11,971 matches
-
Ierusalim (1890) și a încurajat studiul Bibliei în lumea catolică. Ca parte a reformei ecleziastice și a activității intelectualilor catolici în sfera universitară, a fost creată la Bruxelles Société scientifique, cu o publicație oficială care avea să capete un mare prestigiu 135 La Revue des questions scientifiques (1877); s-au organizat congrese internaționale pe teme de știință și religie, s-au scris noi studii istorice despre Biserică, precum La historia de los Papas de Ludwig von Pastor (Geschichte der Päpste seit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
În lumea catolică, ideile s-au dezvoltat în mod intuitiv, în ritmul istoriei și al evenimentelor sociale, tehnologice sau politice, așa cum s-a întâmplat și în alte domenii. Au apărut instituții pentru distribuirea presei de calitate, au existat creștini cu prestigiu care au sprijinit publicațiile catolice, s-au înființat școli pentru instruirea jurnaliștilor. Don Alberione și cardinalul Ferrari în Italia, sau cardinalul Herrera Oria în Spania au încurajat un mod propriu de comunicare, folosindu-se de congresele organizate de către asociațiile profesionale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
evoluția presei în raport cu realitățile politice din Franța, Spania și Italia, am putut observa că mijloacele media au contribuit la configurarea curentelor de opinie, oglindind în același timp situația societății. Anticlericalismul secolului al XIX-lea, de exemplu, a fost stăvilit de prestigiul public dobândit de anumiți catolici în secolul al XX-lea când, folosindu-se de mijloacele de comunicare, aceștia au pus la îndoială concepte religioase și au acceptat anumite aspecte ale secularizării. Mijloacele media au venit în ajutorul Bisericii încă de la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost și cazul României). Ofensiva diplomatică a Sfântului Scaun în perioada interbelică a fost fără precedent în istorie. Papalitatea a reușit să se adapteze rapid la noua situație politico-teritorială de după război și să-și apere poziția în lume. Creșterea prestigiului moral și politic al Vaticanului s-a datorat, în mare măsură, politicii conservatoare promovate de Papa Pius XI, strategie prin care Biserica Catolică și-a asigurat deplina libertate de manifestare, atât în lumea catolică cât și în spațiul ortodox și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
perioadei și de a exprima punctul de vedere al Bisericii cu privire la evenimentele importante și uneori controversate, într-un limbaj accesibil (încerca să ia locul cotidianului Albina, care nu a mai apărut din 1924). Revista catolică a fost o publicație de prestigiu cu caracter științific, de specialitate, ce îi viza pe cei instruiți. Ea a fost distibuită și în străinătate. Viața a fost o revistă populară, scrisă într-un limbaj comun, care era pe înțelesul celor de la sate, cărora li se adresa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
diferite au existat mereu, iar când ele deveneau vizibile și nocive pentru Biserică, erau mediate prin intervenția Papei. Aceste modificări și mutații din cadrul Bisericii catolice au fost povocate și de presiunile unor centre catolice laice grupate în jurul unor intelectuali de prestigiu din statele occidentale (Spania, Italia, Franța, Germania etc.) ce au înființat ziare și reviste în care au apărat Biserica Catolică de atacurile la care a fost supusă. Rolul laicilor în cadrul Bisericii a devenit tot mai important (principiul turmei și a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
evoluția presei în raport cu realitățile politice din Franța, Spania și Italia, am putut observa că mijloacele media au contribuit la configurarea curentelor de opinie, oglindind în același timp situația societății. Anticlericalismul secolului al XIX-lea, de exemplu, a fost stăvilit de prestigiul public dobândit de anumiți catolici în secolul al XX-lea când, folosindu-se de mijloacele de comunicare, aceștia au pus la îndoială unele concepte religioase și au acceptat anumite aspecte ale secularizării. Biserica a desfășurat o amplă propovăduire a religiei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
iar pe lângă spitale s-au creat policlinici pentru consultații în ambulator. Pe lângă aceste spitale și policlinici profesau magiștri și discipoli, terapeuți, chirurgi, farmaciști, unii veniți, alții formați în acest Bizanț medical. Religia creștină și medicina aplicativă au adus noutatea și prestigiul medicinii bizantine. Arabi și evrei trimiteau emisari să cumpere manuscrise din Bizanț, unde lucrările medicale se aflau la loc de cinste. Această efervescență spiritual-medicală cu orizont enciclopedic s-a constituit în forță de atracție pentru magiștri și discipoli din toate
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
multiple și prin rezultate, sunt renascentiste și intervin în sfera universalului. Or, medicina prin excelență are limbaj și viziune universale. Numeroasele maladii cu care s-a confruntat și Evul Mediu și Renașterea au sporit atenția față de medicină și au mărit prestigiul medicilor. Dorinței oamenilor de a fi sănătoși, de a trăi mai mult, medicina i-a răspuns cu eforturile și sacrificiile sale, dar în condiții deatâtea ori nesatisfăcătoare și cu mijloace rudimentare. Medicina a fost ajutată de dezvoltarea farmacologiei, de apariția
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Constantinopole, ajungând prin creația sa enciclopedică, încoronată de studii istorice, membru al Academiei din Berlin. încet, dar sigur, medicina înaintează spre Estul european. în secolul următor Viena, grație Mariei Thereza, va deveni un mare centru medical, aproape de țările Române. Dacă prestigiul științific al medicinei crește prin idei medicale și cercetări experimentale, popularitatea sporește prin numărul de vindecați și eradicarea bolilor. Se caută medicamente, proceduri și mijloace de a le realiza. Centrele de experimentare erau spitalele pline de bolnavi. Medicii încearcă tratamentul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pe domenii, și-l contrazice pe Guy Patin în a cărui reacție se reflectă și interzicerea practicării medicinei în Paris de către Renaudot. El pune bazele jurnalismului în Franța, și-l are de partea sa pe fiul său — Emil Renaudot. Dar prestigiul chimiei, biochimiei, iatro- chimiei crește tot mai mult în sec. XVII. Mercurul, arsenicul, antimoniul ș.a. tatonate mai mult în Renaștere la care se adaugă fierul, eterul, soluția de sulfat de cupru și de zinc (în dermatologie) intră în practica curentă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
limba franceză devine limbă internațională în care se poate învăța și exprima orice teorie, fără aviz clerical, amprenta spiritului creștin existând în însuși umanismul acestui complex progres al culturii și științelor. Elitele medicale, eficiența muncii lor, strălucirea operelor scrise, măresc prestigiul medicinei și respectul față de medici. Morbiditatea și mortalitatea infantilă scad. Numărul celor vindecați crește. Se ameliorează condițiile de viață, iar vârsta medie începe să crească. În Franța sec. XVIII un copil din patru murea. Bolile, foamea, precara igienă individuală și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
peste ani: Trousseau și Velpeau care, la rândul lor, vor deveni mari clinicieni și creatori de școală. Încă din prima jumătate a secolului, crește numărul spitalelor în Franța și Europa. Crește de asemenea numărul clinicienilor și chirurgilor celebri, a căror prestigiu sporește prin realizările lor în spitale și la catedră. Armand Trousseau (1801 - 1867) este clinicianul profesor prin excelență. Iubit de studenți, asaltat de pacienți, el dispune de o vastă cultură dar și de talent al expunerii, încât și străinii îi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de epidemia de tifos din Siberia, de holeră, de trichinoză. Scoate o revistă de anatomie patologică și face cunoscută teoria sa celulară. După concepția sa celula este unitatea de bază a vieții, de starea ei depinzând starea organismului. El asigură prestigiul școlii germane de medicină care îi dă pe Recklinghausen, Julius Cohnheim, Paul Ehrlich. Virchow prezintă în numeroase ocazii științifice structuri celulare afectate. Anatomopatologia modifică și concepția clinică. Dermatologul francez Ernest Besnier (1831 - 1909) face și el prelevări de celule bolnave
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
oștirii, apoi participă la înființarea Muzeului de anatomie și chirurgie, primul din țara Românească. Reorganizează școala de felceri și se ocupă intensiv de organizarea învățământului medical. La școala Națională de Medicină și Farmacie recomandă profesorilor să redacteze cursurile sprijinindu-i financiar. Prestigiul școlii crește, diplomele sunt recunoscute în străinătate, Franța și Italia fiind primele care atestă diplomele medicale românești. După Unirea Principatelor, Carol Davila ajunge inspector general, directorul școlii de medicină al serviciului sanitar civil și militar, al Eforiei Spitalelor civile. Excepțional
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
prea ridicat. Studiile arată că meseria de profesor nu se află printre cele mai solicitate, dar nici printre cele mai evitate. Deși nu îi oferă deținătorului ei nici putere, nici influență, nici venituri deosebite, totuși această profesie este aleasă pentru prestigiul și satisfacțiile pe care le aduce. Cei care aspiră la ea sunt tineri provenind din familii în care activitățile intelectuale sunt valorizate. O caracteristică a acestei meserii, care între timp s-a transformat în stereotip, este prezența în număr mare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
poziția socială a profesorului și-au concentrat atenția mai ales asupra celor din învățământul preuniversitar și mai puțin asupra celor din învățământul universitar. Una din caracteristicile poziției sociale este statusul profesorului. Literatura de specialitate menționează trei caracteristici statusul unei persoane: prestigiul, averea și autoritatea. Puținele studii care au apărut referitoare la prestigiul profesorului plasează această profesie printre cele preferate de clasa de mijloc. S-a emis ideea că este un prestigiu „special, dar întunecat”; pe de o parte munca profesorului este
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
celor din învățământul preuniversitar și mai puțin asupra celor din învățământul universitar. Una din caracteristicile poziției sociale este statusul profesorului. Literatura de specialitate menționează trei caracteristici statusul unei persoane: prestigiul, averea și autoritatea. Puținele studii care au apărut referitoare la prestigiul profesorului plasează această profesie printre cele preferate de clasa de mijloc. S-a emis ideea că este un prestigiu „special, dar întunecat”; pe de o parte munca profesorului este văzută ca având aura unei „misiuni speciale”, pe de altă parte
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
profesorului. Literatura de specialitate menționează trei caracteristici statusul unei persoane: prestigiul, averea și autoritatea. Puținele studii care au apărut referitoare la prestigiul profesorului plasează această profesie printre cele preferate de clasa de mijloc. S-a emis ideea că este un prestigiu „special, dar întunecat”; pe de o parte munca profesorului este văzută ca având aura unei „misiuni speciale”, pe de altă parte profesorul și-a mai pierdut din autonomia pe care o avea în conducerea procesului didactic, deoarece devine din ce în ce mai mult
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cele individuale. Au fost structurate următoarele categorii de motivații posibile privind învățarea în perioada adolescenței: 1. învățarea ca scop în sine; 2. învățarea orientată către obținerea unor avantaje personale; 3. învățarea pe baza identificării sociale; 4 . învățarea orientată către realizarea prestigiului personal în plan social; 5. învățarea pentru evitarea consecințelor negative; 6. învățarea ca efect al intervenției conștiinței (cu finalitate personală sau socială); 7. învățarea pentru motive de ordin practic; 8. învățarea ca cerință socială. În urma unor cercetări și măsuri ameliorative
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de a percepe și a analiza relațiile de putere din grup, instituție sau societate, de a depista abuzurile și de a lua act de ele. să supravegheze calitatea interacțiunilor dintre elevi, gradul de participare al elevilor la interacțiuni depinde de prestigiul pe care-l au în grup; prestigiul lor depinde de situația socio - economică, de etnie, de limbă, de competențele fizice, de rezultatele școlare. Organizarea unui învățământ care să suscite învățarea cooperativă ara sigura exercitarea optimă a prestigiului și ar conduce
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de putere din grup, instituție sau societate, de a depista abuzurile și de a lua act de ele. să supravegheze calitatea interacțiunilor dintre elevi, gradul de participare al elevilor la interacțiuni depinde de prestigiul pe care-l au în grup; prestigiul lor depinde de situația socio - economică, de etnie, de limbă, de competențele fizice, de rezultatele școlare. Organizarea unui învățământ care să suscite învățarea cooperativă ara sigura exercitarea optimă a prestigiului și ar conduce la reducerea inegalităților instituite în școală. să
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
interacțiuni depinde de prestigiul pe care-l au în grup; prestigiul lor depinde de situația socio - economică, de etnie, de limbă, de competențele fizice, de rezultatele școlare. Organizarea unui învățământ care să suscite învățarea cooperativă ara sigura exercitarea optimă a prestigiului și ar conduce la reducerea inegalităților instituite în școală. să stăpânească fenomenele de violență; tinerii care au tendințe de autoritate trebuie tratați cu înțelegere și puși în situația de a colabora în diferite împrejurări cu cei către care își exercită
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
profesorului. III.5.2. Autoritatea profesorului și autonomia elevului După cum am arătat anterior, autoritatea este unul din criteriile după care este considerat status ul profesorului. Din punct de vedere etimologic termenul de autoritate derivă din cuvântul latinesc „autoritas“ care înseamnă prestigiul de care se bucură cineva (în acest caz, profesorul) ca specialist, prin cunoștințele sale și ca om prin calitățile sale. Prin tradiție profesorii aveau o putere considerabilă în clasă, dar, în timp, această putere a fost diminuată prin lege. Totuși
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cazuri copilul simte nevoia liberei sale manifestări. Cu cât crește mai mult, cu atât trebuința sa de libertate devine mai puternică. O astfel de autoritate, acceptată de elev și care permite manifestarea și creșterea gradului său de autonomie izvorăște din prestigiul profesorului. Greu de suportat sau chiar de nesuportat este autoritatea abuzivă, arbitrară, care vrea cu tot dinadinsul să subordoneze, să-și afirme puterea. O astfel de autoritate stârnește nemulțumirea, chiar revolta. „ O autoritate autentică se întemeiază îndeosebi pe trei calități
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]