12,164 matches
-
scopul obținerii de recolte mari, relativ constante, de calitate superuioară și eficiente în același timp. Aceasta se ocupă de cultivarea viței de vie pentru obținerea strugurilor. Denumirea de viticultură provine din limba latină ("vitis" - viță de vie; "cultura" - cultivare, îngrijire). Strugurii se folosesc în stare proaspătă pentru producerea: Bobițele de struguri conțin până la 35% glucide (glucoză, fructoză), vitaminele A,C,P,PP,B1,B2,B6; 11 acizi organici (acid dartric, acid malic, acid fosforic, acid malic, ș.a.); 24 microelemente (Mn, Zn
Viticultură () [Corola-website/Science/311019_a_312348]
-
și eficiente în același timp. Aceasta se ocupă de cultivarea viței de vie pentru obținerea strugurilor. Denumirea de viticultură provine din limba latină ("vitis" - viță de vie; "cultura" - cultivare, îngrijire). Strugurii se folosesc în stare proaspătă pentru producerea: Bobițele de struguri conțin până la 35% glucide (glucoză, fructoză), vitaminele A,C,P,PP,B1,B2,B6; 11 acizi organici (acid dartric, acid malic, acid fosforic, acid malic, ș.a.); 24 microelemente (Mn, Zn, I, Ti, etc.); multe săruri minerale (K - 235 mg %, Ca
Viticultură () [Corola-website/Science/311019_a_312348]
-
fost aflat însă pe nicăieri) se găsește într-o scrisoare din 21 iulie 1927 a reprezentantului permanent al R.A.S.S.M. pe lângă guvernul R.S.S.U., Malcikov: "„din partea exterioară, stema R.A.S.S.M. reprezintă o coroană din strujani de păpușoi și struguri de poamă, și are în interior o suprafață plană alb-albastră, pe care este așezată o vinietă de culoare albă. Vinieta conține harta R.A.S.S.M. reunită cu Basarabia. În partea inferioară a hărții, în centrul coroanei e imaginat un soare
Stema RASS Moldovenești () [Corola-website/Science/311093_a_312422]
-
se stipulează: "„Gherbu de stat a R.S.S. Moldovenești constă din chipu sășerii și șiocanului în razele soarelui, care răsare, încadrate cu o cunună de schișe și popușoi. Partea de jos a cununii se încheie cu o ghirleandă din fructe și struguri de poamă. Cununa îi înfășată cu o bindă roșie cu inscripția: «Proletari din toate țările, uniți-vă!» în linghile moldovenească și rusă cu inițialele «R.S.S.M.». Deasupra gherbului este o ste cu șinși colțuri.”" Această descriere a fost puțin cizelată în
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
din 1978 descrie aceeași stemă în mod diferit: "„Stema de stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești reprezintă imaginea unei seceri și a unui ciocan, luminate de razele soarelui și încadrate în spice și știuleți de păpușoi cu o ghirlandă de struguri și fructe, purtând pe o panglică roșie inscripțiile: în partea de jos «R.S.S.M.», pe partea dreaptă în limba rusă « Пролетарии всех стран, соединяйтесь!», pe partea stângă - în limba moldovenească «Proletari din toate țările, uniți-vă!». În partea de sus a
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
în imaginea în culori a Stemei de Stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești secera și ciocanul, soarele, spicele sunt aurii; steaua este roșie, încadrată într-un chenar auriu; panglica și legumele sunt roșii; știuleții și tulpinele de păpușoi, fructele și strugurii sunt de culoarea ocrului auriu; frunzele de viță de vie și de fructe sunt verzi; conturul elementelor e cafeniu.”" La 7 august 1981 Sovietul Miniștrilor R.S.S.M. a aprobat „Instrucția pentru aplicarea regulamentului cu privire la Stema de Stat a R.S.S.M.” Această emblemă
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
la mesele copioase, cu vânat, fripturi și grătar. Marile podgorii din Vrancea și Dobrogea cultivă acest soi de "cursă lungă". Perioada de maturare: semitârzie. Utilizare: pentru producerea vinurilor albe de calitate, a vinurilor brute pentru spumante și a sucurilor de struguri. Recoltă: 11-13t/ha. Caracteristicile strugurilor: mici sau mijlocii, cilindrici sau cilindro-conici, aripați sau puțin lărgiți la bază. Caracteristicile boabelor: mijlocii, sferice, uneori deformate, de culoare verde deschisă, slab gălbuie cu nuanțe arămii. Pielița este subțire și elastică. Conținutul este suculent
Aligoté () [Corola-website/Science/311090_a_312419]
-
fripturi și grătar. Marile podgorii din Vrancea și Dobrogea cultivă acest soi de "cursă lungă". Perioada de maturare: semitârzie. Utilizare: pentru producerea vinurilor albe de calitate, a vinurilor brute pentru spumante și a sucurilor de struguri. Recoltă: 11-13t/ha. Caracteristicile strugurilor: mici sau mijlocii, cilindrici sau cilindro-conici, aripați sau puțin lărgiți la bază. Caracteristicile boabelor: mijlocii, sferice, uneori deformate, de culoare verde deschisă, slab gălbuie cu nuanțe arămii. Pielița este subțire și elastică. Conținutul este suculent.
Aligoté () [Corola-website/Science/311090_a_312419]
-
peretele sudic. Catapeteasma datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, mai exact de prin 1760 , având unele icoane vechi. Iconostasul este format din cinci mari registre, proporționate în mod armonios. Structura iconostasului conține segmente sculptate cu elemente ornamentale sobre, cu struguri și frunze stilizate. Pe icoanele împărătești se află inscripții cu numele pictorilor: ""Anton Zugrav 1760"" și ""Ioan Zugrav, 1760"". Specialiștii Stelian Onica și Georgeta Merișor Dominte, care au cercetat iconostasul bisericii în primul deceniu al secolului al XXI-lea, au
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
trebuie vitamine pe care cel mai bine le iau din fructe și legume. Printre favoritele lor se enumeră salată verde, morcovi cu frunze, mere, porumb încă necopt pe șiulete, cozi de ardei cu semințe, cartofi, orez, semințe de soc, nuci, struguri, mandarine, portocale, vișine, prune, ardei, sfeclă roșie, castraveți, mazăre. Măsurile ideale pentru o volieră sunt de 2.5x1.5x2 LxLxI m pentru o pereche de nimfe iar pentru o colivie ar trebui să fie de cel puțin 110x100x70 cm. Nimfele
Papagal nimfă () [Corola-website/Science/312407_a_313736]
-
capătul de sud al drumului a fost contruit „"Deutsches Weintor"” (Poarta germană a vinului), care este împodobită în relief cu ciorchini de viță de vie; la capătul nordic există din anul 1995 „Casa Drumul Vinului”. Drumul Vinului străbate podgorii cu struguri de soi, din care se obțin vinuri de Pfalz renumite.
Drumul Vinului (Germania) () [Corola-website/Science/312808_a_314137]
-
de mâncare pentru țărani: carne,pâine,mere și brânza.Dar în acest joc s-a mai adăugat ceva:mâncarea lordului. Aceasta se face tot cu ferme,care le cultivă țăranii-pește,carne de gâscă,de porc,zarzavaturi și vin făcut din struguri.Când le ai pe toate,băgate în bucătărie specială pentru lord,bucătarii se apuca de treaba și îți vor servi mâncarea,cu care o vei mânca cu nobilii și soția ta.Pe lângă o masă festivă,ce ar mai merge și
Stronghold 2 () [Corola-website/Science/312995_a_314324]
-
centrală se află secera și ciocanul (care simbolizează unitatea muncitorilor și țăranilor), situate deasupra razelor unui soare care răsare din apa unui fluviu (Nistrul). Aceste elemente sunt înconjurate de o coroană compusă din spice de grâu, știuleți de porumb, fructe, struguri și frunze de viță de vie. Spicele de grâu sunt legate între ele în partea de jos cu o panglică roșie având următoarele inscripții în cele trei limbi oficiale ale Republicii Moldovenești Nistrene: În partea de sus a stemei, între
Stema Transnistriei () [Corola-website/Science/310858_a_312187]
-
culoare roșie. Imaginile secerii și ciocanului, soarele și razele sale au culoarea aurie, spicele de grâu sunt portocaliu închis, știuleții de porumb sunt portocaliu deschis și frunzele lor sunt galben închis. Fructele au culoare portocalie cu margini maronii, boabele de struguri din mijloc sunt albastre, iar cele laterale au culoare chihlimbarului. Imaginea stilizată a Nistrului are culoarea albastră cu o linie ondulată de culoare albă care este desfășurată pe întreaga lungime. Partea de jos a spicelor este de culoare maronie. În conformitate cu
Stema Transnistriei () [Corola-website/Science/310858_a_312187]
-
clasificări considerat "Vitis silvestris"), cu "V. vinifera", subsp. "vinifera" restricționată la formele cultivate. Vița-de-vie cultivată are flori hermafrodite, dar subsp. "silvestris" este dioecică (are flori masculine și feminine pe plante separate) și pentru ca fructul să se dezvolte este necesară polenizarea. Strugurii sălbatici au fost recoltați de cultivatori și fermierii timpurii. De mii de ani, fructul este cules atât pentru proprietățile sale medicinale, cât și pentru cele nutriționale, istoria lui fiind strâns legată de cea a vinului. Schimbări în conformația sâmburilor (mai
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
fiind strâns legată de cea a vinului. Schimbări în conformația sâmburilor (mai mici la formele cultivate) și distribuții ale semințelor sălbatice cultivatorilor, au avut loc între cca 3500-3000 î. Hr., în sud-vestul Asiei sau în sudul Transcaucaziei (Armenia și Georgia). Cultivarea strugurilor s-a răspândit și în alte părți ale lumii, în perioada preistorică sau în antichitate. Strugurii au fost transportați în coloniile europene din întreaga lume, ajungând în America de Nord în jurul anului 1600 și apoi în Africa, America de Sud și Australia. În America de Nord
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
și distribuții ale semințelor sălbatice cultivatorilor, au avut loc între cca 3500-3000 î. Hr., în sud-vestul Asiei sau în sudul Transcaucaziei (Armenia și Georgia). Cultivarea strugurilor s-a răspândit și în alte părți ale lumii, în perioada preistorică sau în antichitate. Strugurii au fost transportați în coloniile europene din întreaga lume, ajungând în America de Nord în jurul anului 1600 și apoi în Africa, America de Sud și Australia. În America de Nord, strugurii au format hibride cu o specie de "Vitis", gen originar din regiune; unele hibride fiind
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
s-a răspândit și în alte părți ale lumii, în perioada preistorică sau în antichitate. Strugurii au fost transportați în coloniile europene din întreaga lume, ajungând în America de Nord în jurul anului 1600 și apoi în Africa, America de Sud și Australia. În America de Nord, strugurii au format hibride cu o specie de "Vitis", gen originar din regiune; unele hibride fiind create intenționat pentru a combate "Phylloxera", o pestă cauzată de o insectă, care a afectat vița-de-vie europeană cu mult mai mult decât pe cea nord-americană
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
vinifera" și în Valea Okanagan din British Columbia. În martie 2007, cercetători australieni de la CSIRO, lucrând în Centrul cooperativ de cercetare pentru viticultură au descoperit că "mutații independente și extrem de rare din două gene ["VvMYBA 1" și "VvMYBA 2"] [din struguri roșii] produc o singură viță-de-vie albă, care este părintele aproape tuturor varietăților de struguri albi din lume. Dacă numai o singură genă ar fi suferit mutații, majoritatea strugurilor ar fi rămas roșii și astăzi nu am avea mai mult de
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
CSIRO, lucrând în Centrul cooperativ de cercetare pentru viticultură au descoperit că "mutații independente și extrem de rare din două gene ["VvMYBA 1" și "VvMYBA 2"] [din struguri roșii] produc o singură viță-de-vie albă, care este părintele aproape tuturor varietăților de struguri albi din lume. Dacă numai o singură genă ar fi suferit mutații, majoritatea strugurilor ar fi rămas roșii și astăzi nu am avea mai mult de 3000 de cultivatori disponibili, de struguri albi." Folosirea strugurilor datează din neolitic, fapt demonstrat
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
și extrem de rare din două gene ["VvMYBA 1" și "VvMYBA 2"] [din struguri roșii] produc o singură viță-de-vie albă, care este părintele aproape tuturor varietăților de struguri albi din lume. Dacă numai o singură genă ar fi suferit mutații, majoritatea strugurilor ar fi rămas roșii și astăzi nu am avea mai mult de 3000 de cultivatori disponibili, de struguri albi." Folosirea strugurilor datează din neolitic, fapt demonstrat, de descoperirea unui depozit improvizat de vin, vechi de 7,000 de ani pe
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
albă, care este părintele aproape tuturor varietăților de struguri albi din lume. Dacă numai o singură genă ar fi suferit mutații, majoritatea strugurilor ar fi rămas roșii și astăzi nu am avea mai mult de 3000 de cultivatori disponibili, de struguri albi." Folosirea strugurilor datează din neolitic, fapt demonstrat, de descoperirea unui depozit improvizat de vin, vechi de 7,000 de ani pe teritoriul actual al Georgiei, în 1996. Alte dovezi au arătat că mesopotamienii și vechii egipteni aveau plantații de
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
părintele aproape tuturor varietăților de struguri albi din lume. Dacă numai o singură genă ar fi suferit mutații, majoritatea strugurilor ar fi rămas roșii și astăzi nu am avea mai mult de 3000 de cultivatori disponibili, de struguri albi." Folosirea strugurilor datează din neolitic, fapt demonstrat, de descoperirea unui depozit improvizat de vin, vechi de 7,000 de ani pe teritoriul actual al Georgiei, în 1996. Alte dovezi au arătat că mesopotamienii și vechii egipteni aveau plantații de vin și dețineau
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
de vin, vechi de 7,000 de ani pe teritoriul actual al Georgiei, în 1996. Alte dovezi au arătat că mesopotamienii și vechii egipteni aveau plantații de vin și dețineau măiestria necesară fabricării vinului. Filozofii greci preamăreau puterea vindecătoare a strugurilor, atât ca întreg cât și sub formă de vin. Cultivarea "Vitis viniferei", ca și producția vinului, au început în China în timpul dinastiei Han, în secolul al II-lea î.Hr., odată cu importarea speciei din Ta-Yuan. Totuși, după alți autori, vița de
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
de vie a fost folosită de vindecătorii tradiționali europeni pentru tratarea bolilor de piele și de ochi. Alte utilizări includ folosirea frunzelor pentru oprirea sângerării, dureri și inflamații ale hemoroizilor. De asemenea, pentru tratarea durerilor de gât au fost folosiți strugurii necopți, iar stafidele au fost folosite pentru tratarea tuberculozei, constipației și setei. În tratamentul cancerului, holerei, variolei, amețelilor, infecțiilor de piele și ochi, bolilor de rinichi și ficat au fost folosiți struguri necopți. Au fost dezvoltate și varietăți de struguri
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]