13,085 matches
-
o familie de scleroproteine dure, inelastice, fibrilare, de natură glicoproteică. Multiplele tipuri de colagen existente constituie aproximativ 20% din proteinele prezente în organism. Pe baza datelor moderne de analiză fizico-chimică s-au putut constata diferențe în colagenul extras din diverse varietăți de țesut conjunctiv. Ulterior, s-a demonstrat că în cadrul familiei proteinelor colagenice există un determinism genetic, propriu pentru fiecare membru. Elementul comun caracteristic familiei este organizarea moleculară a lanțurilor α în triplu helix și diferențele constau în compoziția și secvența
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cu ambele funcții la poli sau în Orient) și băutură alcoolică/vs/non alcoolică se combină în cele mai diverse mesaje culinare. O analiză extrem de in-teresantă pentru etapa actuală ar fi cea a invaziei fast-food-ului american, a inflației modelor orientale (varietatea restaurantelor thailandeze, indiene, coreene etc. în marea metropolă a gastronomiei Montréal, dar și preluarea în prepararea domestică a produselor unor culturi și subculturi exotice). Concretizarea codului (sistemului) în mesaj impune fie o istorie, o cronologie (uneori foarte riguroasă) a evenimentelor
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1980: 88). Importantă rămîne descoperirea logicii povestirii, a relațiilor de presupunere între funcții, altfel spus a modelului arhetipal al basmului. 5.5. Claude Bremond și logica povestirii Propp nu continuă însă "analiza de la gen la specii și de la specii la varietăți" (C. Bremond, 1981: 35). Într-adevăr, ideea unei lupte în care victoria să fie a răufăcătorului și nu a eroului nu apare sau în perspectiva critică a lui C. Bremond ideea alternanței, a funcțiilor cu dublă vectorialitate este străină modelului
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mijlocul povestirii". De aceea în Logica povestirii (Logique du récit), el stabilește un inventar de roluri, bazat pe opoziția agent/pacient și ameliorare/ degradare (ultima opoziție fiind de fapt principalul resort al povestirii). Dacă se poate reproșa lui Propp reducerea varietății basmelor atestate și atestabile la un basm unic, printr-un exces invers Bremond propune imaginea unei povestiri proteiforme cu o infinitate de parcursuri posibile (cf. și C. Calame, C. Geni-nasca, 1982: 78). Modelarea narativității la C. Bremond capătă o dimensiune
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în franceză manque) să fie transformată prin inversarea conținuturilor semantice (strategia happy-end) după cum urmează: non p ca eveniment inițial/vs/p (evenimentul final de lichidare a lipsei) insucces reușită disconfort confort nefericire fericire Dacă schema narativă este de fapt aceeași, varietatea se obține din modularea agentului salvator (a cărui dominantă semnan-tică va fi rapiditatea, eficiența, seriozitatea etc., deci diverse forme ale excelenței) și din idealizarea efectelor acțiunii sale. G. Péninou propune (1981) o corelație interesantă, între sintagmatica narativă și efectul persuasiv
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ii) mișcare simetrică a celor două palme către pămînt, configurînd o bară transversală). * Gestul care înlocuiește sfîrșitul enunțului. În succesiunea temă/remă topic/comment care asigură progresia textuală prin continuitate tematică (subiectul uman sau evenimentul despre care se discută) și varietate rematică (diversele predicate atașate aceluiași subiect) gestul are în genere funcția predicativă acțională, în timp ce tema este introdusă verbal (cf. Calbris, D. Porcher 1989: 187-188). O relație sentimentală degradantă, de pildă, va fi figurată prin gestul atingerii gîtului ca imposibilitate de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
faciliteze plăcerea de a-ți smulge părul cînd pierzi ? Este un mod de a semna un contract infernal care cere un asemenea gaj? Te obligă să rămîi respectuos cu cei care îți vor lua banii ? Tăcere completă în această privință." Varietatea kinemelor, altfel spus redarea aceleiași semnificații prin semnificanți diferiți atestă dependența gesturilor de contextul socio-cultural: * în Franța acceptarea se semnalează printr-o mișcare de sus în jos și de jos în sus a capului; în Bulgaria se apro-bă mișcînd de la
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1994: 12). Interiorizarea diferențelor culturale nu estompează însă iluzia universalistă asupra comunicării (cu unele mici bizarerii, indivizii comunică aproximativ la fel) paradox sau double bind care nu face decît să evidențieze urgența demersurilor comparativ-contrastive. Încercînd să conchidem, trebuie să accentuăm varietatea semnificațiilor sociale ale kinemelor în raport cu universalitatea emoțiilor. Discutînd delicata delimitare natură/cultură în aria gestualității, W. La Barre (1964) trece în revistă gesturile "naturale" (rîsul, plînsul), gesturile sociale (de aprobare, chemare, salut, negare) și comportamentele motrice stilizate (balet, pantomimă) și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
murit de întristare." b. Vânătoarea Actul vânătorii posedă multiple semnificații în folclorul tuturor popoarelor. Basmul românesc nu face excepție, găsirea partenerei de căsătorie în urma unei aventuri cinegetice, în urma unei antropomorfizări tipice basmului, există în numeroase narațiuni și sub o largă varietate de scheme. Este încă o dovadă a faptului că în basmul românesc sunt antrenate mărturii existențiale arhaice, datând dintr-o perioadă în care agricultura nu se generalizase, iar vânătoarea ocupa în existența umană un rol foarte important. Vânătoarea constituie o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Acțiunea în sine poate nimeri ținta sau o poate rata; ținta aleasă poate fi o țintă bună sau o țintă greșită; însăși ținta poate schimba funcția pe parcursul narațiunii. Pe această ambiguitate a gestului tragerii cu arcul se bazează și marea varietate a narațiunilor în care destinul ia forma unei lovituri cu arcul, a dovedirii măiestriei unuia dintre protagoniști. În Zâna Zânelor [Ispirescu], un împărat se frământă cum să-și însoare cei trei fii ca să fie fericiți. Într-o zi, le spune
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de tot felul, necunoscutul sunt cele care ne provoacă la întâlnirea cu absolutul. Căile prin care se produc toate aceasta pot fi discutate. Important este, totuși, că există astfel de posibilități. Divinația este una dintre ele. Prezentându-se într-o varietate de forme (profeții, clarviziuni, augurat, astrologie și tot felul de manții ghicirea cu ajutorul apei, focului, vântului, sunetelor, în bobi, în cafea, în palmă etc.), divinația este și un fenomen social care, dincolo de aparențe, dă seama de aspectul profund al ființei
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
al ființei umane. Capitolul 2 DIVINAȚIA ÎN SOCIETATE. PRACTICI, CARACTERISTICI ȘI REPREZENTĂRI SOCIALE Abordarea divinației într-un context societal poate părea riscantă și hazardată câtă vreme privim divinația ca pe un act, practică sau artă particulară extrem de individualizată. În plus, varietatea tehnicilor complică foarte mult lucrurile. În general, definițiile pe care ea le-a primit țin mai mult de explicitarea mecanismului lăuntric de producere a acesteia. În esență, divinația sau știința mantică înseamnă "pătrunderea gândului divin de către inteligența umană în afara considerațiilor
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
În Antichitate, arta divinatorie avea un dublu ecou: pe de o parte, putem vorbi de dimensiunea teoretică, intelectuală, dacă avem în atenție disputele filosofice pe această temă. Pe de altă parte, sub aspect practic, divinația a atins cote nebănuite prin varietatea formelor utilizate la scară mare. Disputele teoretice pot fi și o consecință a locului important pe care ajunsese să-l dețină practica divinatorie în societatea antică. Relația om zeu, înțeleasă din perspectiva (im)posibilității realizării unei comunicări între aceștia, a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o tipologie a divinației având ca model clasificarea propusă de Auguste Bouché-Leclercq. Acestei prezentări i-am adăugat noi explicații și interpretări, făcând trimitere, acolo unde a fost cazul, la spațiul românesc tradițional și modern. Nu putem totuși să nu remarcăm varietatea formelor divinatorii, ca și diversitatea criteriilor cu care s-a operat în vederea unei clasificări cât mai minuțioase. Din acest motiv, propunem în capitolul următor un nou model de clasificare a formelor divinatorii, model bazat pe un set de criterii unitar
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divinator. Cel mai adesea el este întâlnit ca simbol al divinității. Multitudinea de ritualuri magice și divinatorii în care focul este actor principal face din el unul dintre cele mai folosite instrumente magico-religioase. Mentalul românesc tradițional a reținut o largă varietate de forme de interpretare a focului. Se iau în calcul culoarea, zgomotul, forma, scânteierea, stingerea sau aprinderea bruscă etc. Una dintre ipostazele cele mai provocatoare, semnalate de altfel de mulți etnologi, este focul viu. Omului modern îi este aproape imposibil
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Capitolul 16 RECLAMĂ ȘI PUBLICITATE. DESPRE KITSCH ȘI ȘARLATANIE ÎN PRACTICILE DIVINATORII CONTEMPORANE Practicile divinatorii populare, autohtone, așa cum sunt ele prezentate în numeroasele scrieri de antropologie și etnologie, au astăzi o circulație mai restrânsă. În spațiul românesc regăsim o mare varietate de forme divinatorii, multe fiind importuri destul de recente. Concret, distingem trei tipuri de manifestări ale fenomenului: 1) formele populare, autentice, care, deși au suferit unele modificări (fenomene de aculturare) inerente trecerii timpului, mai păstrează ceva din vechile semnificații și simboluri
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și cele care se referă la practicile divinatorii, au rolul de a echilibra realul. Altfel, orice real ar deveni "halucinant", cum afirmă Marc Augé, un obiect de halucinație pentru indivizi și pentru grupuri. Prezența practicilor divinatorii în societate într-o varietate de forme și imagini poate fi cred unii un semn al "decadenței"329 sau al "ficționalizării realității". Efectul ar fi producerea artificială a unor identității individuale și colective. În ultimă instanță, "ficționalizarea realității" pe care o anunță Marc Augé nu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la un nivel complex de cunoaștere, „conducând spiritul de la aspectul cognitiv, rațional, la cel al reprezentării, al sensibilizării [...], cultivând ambiguitatea și antrenarea receptorului întro participare la problema tizarea situațiilor prezentate“ (Bogdan Pârvu, Dicționar de genetică literară). Diversitatea acestor scopuri și varietatea mesajelor, a circumstanțelor în care se produc și se transmit acestea determină multitudinea tipurilor de comunicare. În funcție de aceste variabile, principalele forme de comunicare pot fi clasificate astfel: a. după criteriul participării la procesul de comunicare: comunicare intrapersonală (cu sinele); comunicare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
literare (abaterile sunt intenționate, cu rol expresiv), ilus trând calități generale și particulare ale stilului (mai ales: accesibilitatea, concizia); - are caracter eterogen din punct de vedere stilistic, apelând la forme discursive spe cifice altor stiluri funcționale și la o mare varietate a registrelor stilistice, în acord cu tipul de text și cu tema acestuia, cu scopurile comunicării și cu intențiile emițătorului; - componenta persuasivă se realizează prin strategii specifice: titluri incitante, incipituri șocante (termen specializat: lead), mijloace extralingvistice sugestive (imagini, caricaturi, scheme
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cele două „voci“ interioare prin care se dezvoltă temele principale ale romanului vin din adâncimi insondabile ale arhetipului, modelând comportamentul și opțiunile personajelor. Un prim argument este faptul că Ion este un personaj realist, tipologic („Toți flăcăii din sat sunt varietăți de Ion“, afirma G. Călinescu), deci reprezentativ (în mare măsură) pentru comunitatea țărănească. Setea lui de a fi stăpânul pământului căruia i se închină ca unei divinități e mai mult decât comandament social „în vremurile acelea materialiste“, e mai mult
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
În opinia mea, complexitatea acestei lumi este ilustrată mai ales prin Ion, protagonistul al cărui destin scoate la iveală adâncimile insondabile ale sufletului țărănesc. Un prim argument este faptul că Ion este un personaj arhetipal („Toți flăcăii din sat sunt varietăți de Ion“, afirma G. Călinescu), deci reprezentativ pentru comunitatea țărănească. Setea lui de a fi stăpânul pământului căruia i se închină ca unei divinități e mai mult decât comandament social, devenind rațiune de a fi, temei al condiției și demnității
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
argument este faptul că ambii eroi sunt personaje realiste, tipologice, fiind structurate pe „anumite caracteristici stabile, permanente, definitorii“ (M. Anghelescu). Astfel, relevanța prenumelor Ana și Ion este maximă, eroii fiind deci reprezentativi pentru comunitatea țărănească („Toți flăcăii din sat sunt varietăți de Ion“, afirmă George Călinescu). Un alt argument este evoluția cuplului familial. Aceasta evidențiază foamea ancestrală de pământ, dar și aspirația spre demnitate și iubire a țăranului sărac, întro lume în care omul este judecat după mărimea delnițelor pe care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
încrengături, care la rândul lor, au putut fi subdivizate, precum se știe, în grupuri din ce în ce mai restrânse, denumite: ordine (clase), familii, genuri și specii. Speciile, la rândul lor, sau cel puțin unele dintre ele, au putut fi și ele subîmpărțite în varietăți și rase. În ierarhia vieții terestre, se știe că omul reprezintă cea mai evoluată dintre speciile animale. S-a pus însă întrebarea, dacă omenirea, adică specia umană, trebuie considerată drept o pluralitate de indivizi putând fi repartizați doar într-un
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
fie un indiciu că acest copil are nevoie de Tuberculinum. Copiii se nasc cu handicapuri mintale ca: dificultăți ușoare de a învăța, retard mental, malformații congenitale ca: hidrocefalie, pectus excavatum, cută simiană la palme, degete cu formă neregulată. O mare varietate de anomalii cromozomiale cu preponderență a anomaliilor medii. De-a lungul dezvoltării fătului, mai specific în prima perioadă embrionară, este o stare în care celulele primitive care vor dezvolta embrionul, încep să se încurbeze și să se formeze tubul neural
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
ilustrare, mutațiile intervenite în mentalul colectivităților tradiționale. Nu lipsește nici perspectiva comparativă, mai cu seamă contextul sud-est european, pentru a semnala elementele de poligeneză ori de conculturație. Și studiile rămase în periodice se caracterizează printr-o paletă tematică amplă, evidențiind varietatea preocupărilor lui P. În unele dintre acestea, autorul discută chestiuni esențiale ale culturii și literaturii noastre orale, venind cu perspective interpretative interesante. SCRIERI: Folclor literar românesc, I, Cluj, 1957; Folcloristica Maramureșului, București, 1971; Obiceiuri agrare în tradiția populară românească, Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]