14,769 matches
-
sclavie a trupului. Acum, că m-am eliberat de ea, mă bucur de cruzimea cunoașterii adevărate. Artificiozitate Azi mi-am recitit o parte din versurile scrise la Roma. Sunt perfecte în goliciunea lor retorică. Nu se notează însă nici o amplitudine sufletească, ci totul se reduce la dorința corporală. Artificiozitatea stridentă a concepției iese mai bine în evidență în acest loc. Ar trebui să încerc să scriu ca un poet anonim. Abia atunci s-ar vedea dacă am geniu. Singurătate Aspir să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cugetul meu și alături de o femeie getă ce reușește să interpreteze savant fiecare nuanță a lui Platon. Inalterabilitate În realitate, mă schimb doar în aparență. Totul e înșelător. Trebuie să izbutesc să ating înaltele profunzimi în care se manifestă inalterabilul sufletesc. Să acced la fibra intangibilă a eului meu celui mai ascuns. Să am acces la esența ființei. Decheneus Se spune că Decheneus a distrus vița de vie pentru a-i împiedica pe supușii săi să se îmbete. Cred că e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
joc de mine. Indivizibilitate În sfârșit am descoperit ethos-ul iubirii: pot să mă regăsesc întreg doar într-o singură ființă. La Roma mă risipeam într-o mulțime de experiențe voluptoase. În fiecare zi îmi schimbam și trup și identitate sufletească. Aia și cu mine însă suntem un singur trup și un singur suflet. Ființa mea se poate completa numai prin ea, care, la fel, își găsește în mine partea care-i lipsește, unitatea indivizibilă. Androginia. Lupul și oile Aia posedă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ce menține flacciditatea peniană, datorită contractării fibrelor musculare ale corpilor cavernoși) joacă un rol negativ. Consultul psihologic interdisciplinar este important în acest sens. S-a observat prin studii recente că D.E. la diabetici are ca particularitate confruntarea a două stări sufletești: pe de o parte dorința sexuală (libidoul) prezentă, iar de cealaltă parte incapacitatea fizică de a realiza actul sexual. Rezultatul confruntării însumează apariția tulburărilor de interpersonalizare, din perspectiva bolii privită ca pe un handicap, senzația de frustrare și percepția negativistă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
specialiști (sau comitete de selecție) de la disciplinele respective, însărcinate cu recrutarea profesorilor în universități. Câte n-am mai auzit atunci despre latura "nasoală" a unei asemenea pretenții și despre faptul că ei aveau altceva de făcut decât de evocat stările sufletești ale feministelor! Pentru a ieși din impas, am recurs la un artificiu, invitând pe Claudine Hermann, fiziciană recunoscută și prima femeie în istorie care a fost numită profesoară la prestigioasa Ecole Polytechnique, să vină să ne vorbească despre situația care
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
politice și teritoriale naționale - se impunea reglementarea pe baze destul de tolerante a organizațiilor diferitelor secte și asociații religioase care după război au năpădit și peste țara noastră. Statul nu poate fi indiferent față de pornirile de a i se fărâmița unitatea sufletească a neamului de predicatori - de regulă străini - neromâni, care predică desarmarea, sunt contra monarhiei și a altor așezăminte fundamentale ale țării noastre, fiind ajutați din afară cu mijloace morale și materiale”. Precizările de mai sus, formulate de cel mai Înalt
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
eliminarea gradată a dezechilibrelor somatice, emoționale, mentale și energetice și prin accesul din ce în ce mai facil la trăirea plenară a unor stări emoționale pozitive și nu numai: stări de bucurie, de optimism, de încredere în viață, în ziua de mâine, armonie, liniște sufletească, putere de concentrare mărită, gândire pozitivă, inducerea unor tipare comportamentale armonioase, relaxare, echilibru, îmbunătățirea comunicării, stări de empatie din ce în ce mai frecvente etc. Este indicat ca toți cei ce citesc această carte și manifestă dorința de a pune în practică tehnicile și
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
efort, sensibilitate la schimbările de temperatură, paliditatea feței, a tălpilor și palmelor, stări de sete permanentă, gât uscat, dureri intercostale pe partea stângă, mâini reci sau prea fierbinți. Simptomele psihice ale dereglării nivelului energetic ale acestui meridian: stări de neliniște sufletească, de labilitate emoțională, deficiențe în a exterioriza afecțiune față de cei dragi, crize sentimentale și de isterie, lipsa comunicării, probleme de memorie, tulburări de somn, coșmaruri etc. Lecția de viață: imposibilitatea de a trăi plenar starea de bucurie și fericire lăuntrică
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
ale presiunii sanguine, angină pectorală, îmbujorarea exagerată a feței, îngălbenirea globului ocular, palpitații, insomnii, stări de sufocare, dureri scurte și senzație de apăsare în piept. Simptomele psihice ale dereglării nivelului energetic ale acestui meridian: imposibilitatea de a exprima emoțiile, nesiguranță sufletească, stări de râs prelungit, fără motiv, imposibilitatea de a intra într-o stare de relaxare, senzația de înfierbântare a tâmplelor și de răcire a extremităților corpului. Lecția de viață: imposibilitatea dezvoltării plenare și armonioase prin comunicare și realizarea spontană a
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
Taggart și Jackie Walker îl denumesc "test de autodescoperire", care nu are nimic de-a face cu regulile de măsurare din științele sociale și în care i se spune cu o certitudine absolută că "dulapul este un spațiu al trăirilor sufletești". Din păcate, aceste afirmații, dincolo de faptul că stârnesc mai degrabă amuzamentul decât atenția și că nu au fundament științific, au fost preluate ca atare și introduse în unele cărți de maniere sub pretenția de date obiective. 3.1.1. Orientarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cu proprietăți hipnotice sau miraculoase, fiind Încărcate de simboluri și sentimente cum ar fi: - opalul= speranță, alungă spiritele și necazurile;calcedonie= milă, stimularea calmului; - smarald= puritate, afectivitate; - sardonix= nevinovăție, melancolie și echilibru; - rubin= patimă, puteri magice; - topaz= miracole, generozitate, frumusețe sufletească; - ametist= dragoste față de Dumnezeu, credință;magnetit= atrage sufletele; - cristal de stâncă= castitatea sufletului, perfecțiune, răbdare;crisolit= profunzime; - rodonit, rodocrozit= tandrețe, dragoste, fericire și onoare; - safir= perfecțiune, valori spirituale Înalte și nemurire. Pentru magie și vrăjitorie din tradițiile primitive ale rromilor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
într-o frază: „în general, cursul de limbă română trebue nu numai să facă pe elevi a avea cunoștințe lămurite despre vocabularul și formele limbii și despre operele de seamă ale literaturii naționale, ci să pună în mișcare întreaga ființă sufletească a elevilor, să influențeze asupra dezvoltării personalității lor, să întăriască în ei conștiința vieții proprii a neamului nostru și să formeze temeiul întregii lor culturi.” (Papadopol, 1925: 15). Papadopol insistă asupra acestor aspecte ale scopului învățării limbii române suficient de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
varietatea creațiilor literare” (Fl. Ilioasa, 1939: 10); istoria literaturii este un pretext pentru cunoașterea operelor scriitorilor naționali și prin ei a „aspirațiunilor înalte ale neamului românesc” (Fl. Ilioasa, 1939: 10), iar „compunerile” deprind pe elev „a-și exprima stările proprii sufletești și experiența câștigată prin el însuși, unitar și rîndui ca fond corect, măsurat și ales ca formă” (Fl. Ilioasa, 1939: 10). V. Lectura ca proces oral în discutarea acestui aspect, pe care Papadopol îl numește mai simplu „exerciții de citire
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
vedere didactic, Papadopol se găsește cu această afirmație polemică și astăzi în legitimitate. Fl. Ilioasa este și el preocupat de această problemă a cărei tratare o începe prin consemnarea unor criterii de ordonare a lecturilor, prima dintre ele fiind „evoluția sufletească a elevului”, urmată de „corelația limbii române cu unele materii de învățământ” și „organizarea pe cicluri a liceului”. în funcție de aceste criterii „în clasele inferioare lecturile se aleg din cercul de experiență a vieții copilului și anume din vieața familială, din
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a 1. Prezentarea obiectului. La gramatică, exemple; la literatură, citirea unei opere sau a unui fragment de operă - unitatea didactică -, fără comentarii. 2. Analiza. La gramatică, clarificarea noțiunilor fonetice, morfologice, sau a raporturilor sintactice; la literatură evidențierea frumuseților literare: stări sufletești, priveliști, podoabe de stil, ș.am.d. 3. Recapitularea (sinteza) 4. Asocierea. Accentuarea notelor, caracterelor comune a două sau mai multe exemple, ori opere literare. 5. Generalizarea (Sistematizarea). Formularea în cuvinte a ideii abstracte urmărite: noțiune, regulă gramatical, definiția genului
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
putem utiliza formula: "Spune-mi ce muzică asculți ca să-mi dau seama de gama și profunzimea sentimentelor tale!". Iată încă una din activitățile noastre care ne definește! Și când te gândești că nimeni nu ne pregătește pentru asta! Pregătirea noastră sufletească se face cumva la întâmplare, ea fiind rezultatul întâlnirii dintre natura proprie și diferite medii sonore cu care venim în contact. Să nu fim prea triști însă pentru asta! Bine că școala nu a pătruns în acest domeniu instituționalizându-l, deoarece
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Dumitru Păsat, fost director al Școlii „N. Iorga” Pașcani; inginer Tatiana Iosub, fost director al Grupului Școlar C.F.”Unirea” Pașcani; colonel Dan Sulugiuc, consilier M.A.I.; profesor Mihăiță Atomei, referent principal artistic la Casa de Cultură „M. Sadoveanu” Pașcani. Mulțumire sufletească trăiește domnul profesor Nicolae Buruiana când vede că mulți elevi au îmbrățișat carieră didactica, unii obținând posturi de conducere în învățământul liceal: profesor Carmen Dimitriu, director al Colegiului Național „M. Sadoveanu” Pașcani; profesor Paul Nechifor- Moraru, fost director al Liceului
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]
-
însuși. Dar dacă „analiza psihologică” îi este, ca analiză (cu tot ce înseamnă această subliniere), străină, trebuie oare dedus de aici că romanele sale nu au nici un fel de acces la acea „dimensiune” interioară a epicului pe care tocmai dramele sufletești, tensiunile și experiențele umane, de profunzime, din capodoperele romancierului aparte care era Sadoveanu o presupun? Examinarea atentă a artei prozatorului, cu procedeele și procedările ei specifice, definitorii, din Baltagul, indiscutabil: o capodoperă, poate conduce nu numai spre un răspuns (argumentat
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
a unor detalii și note voit dispersate: „i se păru că brazii sunt mai negri decât de obicei”, „vântul aducând în grabă, ca pe niște fluturi, cele din urmă frunze de salcie și mesteacăn”. Se simte în ele o răsfrângere sufletească, de stare lăuntrică, încă nelămurită. Notând semne ale „naturii” și vremii, naratorul sadovenian preia optica eroinei, altfel spus, totul este „văzut” nu pur descriptiv, ci cu o undă a sugestiilor de stare interioară: așteptare, dor, îngrijorare, și chiar neliniște, se
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
zice, „inanalizabile”. Lipsesc oare cu totul, în această „uvertură” a romanului, pătrunderile în ceea ce „spune”, neauzită de ceilalți, „vocea” interioară a Vitoriei Lipan? Cum ar putea fi așa, când temerile, presimțirile, încordarea, așadar tot atâtea forme ale unui incipient proces sufletesc (pe care se va clădi în fapt totul), rămân nemărturisite nimănui altcuiva decât sieși? Și încă: fără ele, fără a se ajunge, într-un fel sau altul, și la „stratul” lor, nici cîmpul de sugestii asociate notațiilor „descriptive” nu ar
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
Pe seama acesteia va pune ea totul, atât propria-i decizie interioară, crucială, cât și celelalte „hotărâri” și urmări, ce decurg din aceea: „Adevărul, s-a dat pe față - va spune ea către preotul din sat, Daniil Milieș, „recapitulându-și” limpezirea sufletească, recentă - și l-am primit de la obraz sfânt. Cuvioasa Ana numai s-a uitat la mine și m-a străpuns până-n inimă. De la dânsa mi-au venit și hotărârile de acuma”. În fapt, lucrurile avuseseră o nu chiar atât de
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
căutarea „urmelor” lui Nechifor Lipan și, apoi, a rămășițelor lui trupești, datorie morală și creștinească, la implicarea Vitoriei în „ancheta” polițistă, interpretată, ea, ca expresie a unei voințe de răzbunare, a unei prea mari, prea tenace și prea spectaculoase durități sufletești. Dar este aceasta o perspectivă (asupra protagonistei Baltagului) ale cărei premise rezistă analizei critice? „Bistrița” și „Piatra” sunt momentele decisive pentru ieșirea Vitoriei Lipan dintr-un „întuneric” al îndoielilor, al nesiguranței și al neștiinței, către o cu totul altă stare
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
puterilor iubirii și datoriei: în fapte, în înfăptuirea „hotărârii”. „Semnele” timpului și anotimpului sunt altcum primite, dominanta lor e alta decât era în paginile de început: în acelea sfârșitul de toamnă și trecerea spre iarnă erau asociate cu o atmosferă sufletească a îngrijorării și neliniștii, a unei așteptări încordate, într-un soi de adâncă penumbră interioară; acum „accentul” se mută pe sugestia unei eliberatoare ieșiri spre „lumină”. „După geruri lungi, aceasta era întâia zi de moină. Streșinile picurau și soarele împrăștia
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
spre simțire, predându-se ei”. Un simbolism ce am văzut că străbate spiritualitatea bizantină, cel al cuplului lumină-ochi, care își are începutul în filosofia lui Platon, și care susține o ierarhie de valori între simțurile trupești, dar și în cele sufletești, interioare, ale omului. Textul indică deci o schimbare majoră în felul de a cunoaște adamic, la aceasta adăugându-se și mâncarea mărului oprit, care îl fixează ontologic nu numai într-o altă dispoziție a sufletului, dar și într-o nesfârșită
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și de aceea este silit să se adapteze acestei noi situații acoperindu-se cu haine. Nu este aici doar o „acoperire” sub toate aspectele și înțelesurile a trupului-care necesită munca pământului și deprinderea meșteșugurilor, ci și o „acoperire” a nevoilor sufletești mai înalte ale omului. De aceea, cultura este văzută ca un mod de supraviețuire a omului, un mod de a-și confecționa haine pentru a-și împlini nevoile interioare ce nu mai erau suplinite de vederea harului paradisiac. Putem astfel
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]