fructiferi și creșterea animalelor. În imediata apropiere a orașului se află o pădure frumoasă. Speciile de vegetație cele mai răspândite sunt stejarul, gorunul, cerul și unele rășinoase. Activitatea comercială are vechi tradiții, Marghita fiind cunoscută încă din secolul XV ca
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
dreptul să-și acopere capul purtând o cușmă și formau o clasă privilegiată. Ceilalți, care formau grosul armatei, erau țărani și meșteșugari și purtau părul lung ("capillati"). Una din armele lor era "sica". Ocupațiile principale erau agricultura (în special cereale, pomi fructiferi și viță-de-vie), creșterea vitelor și oilor și cunoșteau apicultura; caii erau folosiți mai ales ca animale de povară, dar caii crescuți de daci aveau și faima de a fi foarte buni în război. Ei făceau comerț cu cetățile grecești
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
Pomul "(sau Bradul)" de Crăciun este de obicei un brad verde decorat, natural sau artificial. Tradițional este asociat cu celebrarea Crăciunului. Este adus în case și decorat cu lumini de Crăciun (inițial erau lumânări, dar o dată cu evoluția tehnologiei, se obișnuiește folosirea
Pom de Crăciun () [Corola-website/Science/296841_a_298170]
-
Este adus în case și decorat cu lumini de Crăciun (inițial erau lumânări, dar o dată cu evoluția tehnologiei, se obișnuiește folosirea becurilor led sau a diferitelor cabluri luminoase), ornamente, ghirlande, bomboane și dulciuri în perioada de dinainte de Crăciun. Tradiția spune că pomul de Crăciun se împodobește în Ajun de Crăciun, pe 24 decembrie. Un înger sau o stea poate fi pusă în vârful pomului, reprezentând îngerii sau steaua de la Betleem. Primele dovezi despre decorarea bradului sunt din Livonia (Estonia și Letonia de
Pom de Crăciun () [Corola-website/Science/296841_a_298170]
-
sau a diferitelor cabluri luminoase), ornamente, ghirlande, bomboane și dulciuri în perioada de dinainte de Crăciun. Tradiția spune că pomul de Crăciun se împodobește în Ajun de Crăciun, pe 24 decembrie. Un înger sau o stea poate fi pusă în vârful pomului, reprezentând îngerii sau steaua de la Betleem. Primele dovezi despre decorarea bradului sunt din Livonia (Estonia și Letonia de astăzi) în secolul XV. Ulterior, tradiția a intrat și în cultura altor popoare. În Evul Mediu, case împodobite cu pomi de Crăciun
Pom de Crăciun () [Corola-website/Science/296841_a_298170]
-
în vârful pomului, reprezentând îngerii sau steaua de la Betleem. Primele dovezi despre decorarea bradului sunt din Livonia (Estonia și Letonia de astăzi) în secolul XV. Ulterior, tradiția a intrat și în cultura altor popoare. În Evul Mediu, case împodobite cu pomi de Crăciun apar în provinciile Alsacia și Lorena, dar nu cu ocazia Crăciunului ci cu cea a Anului Nou. De aici tradiția se extinde în întreaga Franță, Spania, Italia și Elveția. De asemenea, este posibil ca pomul de Crăciun să
Pom de Crăciun () [Corola-website/Science/296841_a_298170]
-
case împodobite cu pomi de Crăciun apar în provinciile Alsacia și Lorena, dar nu cu ocazia Crăciunului ci cu cea a Anului Nou. De aici tradiția se extinde în întreaga Franță, Spania, Italia și Elveția. De asemenea, este posibil ca pomul de Crăciun să provină de la nordici, care obișnuiau să-și împodobească casele cu ramuri de brad și de vâsc, obicei păstrat și în tradiția coroniței de brad. . În Rusia europeană Ajunul Crăciunului era sărbătorit în pădurile de brazi, unde era
Pom de Crăciun () [Corola-website/Science/296841_a_298170]
-
și în tradiția coroniței de brad. . În Rusia europeană Ajunul Crăciunului era sărbătorit în pădurile de brazi, unde era ales unul ca cel mai frumos dintre toți și împodobit cu lumânări aprinse, bomboane, jucării etc. Bradul împodobit se întâlnea ca pom de Crăciun doar în orașele din Germania sfârșitului de secol XIX, dar odată cu Primul Război Mondial s-a răspândit pe întreg teritoriul acestei țări. Împodobirea bradului în prezent este o tradiție, casele și chiar instituțiile publice având câte un brad
Pom de Crăciun () [Corola-website/Science/296841_a_298170]