11,725 matches
-
precis a unui In folio de la stânga la dreapta și de sus în jos. Aceste medalioane brizează spațiul tabloului ca niște lunete dispuse simetric într-un dreptunghi ale cărui diagonale se intersectează într-o imagine centrală, a regelui așezat pe tronul său. Se poate decela o posibilă influență prerafaelită în această acuareală, în sensul recuperării unei medievalități idealizate al cărei partizan era William Morris. Dacă spațiul interstițial îl constituie un peisaj feeric, cu valențe mioritice, în schimb Făt-Frumos apare în armură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
litografie-guașă a lui Georges de Feure, Femei damnate (1896-1898), ilustrează elocvent relația pe care femeia o întreține cu florile în estetica decadentă. Femeia damnată, ca ipostază a femeii fatale, se regăsește într-o viziune apoteotică a infernului, la picioarele unui tron pe care se află o divinitate malefică, un demon cu aripi care-i țâșnesc fie direct din brațe, fie sunt prinse de omoplați, iar picioarele sale se termină cu ghiare de pasăre. În spatele tronului se ascunde un schelet, se poate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
apoteotică a infernului, la picioarele unui tron pe care se află o divinitate malefică, un demon cu aripi care-i țâșnesc fie direct din brațe, fie sunt prinse de omoplați, iar picioarele sale se termină cu ghiare de pasăre. În spatele tronului se ascunde un schelet, se poate vedea doar o parte din craniu și din cutia toracică. Moartea este cea care prezidează ceea ce pare să fie o judecată ultimă a feminității în ipostaza ei malefică, pe care o consacră și un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din craniu și din cutia toracică. Moartea este cea care prezidează ceea ce pare să fie o judecată ultimă a feminității în ipostaza ei malefică, pe care o consacră și un valtrap sau râu de purpură care se scurge la baza tronului și pe care stă așezată femeia. De o parte și de alta a acestui tron somptuos, ocupând circa o treime din aria tabloului și încadrând nudul feminin, se află două flori gigantice dintre care una este o splendidă orhidee. În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o judecată ultimă a feminității în ipostaza ei malefică, pe care o consacră și un valtrap sau râu de purpură care se scurge la baza tronului și pe care stă așezată femeia. De o parte și de alta a acestui tron somptuos, ocupând circa o treime din aria tabloului și încadrând nudul feminin, se află două flori gigantice dintre care una este o splendidă orhidee. În universul decadent al infernului, la femme fatale este asociată florilor răului, unei splendori malefice a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ci al științelor umane, în schimb, Arta se dovedește acum a fi singurul spațiu care se sustrage exacțiunilor lumii reale, erodate de un permanent declin. Spre deosebire de Schubertul lui Klimt, Beethovenul lui Klinger pare sustras oricărei determinări mondene. Solitar, așezat pe tronul său, cu corpul aproape gol, se abandonează unei contemplări armonioase, sustrase oricărei contingențe. Arhitectul Josef Hoffmann transformase spațiul Casei Secesiunii într-un templu al artei, "un altar labirintic" (Carl Schorske), consacrat temporar divinității muzicii, la care s-a adăugat prezentarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a soteriologiei decadente, avem în Ofelia un personaj utilizat în iconica decadentă și prerafaelită, contraponderea lilială a vicioasei nimfete, Salomeea. Fascinul malefic care apare în acuarela lui Gustave Moreau, Apariția, unde Salomeea fixează obsesiv capul Sfântului Ioan suspendat în sala tronului, este aici dizolvat într-o relație aproape maternală, ca în tablourile Ceciliei Cuțescu-Storck. "Salomeea îl luă în mâini și pe brațele ei se prelinseră două șiroaie de sânge. Îl ridică în sus, îl privi mult, îngândurată, în lumina lunei care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
slab luminată de sfeștnice o semiobscuritate lăptoasă, de altar îmbâcsit de mirodenii, când deodată uitând de ciudata explicație vitalistă privirea îi era atrasă în altă parte. În fund, un obiect neobișnuit, o mobilă ciudată se profila în ceață. Era un tron, un adevărat tron, înalt și îngust, din lemn sculptat, umbrit de un baldachin cu ciucuri, având drept spătar un basorelief cu sclipiri metalice, pe care te urcai pășind două trepte. Goliciunea scândurii era acoperită cu mătase galbenă, o pernă de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sfeștnice o semiobscuritate lăptoasă, de altar îmbâcsit de mirodenii, când deodată uitând de ciudata explicație vitalistă privirea îi era atrasă în altă parte. În fund, un obiect neobișnuit, o mobilă ciudată se profila în ceață. Era un tron, un adevărat tron, înalt și îngust, din lemn sculptat, umbrit de un baldachin cu ciucuri, având drept spătar un basorelief cu sclipiri metalice, pe care te urcai pășind două trepte. Goliciunea scândurii era acoperită cu mătase galbenă, o pernă de aceeași culoare cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îngust, care venea tocmai din capătul celălalt al salonului. În sfârșit, pe o consolă, în dreapta, prezida bustul de bronz al magistrului, operă de F. Storck, ca o divinitate tutelară a capelei. În schimb, basorelieful, fixat în spătarea de sus a tronului, ca și celelalte două panouri laterale, erau creații de familie. Le desenase Alexis, geniul plastic al salonului. Tot el ar fi lucrat și tronul, și soția sa Solaro, colaborând la acest simbol colectiv al familiei, le modelează din papier mâché
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Storck, ca o divinitate tutelară a capelei. În schimb, basorelieful, fixat în spătarea de sus a tronului, ca și celelalte două panouri laterale, erau creații de familie. Le desenase Alexis, geniul plastic al salonului. Tot el ar fi lucrat și tronul, și soția sa Solaro, colaborând la acest simbol colectiv al familiei, le modelează din papier mâché, într-o compoziție specială. Dar adevăratul creator al acestor piese este însuși poetul, căci după indicațiile sale a fost executat întreg mobilierul. Geneza și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sa Solaro, colaborând la acest simbol colectiv al familiei, le modelează din papier mâché, într-o compoziție specială. Dar adevăratul creator al acestor piese este însuși poetul, căci după indicațiile sale a fost executat întreg mobilierul. Geneza și semnificația plăcilor tronului era știută doar de cei inițiați. Privite de departe, liniile lor vagi, noroase, schițau pentru orice alt neprevenit simple figurații confuze, ermetice. Văzându-l cuprins de incertitudini, poate și de perplexitate, maestrul îl întreba atunci cu politețe: "Știi ce e
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
politețe: "Știi ce e? ?! E Thalassa arzând la marginea mării"573. Fumigațiile și encomionul nu lipsesc, masca în ghips a lui Dante este acompaniată gemelar de bustul în bronz al poetului, opera lui F. Storck. De efect considerabil este însă tronul, piesa principală de mobilier, care servește ceremonialului poetic. Tronul fusese făcut după indicațiile poetului ca și întreg mobilierul, și se poate spune că acesta reflectă propria sa viziune asupra interiorului salonului-templu. Sensul alcătuirii tronului este comunicat doar celor inițiați sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mării"573. Fumigațiile și encomionul nu lipsesc, masca în ghips a lui Dante este acompaniată gemelar de bustul în bronz al poetului, opera lui F. Storck. De efect considerabil este însă tronul, piesa principală de mobilier, care servește ceremonialului poetic. Tronul fusese făcut după indicațiile poetului ca și întreg mobilierul, și se poate spune că acesta reflectă propria sa viziune asupra interiorului salonului-templu. Sensul alcătuirii tronului este comunicat doar celor inițiați sau se comunică într-un mod revelatoriu neofitului năucit de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Storck. De efect considerabil este însă tronul, piesa principală de mobilier, care servește ceremonialului poetic. Tronul fusese făcut după indicațiile poetului ca și întreg mobilierul, și se poate spune că acesta reflectă propria sa viziune asupra interiorului salonului-templu. Sensul alcătuirii tronului este comunicat doar celor inițiați sau se comunică într-un mod revelatoriu neofitului năucit de prea multe epifanii. Întreaga casă este concepută de un estet și respectă regulile interne ale unor armonii superioare, ale artei. Într-un astfel de ambient
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
i se aduc sacrificii. Masca lui Dante deschide pentru neofit posibilitatea unei călătorii inițiatice prin infern către paradis, în excelsiorul poeziei. Salonul păstrează ambiguitatea unui spațiu liminal unde cele două lumi aparent ireconciliabile se întâlnesc oferind o viziune apoteotică căreia tronul îi conferă centrul de greutate al unei judecăți infailibile. Vizitatorii sunt "judecați" cu măsura poeziei, divinitatea în numele căreia Macedonski prezidează aceste liturghii estetice. Finalul primei etape inițiatice se încheie cu revelarea unuia din mistere, semnificația tronului cu întregul ansamblu decorativ care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oferind o viziune apoteotică căreia tronul îi conferă centrul de greutate al unei judecăți infailibile. Vizitatorii sunt "judecați" cu măsura poeziei, divinitatea în numele căreia Macedonski prezidează aceste liturghii estetice. Finalul primei etape inițiatice se încheie cu revelarea unuia din mistere, semnificația tronului cu întregul ansamblu decorativ care-l consacră, și ca în orice revelație, explicația nu epuizează sensul. Unul dintre cei mai importanți critici români ai momentului, G. Călinescu, descrie somptuara sală a tronului, salonul intitulat și "Sala macabră", așa cum ironic membrii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se încheie cu revelarea unuia din mistere, semnificația tronului cu întregul ansamblu decorativ care-l consacră, și ca în orice revelație, explicația nu epuizează sensul. Unul dintre cei mai importanți critici români ai momentului, G. Călinescu, descrie somptuara sală a tronului, salonul intitulat și "Sala macabră", așa cum ironic membrii curții macedonskiene, prelați lirici, oficianți cavernoși, sunt numiți "macabronzi". Călinescu este un fin plastician al interioarelor, talent exersat și în romanele sale. Criticul-romancier înregistrează efectul de atmosferă solemn-sumbră prin pletora de plușuri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atenția acordată detaliului menit să ofere un cadru de ceremonial ocult sau de curte bizantină cenaclului macedonskian. Luxul, ca și materialele fine, imitațiile de pietre prețioase, aromele, sugerează o condiție princiară, Excelsior-ul macedonskian, pe care Poetul îl recomandă de pe tronul său. Poezia reprezintă o încununare aristocratică a unor calități de ordin estetic. Regimul nocturn al desfășurării de incantatoriu medieval al cenacului are și o notă liturgică, poetul oficiază un ritual estetic, se disociază de spațiul profan pentru a fi introdus
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ritual estetic, se disociază de spațiul profan pentru a fi introdus într-o dimensiune sacră, cea a poeziei. Întreaga recuzită, precum și ceremonialul estetic vizează un contact cu frumusețea absolută, cu poezia, care recomandă asemeni misterului revelat o stare extatică. "Un tron special, "jilțul Maestrului", ideat și pictat de fiul Alexis, cu trei trepte simbolice ale gloriei, așteaptă pe Poet. Pe masă ard lumânări și un consiliu de coroană nocturn, aproape permanent, al Poeziei, funcționează. Malițioșii numesc salonul " Sala macabră" și pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
română ar fi avut În ajutor prestigiul unei limbi universale” Costache Negruzzi plasează acțiunea nuvelei „Alexandru Lăpușneanul” În Moldova celei de-a doua jumătăți a veacului al XVIlea, Între anii 1564-1569, când Alexandru Vodă a ocupat pentru a doua oară tronul țării. Timpul aparține sferei realului și așa sunt și unele personaje pe care autorul le ia din surse de inspirație, Cronica lui Grigore Ureche. Chiar și momentul inițial este luat din cronică, atât doar că Alexandru Lăpușneanul, În nuvelă, poposește
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o „confruntare”, să-l avertizeze pe Lăpușneanul că „obștea ne-au trimis pre noi să-ți spunem că norodul nu te vrea, nici te iubește, și M(ăria)-ta să te Întorci Înapoi ca...” (suspensia e revelatoare). Viitorul ocupant al tronului expune aforistic, puternica lui dorință de a ajunge la locul de unde a fost alungat prin trădare, dezvoltând astfel un conflict ireconciliabil: „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu, răspunse Lăpușneanul, a căruia ochi scânteieră ca un fulger, și dacă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de C. Negruzzi În cele două nuvele cunoscute, „Doamna Chiajna” și „Mihnea Vodă cel Rău”, se repetă starea de conflict cu urmări asemănătoare. Neîntâmpinând nici o Împotrivire din partea lui Ștefan Tomșa, domnitorul de până atunci al Moldovei, Alexandru Lăpușneanul, urcă pe tronul țării și Începe prigoana Împotriva boierilor care l-au trădat În prima domnie. O face la nivel individual. „La cea mai mică plângere ce i s-arată, capul vinovatului se spânzură În poarta curții .... Și el nu apuca să putrezească
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
tradiționale, unde supranaturalul se Împletește cu realul personajelor țărănești din Humuleșlii „Amintirilor din copilărie”. Expozițiune Verde Împărat Îi cere printr-o scrisoare fratelui său, Craiul, să-i trimită pe unul dintre cei trei fii ai săi, ca să-i urmeze la tron, pentru că el nu avea decât trei fete. Craiul Îi pune la Încercare pe fiii mai mari. Pentru aceasta le iese În cale, atunci când pleacă, pe nepregătite, Îmbrăcat Într-o piele de urs și Îi sperie. Aceștia se Întorc de unde au
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
1462, când Mahomed al IIlea, Cuceritorul, (cuceritorul) Constantinopolului la 1453, aflat În fruntea unei oștiri de două sute cinzeci de mii spahii, vine În Țara Românească ca să-l pedepsească pe nesupusul și viteazul Vlad Țepes și pentru a-l instala pe tron, În locul lui, pe fratele acestuia, Radu cel Frumos. În actul I este evocată atmosfera dominantă de la curtea sultanului. In timp ce marea sa oștire mărșăluia spre Dunăre, Mahomed, singur În cortul sau, este preocupat să reformeze Imperiul și să dea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]