11,705 matches
-
fost și-i omora pe turci, ca și cum i-ar fi luat din oală. Pe unde-i satul Fundătura a fost bătălie amarnică: Ștefan își așezase oștirea pe dealul Măgura, care-i cel mai înalt deal de pe acolo și trăgea-n turci de-i potopea. Și astăzi sunt urmele de șanțuri și a unui beci care-i zic oamenii: Beciul lui Ștefan-Vodă. Pe șesul Bârladului, unde-i astăzi satul Ștefan-cel-Mare, a fost iar o bătălie cu turcii. La Podu-Harapului de peste pârâul Racova
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
de pe acolo și trăgea-n turci de-i potopea. Și astăzi sunt urmele de șanțuri și a unui beci care-i zic oamenii: Beciul lui Ștefan-Vodă. Pe șesul Bârladului, unde-i astăzi satul Ștefan-cel-Mare, a fost iar o bătălie cu turcii. La Podu-Harapului de peste pârâul Racova - aproape de satul Chițocu - oastea lui Ștefan a ucis un pașă arap și de aceia se cheamă și podul Podu-Harapului. Podul acesta a fost făcut de Ștefan-Vodă. Și câți dușmani au pierit și câți au rămas
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
arap și de aceia se cheamă și podul Podu-Harapului. Podul acesta a fost făcut de Ștefan-Vodă. Și câți dușmani au pierit și câți au rămas ciolnavi pe câmpii, tot nu se lăsau, că parcă răsăreau din pământ, așa de mulți turci erau. Ștefan dacă a văzut nevoia, a prins a se trage din calea lor, că-l urmăreau să-l prindă. Fiind strâmtorat de turci, s-a suit într-un stejar, care venea pe locul unde se află astăzi biserica din
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
rămas ciolnavi pe câmpii, tot nu se lăsau, că parcă răsăreau din pământ, așa de mulți turci erau. Ștefan dacă a văzut nevoia, a prins a se trage din calea lor, că-l urmăreau să-l prindă. Fiind strâmtorat de turci, s-a suit într-un stejar, care venea pe locul unde se află astăzi biserica din Scânteia și cum stătea în copac, Ștefan s-a rugat lui Dumnezeu. - Doamne! scapă-mă de focul în care mă găsesc astăzi și în locul
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
venea pe locul unde se află astăzi biserica din Scânteia și cum stătea în copac, Ștefan s-a rugat lui Dumnezeu. - Doamne! scapă-mă de focul în care mă găsesc astăzi și în locul stejarului acesta voi zidi un locaș dumnezeiesc. Turcii au trecut înainte fără ca să-l zărească și Ștefan a scăpat cu viață. După întâmplarea aceasta, Dumnezeu i-a ajutat și i-a bătut cu istovul pe turci, la Podul- Înalt, care venea mai sus de satul Scânteia („Ceea ce nu
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
mă găsesc astăzi și în locul stejarului acesta voi zidi un locaș dumnezeiesc. Turcii au trecut înainte fără ca să-l zărească și Ștefan a scăpat cu viață. După întâmplarea aceasta, Dumnezeu i-a ajutat și i-a bătut cu istovul pe turci, la Podul- Înalt, care venea mai sus de satul Scânteia („Ceea ce nu-i adevărat, lupta s-a dat tot la Cănțălărești” - spune Nicolae Iorga) și pe urmă i-a alungat pe turci în jos spre Dunăre. În ținutul Tecuciului iar
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
ajutat și i-a bătut cu istovul pe turci, la Podul- Înalt, care venea mai sus de satul Scânteia („Ceea ce nu-i adevărat, lupta s-a dat tot la Cănțălărești” - spune Nicolae Iorga) și pe urmă i-a alungat pe turci în jos spre Dunăre. În ținutul Tecuciului iar i-a bătut amarnic pe turci, la un vad care de-atunci i-a rămas numele: Vadul-Turcilor. Și așa a scăpat țara de robie și oastea moldovenească a făcut minuni de vitejie
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
mai sus de satul Scânteia („Ceea ce nu-i adevărat, lupta s-a dat tot la Cănțălărești” - spune Nicolae Iorga) și pe urmă i-a alungat pe turci în jos spre Dunăre. În ținutul Tecuciului iar i-a bătut amarnic pe turci, la un vad care de-atunci i-a rămas numele: Vadul-Turcilor. Și așa a scăpat țara de robie și oastea moldovenească a făcut minuni de vitejie. Cum a sfârșit războiul, Ștefan a poruncit să facă în Scânteia o biserică cu
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
Cum a sfârșit războiul, Ștefan a poruncit să facă în Scânteia o biserică cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril și a mai făcut și un pod de piatră peste pârâul Rebricea. Morții câți au căzut în vremea războiului cu turcii, i-a îngropat înspre miază-zi și răsărit de Pungești, în locul unde-i zic oamenii Țintirimul lui Vodă, iar celor care-au trăit și s-au purtat vitejește în cumpăna asta așa de mare, Ștefan i-a răsplătit dăruindu-le pământ
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
valea Zoițana. Azi nu mai este satul Hârtop. În ajunul războiului de la Podul Înalt, Frâncu, cu cei cinci feciori ai lui și cu toți oamenii din sat, au fost trimiși în gloată la Dunăre, lângă Brăila, ca să nu lase pe turci să intre în țară. Mihu, mezinul din glotașii lui Frâncu, era îndrăgostit de o fată, tot în Hârtop, pe care o chema Ruxanda. El lasă pe tatăl său și pe frați de strajă la Dunăre și porni într-o noapte
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
-i zice Hârtop. Fata, ieșindu-i în prag, o întâmpină drăgostos: Fie Dumnezeu cu tine Și iubirea ta, cu mine! Și Mihu-i răspunde: Mâine, Ruxando, dorul tău, Să-l întărească Dumnezeu! Gândul lui Mihu era ca, după lupta cu turcii, de va scăpa cu viață, să ia de soție pe Ruxanda. Dar Ștefan-Vodă nu putu ține calea turcilor și s-a întors pe apa Bârladului, către Vaslui. Păgânii se iau după dânsul prăpădind tot ce găseau în drum. Au dat
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
cu mine! Și Mihu-i răspunde: Mâine, Ruxando, dorul tău, Să-l întărească Dumnezeu! Gândul lui Mihu era ca, după lupta cu turcii, de va scăpa cu viață, să ia de soție pe Ruxanda. Dar Ștefan-Vodă nu putu ține calea turcilor și s-a întors pe apa Bârladului, către Vaslui. Păgânii se iau după dânsul prăpădind tot ce găseau în drum. Au dat foc mai multor sate: Șovârcani, Grăpeni, până și satul Hârtop a fost pârjolit; iar pe Ruxanda, văzând-o
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
și satul Hârtop a fost pârjolit; iar pe Ruxanda, văzând-o atât de frumoasă, Soleiman, pașa cel turcesc, o ia cu dânsul în robie. Când s-a dat bătălia de la Racova, Mihu, zărește pe Ruxanda, stând pe calul lui Soleiman. Turcul, văzând că va fi biruit, străpunge cu paloșul său pe Ruxanda, ca și cum ar fi zis: „Nici a mea, dar nici a ta să nu fie!” Iar Mihu, turbat de mânie, s-aruncă precum un leu asupra lui Soleiman și-l
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
un leu asupra lui Soleiman și-l ucide cu sabia. Ș-avea Ștefan cel Mare și Sfânt un cal de mânca foc, nu altceva, îl chema Sergan și cu ajutorul și acestui cal, Ștefan a biruit și-a alungat pe turci. Mântuindu-se și lupta aceasta, Ștefan- Vodă s-a bucurat iar câtva timp de liniște și odihnă și atunci, a dăruit pământuri la toți vitejii săi ca să-i facă stăpâni vrednici, pe câte o moșie. Și i-a dat lui
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
Tatăl Nostru. - Ei tu, păgânule! îi zise Ștefan-Vodă mânios, tu să nu știi Tatăl Nostru? Păcat că n-am știut eu asta mai demult, că de-atunci te- aș fi alungat de la curtea mea!... Mă, dar ce ești tu? păgân? turc? tătar? pro ce liftă rea? să nu știi tu Tatăl Nostru? Stai numai!... - Ba îl știu Măria-Ta, da-l greșesc într-un loc. - Spune-mi-l dar! - Tatăl nostru, carele ești în ceruri, sfințească-se numele tău, vie împărăția ta
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
tatăl său pentru răscumpărare, Ștefan nu a avut milă de el. Acesta a fost un răspuns la nesfârșitele fărădelegi pe care le săvârșeau tătarii, ori de cate ori treceau hotarele Moldovei. Dar cea mai strălucită victorie a avut-o Ștefan cel Mare asupra turcilor, în 1475, la Vaslui. Sultanul Mahomed al II-lea, vestitul cuceritor al Constantinopolului, care desființase pentru totdeauna Imperiul bizantin, a hotărât să supună și micul principat al Moldovei. În acest scop l-a trimis pe Soliman-Pașa, cu o mare armată
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
a hotărât să supună și micul principat al Moldovei. În acest scop l-a trimis pe Soliman-Pașa, cu o mare armată, care număra 120.000 de oameni, mult mai numeroasă decât oștirea lui Ștefan. Domnul Moldovei pustiise totul în calea turcilor, astfel încât aceștia au suferit de foame și de sete, fiindcă în calea lor recoltele fuseseră arse, iar fântânile otrăvite. În ziua bătăliei decisive era o ceață deasă. În locul ales de Ștefan, mlăștinos și necunoscut turcilor, voievodul a obținut o
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
pustiise totul în calea turcilor, astfel încât aceștia au suferit de foame și de sete, fiindcă în calea lor recoltele fuseseră arse, iar fântânile otrăvite. În ziua bătăliei decisive era o ceață deasă. În locul ales de Ștefan, mlăștinos și necunoscut turcilor, voievodul a obținut o victorie răsunătoare. Armata lui Soliman-Pașa a fost risipită. Însa, în anul următor, pentru a-l pedepsi pe principele român, însuși sultanul Mahomed a năvălit în Moldova cu o oaste uriașă, copleșindu-i pe moldoveni, care au
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
Armata lui Soliman-Pașa a fost risipită. Însa, în anul următor, pentru a-l pedepsi pe principele român, însuși sultanul Mahomed a năvălit în Moldova cu o oaste uriașă, copleșindu-i pe moldoveni, care au fost înfrânți la Valea Albă. Dar turcii nu au putut profita pe deplin de această victorie, pentru că nu au reușit să cucerească nici o cetate dintre cele pe care le-au asediat (Suceava, Neamț, Hotin), iar până la urmă s-au văzut nevoiți să se retragă. După câțiva ani
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
putut profita pe deplin de această victorie, pentru că nu au reușit să cucerească nici o cetate dintre cele pe care le-au asediat (Suceava, Neamț, Hotin), iar până la urmă s-au văzut nevoiți să se retragă. După câțiva ani de pace, turcii l-au atacat din nou pe Ștefan, cucerind doua cetăți-cheie ale Moldovei: Chilia și Cetatea Albă. Putem spune că de acum înainte, oricâte încercări vitejești a făcut domnitorul, turcii nu au mai putut fi scoși din țară, ei rămânând stăpâni
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
au văzut nevoiți să se retragă. După câțiva ani de pace, turcii l-au atacat din nou pe Ștefan, cucerind doua cetăți-cheie ale Moldovei: Chilia și Cetatea Albă. Putem spune că de acum înainte, oricâte încercări vitejești a făcut domnitorul, turcii nu au mai putut fi scoși din țară, ei rămânând stăpâni pe aceste doua cetăți. Multă vreme, Ștefan a mai sperat la un ajutor din partea regelui Poloniei, promis de acesta în schimbul acceptării protecției poloneze asupra Moldovei. Ca să consfințească această înțelegere
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
a crește o mare pădure de stejar. Datorită suferinței îndurate de prizonieri, care trăgeau singuri plugurile, acest loc a fost numit mai târziu “Dumbrava Roșie”. În cele din urmă, Ștefan a acceptat, spre sfârșitul domniei sale, să plătească un tribut turcilor, în schimbul păcii. Marele și gloriosul domn s-a stins din viață la 2 iulie 1504 și a fost înmormântat la mânăstirea Putna, pe care chiar el o zidise. De-a lungul întregii sale domnii, Ștefan a fost un protector al
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
Hristos”. Chiar și după înfrângerea de la Valea Albă (sau Războieni), Ștefan a ridicat în acel loc o mică biserică pentru sufletele celor morți în luptă, pe care stă scris: “Noi, Ștefan Voievod și cu fiul nostru Alexandru, am ieșit înaintea turcilor și am făcut cu dânșii mare război în luna iulie 26 și, cu voia lui Dumnezeu, fură biruiți creștinii de către păgâni si au căzut acolo o mare mulțime din ostașii moldoveni.” În timpul său a luat naștere stilul “moldovenesc” în construcția
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
general astăzi, adică la Băcăoani - Muntenii de Jos, ci la Cănțălărești, în actuala comună Ștefan cel Mare. De fapt tot aici situează bătălia și cronicarul Grigore Ureche. În continuare, legendele prezintă urmări ale bătăliei: locurile pe unde s-au retras turcii și drumurile rămase, ca Tabăra de la Podul Arpașului; morții rămași și soarta acestora, în legătură cu „Țintirimul din Pungești”; răsplătirea vitejilor în legendele despre Avram Huiban și întemeierea mai multor localități de pe Valea Tutovei și cele despre Radu Bălteanu și
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
trebuie, vă zic! Înainte, marș! Astfel își strânse el însuși oștirea ce șovăia și o aduse el însuși înapoi unde era mai deasă ploaia de gloanțe, și reduta fu luată! Și ce era mai mult încă, păstrată peste noapte, când turcii făcură o nouă încercare de-a scoate pe români de acolo. Regele Carol ședea-n cortul său și asculta împușcăturile care-i spuneau că s-a-nceput un nou atac, și se-ntreba: Oare armata lui cea tânără și neîncercată
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]