12,341 matches
-
1 ianuarie 1934, sub conducerea unui comitet de direcție format din Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, Octavian Goga, Dimitrie Gusti, Emil Racoviță, Constantin Rădulescu-Motru, Ion Simionescu, având ca redactor-șef pe Paul Zarifopol (până la nr.5, mai 1934) și secretar general de redacție pe Radu Cioculescu. De la nr.6 (iunie 1940) Camil Petrescu este redactor-șef până în octombrie 1942. Din aprilie 1941 până în mai 1944 revista are ca director pe Dumitru Caracostea și ca secretar de redacție pe Ovidiu Papadima. În perioada mai
Revista Fundațiilor Regale () [Corola-website/Science/310759_a_312088]
-
mai 1934) și secretar general de redacție pe Radu Cioculescu. De la nr.6 (iunie 1940) Camil Petrescu este redactor-șef până în octombrie 1942. Din aprilie 1941 până în mai 1944 revista are ca director pe Dumitru Caracostea și ca secretar de redacție pe Ovidiu Papadima. În perioada mai 1944-august 1945 redactor-șef al revistei devine din nou Camil Petrescucare îi conferă iarăși un caracter deschis. Seria nouă (nr. 1, septembrie 1945 - nr. 12, decembrie 1947) este condusă de un comitet de direcție
Revista Fundațiilor Regale () [Corola-website/Science/310759_a_312088]
-
nou Camil Petrescucare îi conferă iarăși un caracter deschis. Seria nouă (nr. 1, septembrie 1945 - nr. 12, decembrie 1947) este condusă de un comitet de direcție cu Alexandru Rosetti, director, Camil Petrescu, redactor-șef, și Corin Eugen Grosu, secretar de redacție. Mihail Sebastian a fost multă vreme redactor al revistei, până ce decretele antisemite i-au retras dreptul la semnătură. Printre colaboratorii permanenți ai revistei, începând din anul 1934, s-au numărat Adrian Maniu, Victor Eftimiu, Barbu Brezianu, Valeriu Marcu, Emanoil Ciomac
Revista Fundațiilor Regale () [Corola-website/Science/310759_a_312088]
-
redactor al revistei Alkemie, membru al comitetului științific internațional al Revista Colombiana de Filosofia de la Ciencia, membru al comitetului științific internațional al revistei Recerca, membru al comitetului științific internațional al revistei CBN din Castellon, membru de onoare al comitetului de redacție al revistei Vox philosophiae , membru al comitetului consultativ al revistei Europa din Novi Sad, coordonator al colecției "Eidos" a Editurii Augusta din Timișoara și coordonator al colecției "Magister" a Editurii Universității de Vest din Timișoara. Volume electronice "O suicida ou
Ciprian Vălcan () [Corola-website/Science/308802_a_310131]
-
clădirea din Bulevardul Dacia, și-a închis porțile pentru vizitatori deoarece, în urma unui proces de retrocedare, muzeul a fost evacuat și, din 15 august 2014, a primit un sediu provizoriu în Casa Presei, corp A4, etajul 2, unde a fost redacția ziarului Gândul. Muzeul are un patrimoniu de peste 300.000 de manuscrise, obiecte de patrimoniu și cărți vechi, inclusiv unele incunabule mai vechi de 500 de ani, evaluate la peste 1 miliard de euro. Printre ele se numără și manuscrise de
Muzeul Literaturii Române () [Corola-website/Science/308846_a_310175]
-
fost repartizat la Regimentul 3 Roșiori din Bârlad. Aici a scos revistele "Ion Creangă" și "Miron Costin". A sprijinit îndeaproape apariția revistei "Freamătul", care a apărut la Tecuci în anul 1911, după care, din lipsă de colaboratori, i-a mutat redacția la Bârlad. Numai culegerile și studiile apărute sub egida Academiei Române însumează peste 4.200 pagini. În 1915, un grup de trei intelectuali bârlădeni format din , poetul George Tutoveanu și preotul Toma Chiricuță a decis înființarea unei societăți culturale pe care
Tudor Pamfile () [Corola-website/Science/308889_a_310218]
-
ianuarie 2011 a fost distins cu Premiul Național de Poezie ”Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia. Este licențiat al Facultății de Filologie a Universiății „Babeș-Bolyai” din Cluj (1970). Membru întemeietor al cenaclului iar apoi al revistei Echinox. A lucrat în diverse redacții de ziare și reviste din București, între care Amfiteatru și Secolul 20. În anul 1971 a fost transferat disciplinar de la Centrala cărții pentru că a refuzat să participe la acțiunea de epurare ideologică a cărților ; În anii 80 pleacă din țară
Dinu Flămând () [Corola-website/Science/308905_a_310234]
-
Facultatea de Ziaristică din București. Prima sa transmisiune radiofonică a avut loc în anul 1964, în primul sezon al Universității Craiova în Divizia A, la meciul Știința Craiova - Universitatea Cluj 1-0. Până în decembrie 1989, Domozină a fost corespondent principal al redacției de actualități din Radioteleviziunea Română pentru județele Dolj, Gorj, Olt și Mehedinți. Începând din anul 1990 a fost director al postului Radio Oltenia Craiova. În decursul carierei, el a realizat aproape 1.000 de transmisiuni în direct de la meciurile Universității
Sebastian Domozină () [Corola-website/Science/308916_a_310245]
-
a absolvit în 1954, obținând calificarea de tehnician energetician. Au urmat șapte ani de muncă în industrie și doi ani de serviciu militar în construcții. În anul 1963 s-a angajat la ziarul de limbă germană Neuer Weg, preluând conducerea redacției locale din Brașov. În anul 1965, la vârsta de 31 de ani, a început să studieze la "Institutul Politehnic din Brașov", azi "Universitatea Tehnică din Brașov", cursuri pe care le-a absolvit în 1970, devenind inginer în electromecanică. Lucrarea sa
Hans Barth () [Corola-website/Science/309824_a_311153]
-
Eriksson (n. 1962) este o personalitate cunoscută în lumea literară suedeză, fiind activă nu doar ca poet, ci și ca redactor și traducător. A tradus printre altele opere semnate de Anaïs Nin și Marguerite Duras și a făcut parte din redacția publicației culturale Ord & Bild din Göteborg și a publicației OEI specializată în publicarea de studii specializate de artă și lirică. Helena Eriksson este autoarea a zece volume de poezie și a fost distinsă în 2009 cu Premiul pentru Poezie al
Premiul Marin Sorescu () [Corola-website/Science/309850_a_311179]
-
1959, Apateu, județul Arad) este un critic și istoric literar român. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj în 1986. Face parte din gruparea echinoxistă. A lucrat ca profesor la Deva (1986-1990), redactor și secretar general de redacție la revista „Apostrof” din Cluj (1990-1991), iar apoi cercetător la Centrul de Studii Transilvane din Cluj. Din 1994 devine lector la Facultatea de Litere din Cluj, în prezent fiind conferențiar la Facultatea de Teatru și Televiziune a Universității „Babeș-Bolyai”, precum și
Liviu Malița () [Corola-website/Science/309939_a_311268]
-
demisionar al comisiei, a publicat în 1996 la editura Ex Ponto din Constanța cartea " Pe urmele adevărului" care relatează experiența sa în cadrul comisiei. Fostul președinte Ion Iliescu a publicat stenograma propriei sale audieri în cadrul comisiei în cartea "Revoluția trăită", Editura Redacției publicațiilor pentru străinătate, 1995. La următoarele alegeri interne din cadrul PNȚCD, președintele comisiei, Valentin Gabrielescu, și-a pierdut funcția de purtător de cuvînt al acestui partid, fapt considerat ca fiind datorat cel puțin în parte felului de comportare în timpul audierii președintelui
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
612 lucrări științifice, preponderent pe teme economice și publicistice din care: 17 - monografii 12 - broșuri 575 - articole: 150 de articole între anii 1966-1990; 320 între anii 1990-2001 și 141 între anii 2001-2012 (inclusiv) 8 - recenzii În anul 2008 , la sfatul redacției revistei economice din Rusia „Economist” I.Ustian a scris un articol analitic cu titlul: „Criza agroalimentară mondială” (vezi revista „Economist”, Moscova, 2008, N 10, pag. 63-79). În timpul studiilor la doctorantura Academiei de Științe Sociale din Moscova (aa. 1970-1973) I.Ustian
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
editat, prin intermediul editurii "Apollon" din Urziceni, o publicatie proprie lunara numita "21 Decembrie", din care au apărut 5 numere (august-decembrie 2001) dar care și-a încetat activitatea din lipsă de fonduri. Director al ziarului era George Călin, iar colectivul de redacție cuprindea pe Dan Cristian Ionescu (redactor șef), Sorin Soare (redactor șef adjunct), Ștefan Boran (secretar general de redacție). Ziarul a fost folosit și pentru a ataca vechea conducere a asociației, "tandemul" foștilor deputați Adrian Dumitrescu - Constantin Aferăriței, dar si abuzurile
Asociația 21 Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/309282_a_310611]
-
numere (august-decembrie 2001) dar care și-a încetat activitatea din lipsă de fonduri. Director al ziarului era George Călin, iar colectivul de redacție cuprindea pe Dan Cristian Ionescu (redactor șef), Sorin Soare (redactor șef adjunct), Ștefan Boran (secretar general de redacție). Ziarul a fost folosit și pentru a ataca vechea conducere a asociației, "tandemul" foștilor deputați Adrian Dumitrescu - Constantin Aferăriței, dar si abuzurile guvernului Nastase. În 2006, reprezentanții asociației au cerut redeschiderea dosarelor privind revoluția română din decembrie 1989 și a
Asociația 21 Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/309282_a_310611]
-
începând din 1 aprilie 1921, în postul de director de serviciu clasa III și însărcinat cu conducerea direcțiunii radiocomunicațiilor, pendinte de Ministerul Comunicațiilor, poziție din care se implică în sprijinirea Asociației Prietenii Radiofoniei. <br>A făcut parte din colectivul de redacție al "Revistei Societăței de hidrologie medicală și climatologie", București (1922-1924). Pasiunea sa pentru meseria aleasă este evidențiată și de informația că, la locuința sa din comuna Roșu (Ilfov), a realizat un laborator personal de fizică. <br>După al doilea război
Emil Giurgea () [Corola-website/Science/309373_a_310702]
-
doctori habilitați în științe filologice. A participat cu rapoarte și comunicări la cca 200 de conferințe științifice naționale și internaționale (în Rusia, România, Ucraina, Georgia, Germania, Ungaria, Franța, Italia, Spania, Polonia, Cehia, Slovacia, Austria, Canada ș.a.). A fost secretar de redacție (1958-1988) și redactor-șef (din 1989) al Revistei de lingvistică și știință literară, membru (din 1992) al Comitetului Internațional de patronaj al Atlasului Lingvistic Romanic (ALir) (Grenoble, Franta), membru al Comitetului Internațional al Slaviștilor, membru al Comisiei Interdepartamentale pentru limba
Silviu Berejan () [Corola-website/Science/309494_a_310823]
-
tatălui-ctitor. În corespondență să din această perioadă, poetul invită prietenii să-i scrie la: «Adresa: M. Eminescu, com. Florești, plasa Jiul de Sus, județul Dolj - Stația Telegrafo-Poștală Filiași» (satul Florești aparține azi județului Gorj). Într-o scrisoare către colegii din redacția "Timpului", poetul aprecia ținutul ca fiind deosebit de pitoresc: «Locul în care sunt e cât se poate de frumos. Râuri, codru, șes, dealuri, munții în depărtare, frumos adecă în puterea cuvântului, încât să fiu Bodnărescu aș nenoroci poate "Convorbirile" cu amintiri
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
îl găsesc student la școala de literatură "Mihail Eminescu" din București. Este reporter. În 1956 , este trimis pe 6 luni în China, Coreea și Vietnam pentru o serie de reportaje. În 1957, la întoarcere, își dă demisia de la Narodnaia Rumânia (redacția publicațiilor pentru străinătate ) renunțând de bună voie și nesilit de nimeni la "calitatea " de membru al partidului comunist...Convingerile sale politice sufereau de o gravă problemă de conștiință.Trece o perioadă grea lucrând ca muncitor într-o fabrică. În 1960
Solo Juster () [Corola-website/Science/310410_a_311739]
-
fabrică. În 1960 ajunge în Israel împreună cu soția sa , prozatoarea Mariana Juster și fetița. Își câștigă existența ca funcționar la poștă, la bancă și ca optician independent. În 1966 înființează revista "Lumea Magazin " a cărui redactor șef este , secretar de redacție Sorin Cunea, și colaboratori Arnold Velureanu, Harry Ber (Canada ) Palty, Marius Godeanu, Davis Grebu și alții. Revista a supraviețuit 18 săptămâni... În 1985, împreună cu soția sa, înființează cenaclul literar de limbă română "Punct" și bianualul cu acelaș nume existente și
Solo Juster () [Corola-website/Science/310410_a_311739]
-
educație în filozofie, el era printre puținii activiști care deținea un grad de cultură marxistă. A fost arestat în anii 1930 și a fugit în URSS în momentul anexării Basarabiei din 1940. În URSS a lucrat inițial ca secretar de redacție la gazeta "Pământ sovietic" din Bălți (RSS Moldovenească), după care a trecut la o carieră de nisip din Carpovka, dar și prin colhozurile Uniunii Sovietice. La Moscova, a lucrat cu Ana Pauker ca șef de secție a postului de Radio
Leonte Răutu () [Corola-website/Science/305018_a_306347]
-
mari ale culturii românești precum Ion I. Fălcoianu, Grigore I. Lahovari, Nicolae Gr. Racoviță, Grigore Cobălcescu, P. S. Aurelian, Ion Ghica, Emanoil Bacaloglu, Dumitru Berindei, Ștefan D. Greceanu, Em. Kretzulescu, Pană Buescu, C. Aninoșanu etc. În anul 1902, un comitet de redacție format din Teohari Antonescu, Ioan Bogdan, M. B. Cantacuzino, M. Dragomirescu, Simion Mehedinți, Petru Th. Missir, P. P. Negulescu, Constantin Rădulescu-Motru și alții, reînvie revista doar pentru câteva numere (februarie, noiembrie-decembrie) în ea semnând și Nicolae Iorga, N. A. Bogdan sau
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
Camil Petrescu, Perpessicius, Mircea Rădulescu sau Camil Baltazar. Cea de-a patra viață a revistei noastre s-a consumat în toiul celui de-al doilea război mondial, între anii 1941-1942, sub direcția lui Zaharia Stancu și N. Carandino (secretar de redacție) vor apărea mai multe numere în care vor fi publicate mai ales poezii, nuvele, romane, studii, cronici... căci "„literatura descoperă omul, creează tradițiile și impune viziunea viitorului”". Îi întâlnim în paginile revistei pe Tudor Arghezi, Ion Pillat, Ion Vinea (cu
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
coordonator pe Cătălin Ciolca, cea de-a doua perioadă - cea mai bogată și mai valoroasă - (1996-2005), în frunte cu Victor Durnea și cea de-a treia - în desfășurare - din 2006, care îl are la timonă pe Liviu Papuc. Colegiul de redacție inițial s-a îmbogățit cu timpul incluzându-i pe Florin Faifer (din 1996), Mihail Harea (1996-1999), Victor Durnea (1997-2006), Ioan Ciupercă (din 1997), Dumitru Bunea (din 1997), Alexandru Dan Ciochină (1997), Bogdan Ulmu (din 1998), Andrei Stratulat (1998-2002), Mircea Filip
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
Ulmu (din 1998), Andrei Stratulat (1998-2002), Mircea Filip (2001-2005), Mircea-Cristian Ghenghea (din 2005) și Iulian Pruteanu-Isăcescu (din 2006). În cei doisprezece ani publicația a numărat peste 1550 de articole și peste 600 de colaboratori. Dintre aceștia, în afara membrilor colegiului de redacție, îi amintim pe Alexandru Zub, Gavril Istrate, Mihai-Răzvan Ungureanu, Vasile Adăscăliței, Ion Popescu Sireteanu, Alexandru Husar, Dumitru Ivănescu, Dumitru Vitcu, Ilie Seftiuc, Constantin Ciopraga, Gligor Popi, Ioan Holban, Grigore Ilisei, Dumitru Acu, Dumitru Năstase, Adrian Turculeț, Ion H. Ciubotaru, Stelian
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]