119,631 matches
-
fost publicată în România abia în anul 1969, când a fost inclusă în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit de Editura pentru literatură din București. Tema acestei nuvele o constituie, potrivit lui Sorin Alexandrescu, „revelația destinului în întâmplări aparent anodine”. Profesorul Ioan Petru Culianu, unul dintre discipolii cei mai apropiați ai lui Eliade, a afirmat într-un text publicat în numărul special (48-49, noiembrie 1986) dedicat savantului al periodicului "Limite", revistă culturală românească ce apărea la Paris sub îndrumarea lui Virgil
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
este o instituție de învățământ superior privată care, începând din 1991, a pregătit profesori de religie romano-catolică, de limba română și de limbi străine, precum și asistenți sociali. În 1991, Guvernul României autoriza Arhiepiscopia Romano-Catolică de București să înființeze Institutului Teologic Romano-Catolic din București, pentru „pregătirea personalului de cult, a specialiștilor pentru activități pedagogice și
Institutul Teologic Romano-Catolic din București () [Corola-website/Science/335048_a_336377]
-
(n. 24 mai 1939, Colonița - d. 27 iulie 2010) a fost un scriitor și poet liric din Republica Moldova, profesor universitar, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. A compus texte pentru peste 100 de cântece, o parte dintre ele devenind șlagăre. s-a născut la 24 mai 1939 în satul Colonița, lângă Chișinău, în familia Irinei și al lui Tudor
Simion Ghimpu () [Corola-website/Science/335076_a_336405]
-
are?”, „Amor, amor”, „Lacrima”, „Casa noastră” și altele. Un timp a predat dicția și limba română (cu caractere latine) studenților moldoveni la Institutul Teatral Lunacearski din Moscova. În 1969 și-a susținut teza de doctor în studiul artelor. A fost profesor universitar la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chișinău până în anul 2000. A publicat cronici teatrale, eseuri, corespondențe, studii etnofolclorice și monografii didactice. Primul său volum de versuri, „Mereu”, a apărut în 1995. În cadrul unei serate de creație din 24
Simion Ghimpu () [Corola-website/Science/335076_a_336405]
-
mai multe ori prin părțile acestea, a constatat în anul 1855 că în mănăstire funcționa de patru ani un seminar pentru călugări greci și o școală grecească care a ajuns sa aibă 90 de elevi și un personal de 4 profesori.Ghidul Baedeker din 1876 menționează 60 elevi și 6 profesori În cursul luptelor din Războiul de Independență al Israelului unicul călugăr care mai locuia în mănăstire a fugit, și locul a devenit o bază de antrenament al unităților premilitare evreiești
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
1855 că în mănăstire funcționa de patru ani un seminar pentru călugări greci și o școală grecească care a ajuns sa aibă 90 de elevi și un personal de 4 profesori.Ghidul Baedeker din 1876 menționează 60 elevi și 6 profesori În cursul luptelor din Războiul de Independență al Israelului unicul călugăr care mai locuia în mănăstire a fugit, și locul a devenit o bază de antrenament al unităților premilitare evreiești „Gadná”. La încheierea ostilităților clădirea a rămas în partea orașului
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
(la origine Francisc Bernard Pór,în ebraică פרנסיס דב פור, n.1927 Timișoara - d.24 octombrie 2014 Ierusalim) a fost un zoolog, hidrobiolog și biogeograf israelian, evreu originar din România. A fost profesor la secția de evoluție,taxonomie, ecologie și comportament la Institutul de științele naturii al Universității Ebraice din Ierusalim. În tinerețe a fost deținut în închisorile regimului fascist-militar antonescian și ale regimului comunist din România, ca evreu și în urma participării sale
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
a emigrat în Israel, unde a devenit cunoscut ca Francis Dov Por. El s-a stabilit la Ierusalim, unde în 1963 a terminat doctoratul în zoologie la Universitatea Ebraică. În 1964 a fost numit lector, în 1965 conferențiar, în 1969 profesor asociat la Universitatea Ebraică. Din anul 1976 a fost profesor titular de zoologie la această universitate. A predat cursuri de hidrobiologie, faunistică,filozofia științei și evoluție. În acelaș timp vreme de 20 ani între anii 1977-1997 a efectuat călătorii de
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
Dov Por. El s-a stabilit la Ierusalim, unde în 1963 a terminat doctoratul în zoologie la Universitatea Ebraică. În 1964 a fost numit lector, în 1965 conferențiar, în 1969 profesor asociat la Universitatea Ebraică. Din anul 1976 a fost profesor titular de zoologie la această universitate. A predat cursuri de hidrobiologie, faunistică,filozofia științei și evoluție. În acelaș timp vreme de 20 ani între anii 1977-1997 a efectuat călătorii de studii și cercetări în Brazilia, unde a și predat ca
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
titular de zoologie la această universitate. A predat cursuri de hidrobiologie, faunistică,filozofia științei și evoluție. În acelaș timp vreme de 20 ani între anii 1977-1997 a efectuat călătorii de studii și cercetări în Brazilia, unde a și predat ca profesor oaspete, la Universitatea din Sao Paolo. De asemenea, a fost profesor oaspete la Universitatea din Tokyo și la Universitatea San Diego din California. În 1996 Por a ieșit la pensie, devenind profesor emerit al Universității Ebraice. Por a fost secretar
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
faunistică,filozofia științei și evoluție. În acelaș timp vreme de 20 ani între anii 1977-1997 a efectuat călătorii de studii și cercetări în Brazilia, unde a și predat ca profesor oaspete, la Universitatea din Sao Paolo. De asemenea, a fost profesor oaspete la Universitatea din Tokyo și la Universitatea San Diego din California. În 1996 Por a ieșit la pensie, devenind profesor emerit al Universității Ebraice. Por a fost secretar al Comisiei "Fauna et Flora Palaestinae" de pe lângă Academia de Științe a
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
cercetări în Brazilia, unde a și predat ca profesor oaspete, la Universitatea din Sao Paolo. De asemenea, a fost profesor oaspete la Universitatea din Tokyo și la Universitatea San Diego din California. În 1996 Por a ieșit la pensie, devenind profesor emerit al Universității Ebraice. Por a fost secretar al Comisiei "Fauna et Flora Palaestinae" de pe lângă Academia de Științe a Israelului și director fondator al Institutului de Biologie Marină de la Eilat. El a prezidat Comitetul de nomenclatură zoologică al Academiei limbii
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
este studiată de Antipa, Borcea, Bănărescu, Oțel etc. Grigore Antipa semnalează șipul ("Acipenser sturio") pentru prima oară în Marea Neagră, iar în 1941 publică prima lucrare monografică monumentală asupra Mării Negre intitulată "Marea Neagră și ihtiologia ei". Între 1926 și 1937, Ioan Borcea, profesor la Universitatea din Iași și fondatorul Stațiunii zoologice marine de la Agigea (1926), are o susținută activitate ihtiologică; cercetările sale se referă la biologia și migrațiunile principalelor specii de pești din Marea Neagră, la clupeide, mugilide, gobiide, bleniide și labride. Printre monografiile
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
argumentat că atacul „nu a picat chiar din senin”, că a existat anterior o instigare antișiită în regat din partea „conducerii religioase, a unor predicatori și chiar lectori universitari - iar aceasta e în creștere. Guvernul saudit a refuzat să le permită profesorilor și studenților șiiți să lipsească motivat de la școală pentru a lua parte la activitățile legate de Sărbătoarea Ashura, unul din cele mai importante evenimente religioase pentru musulmanii șiiți, care comemorează martiriul nepotului lui Mahomed, Husayn bin Ali). În 2009, în timpul
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
Majoritatea educației în Arabia Saudită se bazează pe material religios wahhabit sunit. De la vârste fragede, elevii sunt învățați că șiiții nu sunt musulmani și că șiismul este o conspirație pusă la cale de evrei, de aceea șiiții sunt pasibili de moarte. Profesorii guvernamentali wahhabiți, precum Abdulqader Shaibat al-Hamd, au proclamat la posturile de radio oficiale că musulmanii șuniți nu trebuie „să mănânce mâncare șiită, să se căsătorească cu ei, sau să-i lase să-și îngroape morții în cimitire musulmane”. Guvernul a
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
atitudinile anti-șiite sunt inoculate de la o vârstă fragedă, ele sunt transmise din generație în generație. Ele nu se regăsesc doar în textele scrise (adesea caracterizând șiismul drept o formă de erezie mai rea decât creștinismul sau iudaismul), dar și printre profesorii care predau în școli, chiar și în universități. Profesorii wahhabiți le spun adesea elevilor șiiți că sunt eretici. Profesorii care declară că șiiții sunt atei și merită să fie uciși sunt rareori pedepsiți în vreun fel. La un seminar despre
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
sunt transmise din generație în generație. Ele nu se regăsesc doar în textele scrise (adesea caracterizând șiismul drept o formă de erezie mai rea decât creștinismul sau iudaismul), dar și printre profesorii care predau în școli, chiar și în universități. Profesorii wahhabiți le spun adesea elevilor șiiți că sunt eretici. Profesorii care declară că șiiții sunt atei și merită să fie uciși sunt rareori pedepsiți în vreun fel. La un seminar despre internet desfășurat în Orașul Științei și Tehnologiei „Regele Abdulaziz
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
doar în textele scrise (adesea caracterizând șiismul drept o formă de erezie mai rea decât creștinismul sau iudaismul), dar și printre profesorii care predau în școli, chiar și în universități. Profesorii wahhabiți le spun adesea elevilor șiiți că sunt eretici. Profesorii care declară că șiiții sunt atei și merită să fie uciși sunt rareori pedepsiți în vreun fel. La un seminar despre internet desfășurat în Orașul Științei și Tehnologiei „Regele Abdulaziz”, profesorul Dr. Bader Hmood Albader a explicat cât de benefic
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
wahhabiți le spun adesea elevilor șiiți că sunt eretici. Profesorii care declară că șiiții sunt atei și merită să fie uciși sunt rareori pedepsiți în vreun fel. La un seminar despre internet desfășurat în Orașul Științei și Tehnologiei „Regele Abdulaziz”, profesorul Dr. Bader Hmood Albader a explicat cât de benefic pentru societate este internetul, dar că există multe site-uri pe care șiiții proclamă că sunt musulmani, care ar trebui închise. Există discriminare și în sânul forței de muncă. Profesorii șiiți
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
Abdulaziz”, profesorul Dr. Bader Hmood Albader a explicat cât de benefic pentru societate este internetul, dar că există multe site-uri pe care șiiții proclamă că sunt musulmani, care ar trebui închise. Există discriminare și în sânul forței de muncă. Profesorii șiiți nu au voie să predea materii sau teme religioase, care constituie jumătate din cursurile desfășurate în învățământul secundar. Șiiții nu pot deveni directori de școli. Unii șiiți ajung profesori universitari, dar adesea sunt supuși hărțuielilor din partea studenților și a
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
trebui închise. Există discriminare și în sânul forței de muncă. Profesorii șiiți nu au voie să predea materii sau teme religioase, care constituie jumătate din cursurile desfășurate în învățământul secundar. Șiiții nu pot deveni directori de școli. Unii șiiți ajung profesori universitari, dar adesea sunt supuși hărțuielilor din partea studenților și a facultății. Șiiții sunt descalificați ca martori în instanțele de judecată, deoarece suniții saudiți acuză practica șiită „Taqiyya”- permisiunea de a minți atunci când sunt speriați sau sunt în fața unui risc considerabil
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
Fürstbischof") Leopold de Seckau, conte de Firmian, l-a numit secretar privat, dar, deja în anul 1753, s-a îndreptat spre Universitatea din Viena, unde a studiat suplementar o specializare care i-a permis, după absolvirea acesteia sub foarte cunoscutul profesor Gerard van Swieten un an mai târziu, să preia activități de interes public ca apărarea de epidemii, controlul personalului medical și afaceri medicinale în fața tribunalelor. Primul angajament în această calitate l-a căpătat în orașul minier Idria (astăzi Slovenia). Aici
Giovanni Antonio Scopoli () [Corola-website/Science/335143_a_336472]
-
în cârti științifice este „Scop.”. În anul 1769, Scopoli a fost transferat, probabil ca urmare a criticii superiorilor săi în Idria din cauza investigațiilor sale științifice consumatoare de mult timp, la Academia de Minerit în Schemnitz (în prezent în Slovacia), ca profesor de chimie, mineralogie și metalurgie. În același timp a fost numit consilier imperial și evaluator la Camera Oficiului Ungariei Regale, iar în 1776, a urmat vocației, devenind profesor de chimie și botanică la Universitatea din Pavia (pe atunci Ducatul Milanului
Giovanni Antonio Scopoli () [Corola-website/Science/335143_a_336472]
-
timp, la Academia de Minerit în Schemnitz (în prezent în Slovacia), ca profesor de chimie, mineralogie și metalurgie. În același timp a fost numit consilier imperial și evaluator la Camera Oficiului Ungariei Regale, iar în 1776, a urmat vocației, devenind profesor de chimie și botanică la Universitatea din Pavia (pe atunci Ducatul Milanului), unde a stabilit o grădină botanică și un laborator chimic. Pentru a îmbunătăți agricultura el a sugerat, printre altele, îngrășămintele chimice, de asemenea, s-a ocupat de creșterea
Giovanni Antonio Scopoli () [Corola-website/Science/335143_a_336472]
-
de imigranți (maabará) de la limita dintre localitățile Holon și Bat Yam, mai tarziu, mutându-se într-o zonă de blocuri de lângă cartierul Tzahala din Țel Aviv. A invatat la liceul „Hasharon” din Neve Maggen, în Ramat Hasharon, unde unul din profesorii care l-au influențat în mod deosebit a fost pictorul, pedagogul și publicistul Rafi Lavi. De asemenea, a jucat o vreme în echipa de tineret a clubului de baschet „Makabi Țel Aviv”. La 17 ani el a publicat prima sa
Ronny Someck () [Corola-website/Science/335140_a_336469]