14,503 matches
-
Miorcani este un sat în comuna Rădăuți-Prut din județul Botoșani, Moldova, România. Așezare: Comuna Rădăuți-Prut este situată la intersecția drumurilor naționale DN29A (care face legătura cu orașele Darabani, Dorohoi, Botoșani și Suceava) și DN24C (care, traversând localitatea Ștefănești, face legătura cu orașul Iași). Spre Botoșani, prin Cotușca, din localitatea Rădăuți-Prut pornește drumul județean 282C. Satul Miorcani este așezat la distanța de 800 m de râul Prut și la o depărtare de 5 km de Rădăuți-Prut, pe
Miorcani, Botoșani () [Corola-website/Science/300918_a_302247]
-
Havârna este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Botoșani, Moldova, România. Este traversat de DJ 293, care face legătura între Dorohoi și Darabani. Satul, până a fi la locul de astăzi, adică pe malul drept al Bașeului, a mai cunoscut două vetre de sat. Prima vatră de sat a fost "Valea Țiganului", iar
Havârna, Botoșani () [Corola-website/Science/300910_a_302239]
-
Lișna este un sat în comuna Suharău din județul Botoșani, Moldova, România. Satul este traversat de șoseaua națională Dorohoi - Rădăuți-Prut dinspre sud spre nord și drumul Suharău - Lișna - Havârna dinspre vest - est, împărțindu-l în patru sectoare. Vecini: La nord se învecinează cu pădurea Lișna - aproximativ 300 ha și satul Mlenăuți (Manolea) din comuna Hudești
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
August Forel. Nansen este considerat primul apărător norvegian al teoriei neuronilor, propusă la început de . Articolul ulterior, " Structura și combinația elementelor histologice ale sistemului nervos central", publicat în 1887, a devenit teza lui de doctorat. Ideea unei expediții care să traverseze calota glaciară a Groenlandei a tot crescut în mintea lui Nansen în anii petrecuți la Bergen. În 1887, după ce și-a susținut teza de doctorat, a început în cele din urmă să organizeze proiectul. Până atunci, cele două pătrunderi mai
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
rama înaltă nordică a Pintenului Ibănești care se continuă mult spre est, prezintă ochilor un peisaj incredibil pentru zona deluroasă a Podișului Moldovei: spre miazănoapte relieful bine împădurit coboară abrupt afundându-se într-o depresiune, alungită de la vest la est, traversată de cursul înșelător de molcom al Prutului. Pe malul drept, “al nostru”, ascunse de vegetația bogată a luncii râului se ivesc prin verdeață, pereții albi sau acoperișurile multicolore ale căsuțelor de basm ale Oroftienei. Dinspre sud, prin văi ascunse de
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
Vlădeni este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Brehuiești, Hrișcani, Huțani, Mândrești și Vlădeni (reședința). Scurt istoric: Comună Vlădeni se află în partea stângă a cursului superior al râului Siret , fiind traversat în partea să sudică de DN 29 care face legătura dintre Botoșani și Suceava . Prima locație a satului a fost pe malul Șiretului la locul numit azi “Seliște” însă , nu se știe din ce motive , în jurul anului 1716 localitatea este
Comuna Vlădeni, Botoșani () [Corola-website/Science/300931_a_302260]
-
Kocsola "Chociola" la care s-a adăugat sufixul toponimic maghiar -d (echivalent al românescului -ești). Alte menționări: în 1589 - "Kucsalota", în 1637 "Kucstulata", iar în 1648 "Kociulata". Cuciulata este situată pe malul sudic al Oltului, la poalele munților Perșani, fiind traversată de pârâul Lupșa. Drumul Județean 104 trece prin centrul satului iar Drumul Comunal 20 face legatura între Cuciulata și Lupșa. Descoperirile arheologice indică existența unei așezari umane încă din epoca bronzului. De asemenea s-au descoperit ruinele unei cetăți dacice
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
Constanța (limită pe brațul Dunărea Veche), iar la est cu Mărașu. Satele comunei se află în partea de est a insulei, de-a lungul Dunării Vechi. În afara transportului naval pe Dunăre, comuna este deservită și de șoseaua județeană DJ212A, care traversează de la nord la sud Insula Mare a Brăilei, ducând spre nord la punctul de trecere cu bacul către Brăila. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Frecăței se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Frecăței, Brăila () [Corola-website/Science/300962_a_302291]
-
de municipiul Brașov. Șercaia este punctul terminus al drumului național DN73A, care face legătura între localitățile Predeal și "Șercaia". Drumul național DN1S (fost Drumul județean 104) leagă, la Șercaia, DN1 (E68) de drumul european E60 (DN13), la Hoghiz. Șercaia este traversată de râul care poartă denumirea de Șercaia. Localitățile învecinate sunt: Perșani (spre sud-est), Vad (spre sud), Mândra (spre vest), Hălmeag (spre nord), Părău (spre nord-est). Datorită legăturilor sale istorice, Șercaia a fost deseori considerată ca una dintre cele 15 cetăți
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Corbu Nou, Corbu Vechi, Latinu, Măxineni (reședința) și Voinești. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul drept al Siretului (care formează limita cu județul Galați), la vărsarea Buzăului în acesta. Este traversată de șoseaua DN23 care leagă orașele Brăila și Focșani. În satul Latinu, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ202B, care merge pe malul drept al Buzăului, spre sud-vest, către Scorțaru Nou, și mai departe spre sud către Gemenele. Conform
Comuna Măxineni, Brăila () [Corola-website/Science/300977_a_302306]
-
din satele Boarca, Constantinești, Mihail Kogălniceanu și Râmnicelu (reședința). Comuna se află în partea nord-vestică a județului, pe ambele maluri ale Buzăului, singurul pod din comună peste acest râu fiind în zona satului Boarca. Partea de sud a comunei este traversată de șoseaua județeană DJ221 care o leagă spre sud de Șuțești (DN22) și Ianca (unde se termină în DN2B) și spre est de Gemenele, Romanu și Cazasu (unde se termină în același DN22). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Râmnicelu, Brăila () [Corola-website/Science/300986_a_302315]
-
distanță de zece kilometri de Brașov și este străbătuta de apele pârâului Tărlung. Despre vechimea satului Tărlungeni, din documentele cercetate <-- de cine? care? -->, putem afirma că datează din secolul al XV-lea. Originea numelui se trage de la râul Tărlung, care traversează partea de vest a comunei. Ca mențiune documentară putem aminti următoarele: în luna noiembrie ziua 4, anul 1484 s-a încheiat în orașul Brașov un document în care se arată plângerea comunei Prejmer împotriva satului Tărlungeni pentru apa râului Tărlung
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
Surdila-Greci este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Brateșu Vechi, Făurei-Sat, Horia și Surdila-Greci (reședința). Comuna se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Buzău și la vest de orașul Făurei. Este traversată de șoseaua națională DN2B, care leagă Brăila de Buzău. La Surdila-Greci, din această șosea se ramifică scurtul drum județean DJ203A, care duce în centrul orașului Făurei, precum și șoseaua județeană DJ203N, care duce la Rușețu (județul Buzău) și apoi înapoi în
Comuna Surdila-Greci, Brăila () [Corola-website/Science/300990_a_302319]
-
Zăvoaia (în trecut, Slujitori-Albotești) este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Dudescu și Zăvoaia (reședința). Comuna se află în partea sud-vestică a județului. Este traversată de șoseaua județeană DJ203, care o leagă spre este de orașul Însurăței (unde se termină în DN21) și spre est și nord de Ulmu, Făurei (DN2B), Jirlău și Valea Râmnicului (ultima în județul Buzău). La Zăvoaia și la Dudescu, acest
Comuna Zăvoaia, Brăila () [Corola-website/Science/300997_a_302326]
-
Ulmu (în trecut, și General Poetaș) este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Jugureanu și Ulmu (reședința). Comuna se află în sud-vestul județului și este traversată de șoseaua județeană DJ203, care leagă comuna spre nord-vest de Făurei (DN2B) și Jirlău și mai departe de comunele buzoiene Bălăceanu, Ziduri și Valea Râmnicului, și spre est de Zăvoaia și Însurăței (unde se termină în DN22). Din această șosea
Comuna Ulmu, Brăila () [Corola-website/Science/300994_a_302323]
-
Sălaj, Transilvania, România. Localitatea este situată la o distanță de 18 km față de municipiul Zalău. În Biserica greco-catolică din Bocșa se află mausoleul lui Simion Bărnuțiu. Localitate este situată pe Valea Zalăului, la 18 km nord-vest de Zalău. Bocșa este traversată de Calea ferată Carei-Zalău și Drumul european E81. În izvoarele documentare așezarea este menționată în anul 1349 sub denumirea "Villa Baxa", iar în anul 1854 apare sub numele de "Olah-Baksa" sau "Bocșa Română". "Locuitorii, în mare parte nobili, au avut
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
și pe văile laterale, în special pe Zanicel. Climă din zona se încadrează în tipul de climat temperat-continental. Vânturile predominanțe bat din sectorul vestic. Legătură cu principalele centre urbane se realizează, pe cale rutieră, pe drumul European E81 Zalău-Satu Mare, care traversează comună pe o distanță de 9 km și trece prin satul Bobota. Accesul satelor comunei către centrul de comună se face prin drumul județean DJ 110B Șărmășag-Dersida-Zalnoc-Camar, care are o lungime de 14,7 km pe teritoriul comunei. Localitatea Bobota
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
căii ferate Sărmășag-Șimleu Silvaniei a determinat un avans al Șimleului comparativ cu Crasna. În anii 1925-1930, datorită influenței baronului Banffi, a început un proiect de construire a unei linii de legătură Șimleu Silvaniei-Huedin, prin Crasna și Stârci, linia urmând să traverseze Meseșul pe Valea Ragului. Datorită crizei economice proiectul a fost abandonat. În urma Dictatului de la Viena, Crasna intră în sub ocupație horthystă, populația evreiască este deportată, cea românească este persecutată, iar ungurii sunt trimiși pe front. Împărțirea administrativă din 8 septembrie
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
Lița este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna Lița este așezată în partea de sud a județului, pe valea râului Olt, fiind traversată de șoseaua județeană Turnu-Măgurele - Drăgănești-Olt - Slatina, la o distanță de numai 5 kilometri față de orașul Turnu-Măgurele. Comuna Lița are 2 scolii. La 1 ianuarie 1935 ia ființă Școala Mixtă nr. 2 (cum se numea pe atunci), într-o clădire a
Comuna Lița, Teleorman () [Corola-website/Science/301809_a_303138]
-
tei veche de 80 de ani, până la cantonul Cozluk, unde este și loc de campare. De aici, prin păduri de stejar, cărpinița, tei și mojdrean, traseul duce spre pe creasta, pe care o urmează o perioadă. Părăsind creasta, începe să traverseze vai cu poduri și poieni până la vechiul "Drum al Grecilor", care face legătura între localitățile Greci și Nifon prin pădure, fiind foarte greu de practicat cu mijloace de transport. Drumul traversează păduri formate în principal din tei, gorun și cărpinița
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
care o urmează o perioadă. Părăsind creasta, începe să traverseze vai cu poduri și poieni până la vechiul "Drum al Grecilor", care face legătura între localitățile Greci și Nifon prin pădure, fiind foarte greu de practicat cu mijloace de transport. Drumul traversează păduri formate în principal din tei, gorun și cărpinița de diferite vârste. La ieșirea din pădure traseul urmează drumul spre nord-vest, ocolind Dealul Secaru, până ajunge în Valea Cozluk, la punctul de acces în parc. Pe acest traseu se poate
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
satul de reședință cu același nume. 000 de locuitori. Comuna Țigănești se află în partea de sud a României, aproximativ în centrul județului Teleorman, pe malul drept al râului Vedea, la altitudini absolute cuprinse între 37,5 - 40-65 m. Este traversată de Drumul National DN51 și calea ferată CFR Roșiorii de Vede - Zimnicea, ceea ce o face să aibă legături directe și rapide cu vecinătățile și în primul rând cu municipiul Alexandria, reședința de județ, centrul urban cel mai dezvoltat din județul
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Costișa, Homocea (reședința) și Lespezi. Comuna se află în nord-estul județului, la limita cu județul Bacău, pe malul stâng al Siretului, în zona în care în acesta se varsă afluentul Polocin. Este traversată de șoseaua națională DN11A, care leagă Adjudul de Bârlad. La Lespezi, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ252 care o leagă spre sud de Ploscuțeni și mai departe în județul Galați de Buciumeni, Nicorești și Cosmești (unde se termină
Comuna Homocea, Vrancea () [Corola-website/Science/301877_a_303206]
-
al XIX-lea, însă cel mai de seamă răzeș la sfârșitul secolului al XVII-lea a fost Vasile Buhăescul, ginere al Ciujdoaiei, logofăt și apoi vornic de poartă. Tot de la sfârșitul secolului al XVII-lea este atestată într-o poiană traversată de "Pârâul Humii" (în sud-estul satului vecin actual Poiana) o stațiune de producere a prafului de pușcă, numită Buda. Un alt Vasile Buhăescu, nepot de frate al celui menționat mai sus, bifează funcții importante în prima jumătate a secolului al
Buhăiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301867_a_303196]
-
Muntenia, România, formată din satele Bălănești, Cocoșari, Dealu Lung, Groapa Tufei, Gura Caliței (reședința), Lacu lui Baban, Plopu, Poenile, Rașca și Șotârcari. Comuna Gura Caliței se află în zona colinară central-sudică a județului, de-a lungul văii râului Râmna. Este traversată de-a lungul acestei ape de șoseaua județeană DJ204P, care o leagă spre sud-est de Dumbrăveni (unde se termină în DN2) și spre vest de Dumitrești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gura Caliței se ridică la de locuitori
Comuna Gura Caliței, Vrancea () [Corola-website/Science/301876_a_303205]