119,707 matches
-
(; 19 ianuarie 1928 - 12 iulie 2000) a fost membru al Casei de Karađorđević. Prințul Tomislav s-a născut la 19 ianuarie 1928, ca al doilea fiu al regelui Alexandru I al Iugoslaviei (1888-1934) și a reginei Maria (1900-1961), care a fost a doua fiica a regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria a României. A fost botezat la 25 ianuarie într-un salon al
Prințul Tomislav al Iugoslaviei () [Corola-website/Science/328455_a_329784]
-
Salem, s-a căsătorit cu Prințesa Mărgărita de Baden. Tomislav și Mărgărita au divorțat în 1981. Ei au avut doi copii: La 16 octombrie 1982, s-a căsătorit cu Linda Mary Bonney (n. 1949, Londra), cu care a avut doi fii:
Prințul Tomislav al Iugoslaviei () [Corola-website/Science/328455_a_329784]
-
Guillaume al IV-lea (n. cca. 1130 - d. 24 octombrie 1168, Acra) a fost conte de Nevers, de Auxerre și de Tonnerre de la 1161 până la moarte. Guillaume era fiu al contelui Guillaume al III-lea de Nevers cu Ida de Sponheim și frate mai mare al celui care i-a sucedat în comitat, Guy. Bunicii lor pe linie paternă erau Guillaume al II-lea și Adelaida, iar pe linie
Guillaume al IV-lea de Nevers () [Corola-website/Science/328443_a_329772]
-
una dintre fiicele contelui Raoul I de Vermandois cu cea de a doua sa soție Petronilla de Aquitania și, prin mama sa, nepoată a Eleonorei de Aquitania. Soția sa fusese anterior căsătorită cu Godefroi de Hainaut, conte de Ostervant și fiu al contelui Balduin al IV-lea de Hainaut cu Alice de Namur. Eleona se va mai căsători cu Matei de Boulogne, Matei al III-lea de Beaumont-sur-Oise și (posibil) cu Ștefan al II-lea de Blois. Ea nu a avut
Guillaume al IV-lea de Nevers () [Corola-website/Science/328443_a_329772]
-
datând din Evul Mediu. Prima fortăreață a fost construită din lemn de către cavalerii teutoni, pe coasta Golfului Koporie, în 1240, însă a fost distrusă de Alexandr Nevski în anul următor. A doua cetate a fost construită din piatră de către Alexandru, fiul lui Dmitri Alexandrovici, în 1280. Înfuriați de independența prințului, novgorodienii au distrus cetatea doi ani mai târziu. Între timp, suedezii au profitat de acest lucru și au ocupat malurile râului Narva. Novgorodienii au restaurat fortăreța în 1297. Koporie a fost
Koporie (sat) () [Corola-website/Science/328424_a_329753]
-
Matilda era fiică a contesei Ida de Boulogne cu soțul acesteia, Reginald de Dammartin. Ea a succedat mamei sale în poziția de contesă din 1216. În 1223, Matilda s-a căsătorit cu primul ei soț, Filip Hurepel, conte de Clermont, fiu ilegitim al regelui Filip al II-lea al Franței. Prin această căsătorie, Filip a devenit co-guvernator de Boulogne, Mortain, Aumale și Dammartin. Contele Filip s- revoltat împotriva cumnatei sale, văduva Bianca de Castilia, atunci când fratele său vitreg, regele Ludovic al
Matilda a II-a de Boulogne () [Corola-website/Science/328462_a_329791]
-
Portugaliei. Ulterior, Afonso a devenit rege, ca Afonso al III-lea, în 4 ianuarie 1248. După aceea, el a renunțat la stăpânirea asupra Boulogne. În 1253, Afonso a divorțat de Matilda, probabil din cauza neputinței ei de a-i naște un fiu din cauza vârstei ei de acum înaintate. Matilda a avut un fiu și o fiică de pe urma căsătoriei cu Filip Hurepel, însă niciun copil din relația cu Alfons, care avea nevoie cu disperare de succesori după urcarea pe tronul portughez, sterilitatea Matildei
Matilda a II-a de Boulogne () [Corola-website/Science/328462_a_329791]
-
în 4 ianuarie 1248. După aceea, el a renunțat la stăpânirea asupra Boulogne. În 1253, Afonso a divorțat de Matilda, probabil din cauza neputinței ei de a-i naște un fiu din cauza vârstei ei de acum înaintate. Matilda a avut un fiu și o fiică de pe urma căsătoriei cu Filip Hurepel, însă niciun copil din relația cu Alfons, care avea nevoie cu disperare de succesori după urcarea pe tronul portughez, sterilitatea Matildei fiind cauza separării lor. Potrivit consemnărilor, regina Matilda a rămas în
Matilda a II-a de Boulogne () [Corola-website/Science/328462_a_329791]
-
care avea nevoie cu disperare de succesori după urcarea pe tronul portughez, sterilitatea Matildei fiind cauza separării lor. Potrivit consemnărilor, regina Matilda a rămas în Boulogne și nu i s-a acordat permisiunea de a-și urma soțul în Portugalia. Fiul ei a renunțat la drepturile sale și a plecat în Anglia, din motive rămase necunoscute. Se pare că el a supraviețuit mamei sale, însă se presupune că nu a avut urmași. Fiica Matildei cu Filip, căsătorită cu un senior de
Matilda a II-a de Boulogne () [Corola-website/Science/328462_a_329791]
-
-lea, comitatul de Boulogne a trecut în mâinile verișoarei sale, Adelaida de Brabant, fiică a unei Matilda, mătușă a Matildei de Boulogne și soție a ducelui Henric I de Brabant). Soțul Adelaidei fusese contele Guillaume al X-lea de Auvergne. Fiul lor, Robert al V-lea de Auvergne a succedat la rândul său mamei sale în Boulogne și, pe când ea se mai afla în viață, a activat ca co-guvernator. Moștenitorii lor au continuat să conducă laolaltă Auvergne și Boulogne. Ultima moștenitoare
Matilda a II-a de Boulogne () [Corola-website/Science/328462_a_329791]
-
paternă, Hugo al IV-lea de Burgundia din 1272, Iolanda și influentul ei soț, viitorul conte Robert al III-lea de Flandra, au emis pretenții asupra Ducatului de Burgundia în baza primogeniturii, fiind vorba de primul dintre copiii născuți ai fiului mai mare al lui Hugo, decedat la acea dată. Totuși, în testamentul său, Hugo al IV-lea l-a numit pe cel de al treilea fiu al său, Robert al II-lea, ca moștenitor al ducatului, acordând nepoatelor sale alte
Iolanda de Burgundia () [Corola-website/Science/328467_a_329796]
-
Ducatului de Burgundia în baza primogeniturii, fiind vorba de primul dintre copiii născuți ai fiului mai mare al lui Hugo, decedat la acea dată. Totuși, în testamentul său, Hugo al IV-lea l-a numit pe cel de al treilea fiu al său, Robert al II-lea, ca moștenitor al ducatului, acordând nepoatelor sale alte fiefuri. Regele Filip al III-lea al Franței, unul dintre mediatori, a decis în favoarea unchiului ei, care a devenit astfel duce, ca Robert al II-lea
Iolanda de Burgundia () [Corola-website/Science/328467_a_329796]
-
sale alte fiefuri. Regele Filip al III-lea al Franței, unul dintre mediatori, a decis în favoarea unchiului ei, care a devenit astfel duce, ca Robert al II-lea. Prima căsătorie a Iolandei a fost cu Ioan Tristan, conte de Valois, fiul regelui Ludovic al IX-lea al Franței cu Margareta de Provence, în iunie 1265; cei doi nu au avut copii, iar soțul a murit de dizenterie în 1270, la Tunis, pe când participa la Cruciada a opta. Iolanda s-a recăsătorit
Iolanda de Burgundia () [Corola-website/Science/328467_a_329796]
-
(n. cca. 1047 - d. 1081, Roma) a fost conte de Amiens, de Vexin și de Valois între 1074 și 1077. Simon era fiul contelui Raoul al III-lea de Vexin cu Adela de Bar. El a fost crescut la curtea ducelui Guillaume I de Normandia și a moștenit consistentele domenii ale tatălui său în 1074. Acestea se întindeau între domeniul regal al lui
Simon de Crépy () [Corola-website/Science/328427_a_329756]
-
Renaud de Dammartin (Reginald de Boulogne) (n. cca. 1165 - d. 1227) a fost conte de Boulogne din 1190, de Dammartin între 1200 și 1214 și de Aumale între 1204 și 1214. Reginald era fiul contelui Alberic al II-lea de Dammartin cu Matilda de Clermont. Crescut la curtea franceză, el a fost prieten de copilărie cu viitorul rege Filip August. La insistențele tatălui său, Reginald a luptat pentru Casa Plantagenet. Revenit în grațiile lui
Reginald de Dammartin () [Corola-website/Science/328460_a_329789]
-
1204, Filip i-a acordat lui Renaud comitatul de Mortain ca și onorurile pentru Warenne, care se concentra pe fortărețele de Mortemer și Bellencombre. Atât Mortain cât și Warenne fuseseră deținute de către Guillaume I de Boulogne, cel de al doilea fiu al regelui Ștefan al Angliei, și se pare că regele Filip a recunoscut pretențiile lor asupra Boulogne. În 1211, Reginald a refuzat să compară în fața lui Filip al II-lea într-o chestiune juridică, anume o acuză adusă de către Filip
Reginald de Dammartin () [Corola-website/Science/328460_a_329789]
-
(Filip "Hurepel") (n. 1201-1235) a fost conte de Clermont, de Boulogne, Mortain, Aumale și Dammartin. Filip era fiul regelui Filip al II-lea al Franței cu soția sa controversată Agnes de Merania. Această ilegitimitate i-a afectat cariera. El a fost asociat cu întemeierea Tour du Guet din Calais. El s-a căsătorit în jurul anului 1223 cu Matilda
Filip I de Boulogne () [Corola-website/Science/328461_a_329790]
-
de Castilia, atunci când fratele său mai mare, regele Ludovic al VIII-lea al Franței a murit în 1226. Când Filip a murit în 1235, Matilda a continuat să guverneze și s-a recăsătorit cu infantele Afonso, cel de al doilea fiu al regelui Afonso al II-lea al Portugaliei și fratele mai mic al regelui Sancho al II-lea. Matilda și Filip au avut un fiu, Alberic și o fiică, Ioana, care amândoi i-au supraviețuit lui Filip. Alberic a renunțat
Filip I de Boulogne () [Corola-website/Science/328461_a_329790]
-
a continuat să guverneze și s-a recăsătorit cu infantele Afonso, cel de al doilea fiu al regelui Afonso al II-lea al Portugaliei și fratele mai mic al regelui Sancho al II-lea. Matilda și Filip au avut un fiu, Alberic și o fiică, Ioana, care amândoi i-au supraviețuit lui Filip. Alberic a renunțat la drepturile sale și a plecat în Anglia, din motive necunoscute. Se pare că a supraviețuit mamei sale și că a murit în 1284, dar
Filip I de Boulogne () [Corola-website/Science/328461_a_329790]
-
ca "Hugo I de Châtillon") (d. 9 aprilie 1248) a fost conte de Blois între 1230 și 1241 (ca urmare a căsătoriei cu Maria de Blois) și de Saint-Pol (ca Hugo al V-lea) de la 1226 până la moarte. Hugo era fiul lui Gaucher al III-lea de Châtillon cu Elisabeta (n. 1180-d. 1212), fiică a contelui Hugo al IV-lea de Saint-Pol. În 1226, Hugo s-a căsătorit cu contesa de Blois, Maria d'Avesnes, fiica lui Valter d'Avesnes cu
Ugo I de Blois () [Corola-website/Science/328468_a_329797]
-
deținute de Ștefan s-au unit cu Boulogne, ca și cu titlurile moștenite de Matilda pe cuprinsul Angliei. La moartea lui Eustațiu al III-lea, Matilda și soțul ei au devenit conducători comuni pentru Comitatul de Boulogne. Doi copii (un fiu și o fiică) s-au născut din relația Matildei cu Ștefan în perioada când guvernau împreună Boulogne, pe când domnea în Anglia regele Henric I, care le-a oferit acestora rezidență în Londra. Băiatul a fost numit Balduin, după unchiul Matildei
Matilda de Boulogne () [Corola-website/Science/328463_a_329792]
-
în Anglia, profitând de faptul că teritoriul comitatului de Boulogne cuprindea porturile cele mai apropiate de insulă, și a fost încoronat rege, în defavoarea rivalei sale, Maud. era însărcinată la acea vreme și a traversat Canalul Mânecii după ce a dat naștere unui fiu, Eustațiu, care ulterior o va succeda la conducerea Comitatului de Boulogne, ca Eustațiu al IV-lea. Matilda a fost încoronată ca regină cu ocazia Paștelui anului 1136 (22 martie). Matilda a fost un susținător al Ordinului templierilor. Ea a întemeiat
Matilda de Boulogne () [Corola-website/Science/328463_a_329792]
-
de prizonieri, iar Ștefan a revenit la conducerea regatului. Matilda a murit de febră în castelul Hedingham din Essex și a fost înmormântată în abația Faversham, care fusese întemeiată de către ea și soțul ei. Ștefan și Matilda au avut trei fii: Ei au avut și două fiice:
Matilda de Boulogne () [Corola-website/Science/328463_a_329792]
-
(n. 1207 - d. 1 februarie 1248, Leuven) a fost duce de Brabant și de Lothier din 1235. Henric era fiul ducelui Henric I de Brabant cu soția acestuia, Matilda de Brabant (Matilda de Flandra). El a succedat tatălui său la moartea acestuia din 1235. Henric al II-lea a acordat sprijin fiului sorei sale, Matilda, Willem al II-lea de
Henric al II-lea de Brabant () [Corola-website/Science/328459_a_329788]
-
Brabant și de Lothier din 1235. Henric era fiul ducelui Henric I de Brabant cu soția acestuia, Matilda de Brabant (Matilda de Flandra). El a succedat tatălui său la moartea acestuia din 1235. Henric al II-lea a acordat sprijin fiului sorei sale, Matilda, Willem al II-lea de Olanda, în candidatura acestuia la alegerile pentru noul împărat romano-german. Prima căsătorie a lui Henric a fost cu Maria de Hohenstaufen (n. 3 aprilie 1201-d. 1235, Leuven), fiica fostului rege german Filip
Henric al II-lea de Brabant () [Corola-website/Science/328459_a_329788]