117,344 matches
-
calitatea vieții. Totuși, conceptele sunt diferite. Dezvoltarea durabilă este o condiție pentru deplina dezvoltare socială/umană a generațiilor viitoare, în vreme ce calitatea vieții/bunăstarea umană este scopul tuturor acestor procese de dezvoltare. Desigur, această distincție nu este totdeauna recunoscută când vine vorba de măsurare: adesea indicatorii dezvoltării umane sau ai dezvoltării durabile, ca și alți indicatori sociali, sunt prezentați laolaltă cu indicii calității vieții ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Hagerty</Author><Year>2001</Year><RecNum>13</RecNum><record><rec-number>13</rec-number
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ISI:000081419100003</accession-num><urls><related-urls><url><Go to ISI>://000081419100003 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Boelhouwer, Stoop, 1999). Mulți indici de dezvoltare nu respectă însă această condiție. În sfârșit, cercetătorii se împart în două tabere când este vorba despre cerința ca indicatorii componenți să fie agregați într-un singur indice. Documentul comun al specialiștilor incluși în International Society for Quality of Life Research (ISQOLS) recunoaște că nu s-a ajuns în această privință la un consens ADDIN EN
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
confunda totuși nivelul punctual cu o problemă socială specifică. Rezolvarea celor mai multe probleme sociale necesită, în același timp, o abordare globală, sectorială și punctuală. Spre exemplu, sărăcia reprezintă o problemă socială majoră a societății românești actuale, fără rezolvarea căreia dezvoltarea este vorbă goală. Sărăcia nu este însă o problemă care se poate rezolva doar prin acțiuni punctuale, ci necesită o intervenție multisectorială. Dezvoltarea, ca și rezolvarea problemelor sociale, este adresată simultan la nivel național, regional, județean, local sau la nivelul unor grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la acest volum. Ambele povestiri sunt preluate din Rao și Walton (2004a). Prezentare preluată din Kottak (1990). Metafore folosite în diferite teorii ale modernizării și dezvoltării. Folosesc ghilimele pentru că percepția agricultorilor nu avea o conotație morală negativă, fiind mai degrabă vorba despre o reciprocitate negativă (Sahlins, 1972): „furtului” muncii țărănești de către CAP-uri i se răspundea conceptual cu „luarea” unor produse de pe câmp. Adică acea parte a producției care nu era predată la stat și care nu apărea în acte. De
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au fost comise de către militarii din Regimentul 8 Roșiori, spargeri la șapte prăvălii evreiești. Cazul este în cercetarea Oficiului Militar Nr. 54. Subsectorul de Pază Roman raportează: La Spitalul zona interioară sunt foarte mulți medici evrei. Aceștia stau mereu de vorbă între ei, iar uneori își organizează convorbirile așa ca să fie auzite și de trupă. Astfel medicul Velt Leivi 150, dela Spitalul Nr. 477 cu domiciliul în Roman, a avut în ziua de 19.VI. a.c. următoarea convorbire cu un alt
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și de trupă. Astfel medicul Velt Leivi 150, dela Spitalul Nr. 477 cu domiciliul în Roman, a avut în ziua de 19.VI. a.c. următoarea convorbire cu un alt medic evreu: "Ce zici, oare are să vină rușii până aci". Nici vorbă, sunt doar așa de mulți". "Ce mă sfătuiești, să mă refugiez?". "De ce? Rușii sunt așa de buni".* Cercul de Recrutare Roman a comunicat aceasta Poliției spre a-l pune în observație. Un vânzător de ziare, anume Avram 151, aruncă deasemenea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
panica provocată cu acest prilej că evreii trăgeau din pomii de pe str. Carol, dela ferestrele locuințelor, de pe acoperișuri și din curți. La ora 4 au început să tragă cu grenade și cu bombe, astfel încât populația a avut impresia că este vorba de un atac aerian, când în realitate se intensificase ofensiva demonstranților, mai ales că organele de pază erau insuficiente. Pe la orele 530, manifestațiile au încetat, astfel că la ora 6 lumea care începuse să circule pe străzi a mai putut
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
un venit necesar întreținerii ghettourilor și un ajutor populației locale care poate întrebuința acești meseriași la prețuri rezonabile și aceasta cu atât mai mult cu cât lipsesc complet meseriașii localnici, iar de o problemă a românizării meseriilor nu poate fi vorba. Trebuie să subliniez încă faptul că unitățile militare au rechiziționat de la evrei 10 mașini de cusut, luându-le astfel posibilitatea de câștig. În ghettou mai sunt două orfelinate, la care se găsesc circa 200 copii. Situația orfelinatelor este departe de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
indiferent dacă el sau părinții lui au fost botezați. Cantitatea de efecte ce fiecare evreu este obligat să dea, se fixează proporțional cu suma veniturilor brute anuale cu care este înscris în matricola fiscală pe exercițiul 1940-1941, respectiv, dacă este vorba de venituri supuse în cursul acestui exercițiu impozitului pe salariu, proporțional cu suma veniturilor rezultând din certificatele eliberate de instituțiile plătitoare. Astfel cei cu un venit de lei 36.001 vor contribui cu efecte în valoare de 22.300 lei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
această lege să nu poată fi aplicată. Sunt și motive de ordin tehnic, întrucât nu sunt date presupunerile pentru aplicarea legii. Legea statornicește drept bază pentru obligațiunile evreilor venitul înscris în matricola fiscală pe exercițiul 1940/41, respectiv dacă este vorba de salarii încasate în același an, suma acestora, dovedită printr-un certificat al întreprinderii plătitoare. Deci, prima condițiune pentru aplicarea legii este stabilirea venitului respectiv în mod arătat. Or, în urma ocupațiunii rusești nu există în Cernăuți decât numai o mică
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
clar cum legea ar putea fi aplicată. Nu voim să reținem prea prețiosul Domniei Voastre timp, Domnule Guvernator, cu expuneri lungi. Ne-am străduit a Vă spune descrierea unei stări de fapt, unele momente care clarifică problema de care este vorba. Am făcut-o, conștienți de datoria populațiunii evreiești a acestui oraș de a contribui, cu toate puterile ei, la exigențele Statului, am făcut-o, pătrunși de spiritul acestei populațiuni, care este dornică de a dovedi spiritul ei de devotament și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu ideia de justețe a pedepsei. În concluzie, toate sancțiunile au fost bine dozate, în genere tinzând către maximum de pedeapsă. c). Cât privește despre o temporizare a judecăților în materie de infracțiuni contra siguranței Statului, nici nu poate fi vorba. Unele temporizări de domeniul trecutului au fost explicabile, prin afluirea subită de dosare datorită multiplelor cauze bine cunoscute: rebeliunea din Ianuarie 1941, desființări sau deplasări de curți marțiale, ordine ca militarii din zona operațiunilor să nu fie chemați și alte
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
că trimiterile de detașamente spre Giurgiu nu ar începe decât din momentul în care emigrarea începe efectiv. 4) Categoria a patra este cea mai importantă, ea cuprinzând cu certitudine cel puțin 75% din numărul copiilor care urmează a emigra. E vorba de copii sănătoși, dar subnutriți și mult prea slăbiți ca să poată suporta greutatea unui drum cu trenul de aproape două săptămâni. Însănătoșirea lor completă, întremarea și recăpătarea puterilor se poate face numai dacă acești copii vor avea hrană suficientă, odihnă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
infirmerii, vor fi obligați să-și completeze zilele la fel ca întreaga serie. 4/. Unele Cercuri Teritoriale întrebând dacă se mai trimit la muncă obligatorie și evreii scutiți cu carnet dela Comisariatul Guvernului, Comandamentul având în vedere că nu e vorba de o muncă pentru folosul obștesc, ci însăși apărarea ființei Țării în fața căreia toate scutirile românilor au fost anulate, a hotărât ca toți evreii din această categorie fără excepție să fie trimiși la muncă. Cine se va sustrage, să fie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
generalului Ilie Șteflea, șeful Marelui Stat Major. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2956, f. 694-695. Ancheta întreprinsă de Ministerul Culturii Naționale a stabilit însă că: "[...] Înlocuirea muncii fizice prin bani este condamnabilă atunci când este vorba de o deturnare a scopului inițial, ceeace nu este cazul aci. Utilizarea evreilor la construcție nu avea scopul să-i supue la exerciții obositoare, ci să-i facă să contribue la ridicarea bisericii. Prin măsura luată de preoți, scopul nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
extramoderne, ale societăților totalitare de orice nuanță ideologică 1. Mai trebuie să precizăm că procesul de transmitere culturală, care este în mod esențial educația, are loc pe două axe: a) verticală - între generațiile succesive dintr-o comunitate, și atunci este vorba despre educația propriu-zisă, a copiilor și a tinerilor, și b) orizontală - între persoane și comunități culturale indiferent de vîrstă, acest al doilea context fiind cel care se referă la educația adulților sau la deschiderea către educația interculturală. Ca fenomen antropologic
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și limitat al disciplinelor. Nici nu a avut încotro, de altfel, pentru că însăși complexitatea sa a pretins o asemenea atitudine de colaborare cu mai multe alte discipline. De-a lungul timpului, colaborarea a cunoscut mai multe nume, însă nu este vorba despre o simplă diversitate a etichetelor, ci și despre diferențe semnificative de abordare. Cele mai cunoscute perspective extradisciplinare sînt cele comune evoluțiilor din ultimele trei-patru decenii ale științelor antropologice alături de celelalte științe. 1.2.1. Plurisau multidisciplinaritatea Este tipul de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
dacă nu chiar extremistă din punct de vedere epistemic -, trebuie totuși să recunoaștem că, dintre toate modalitățile de cercetare, experimentul pare să asigure nivelele de rigurozitate și chiar de obiectivitate cele mai ridicate. Metoda experimentală, de fapt, viziunea experimentalistă, fiind vorba despre mai mult decît despre o simplă metodă, a apărut în științele exacte și ale naturii încă din Renaștere, odată cu nașterea „spiritului științific modern” (Bachelard, 1938)1, și s-a dezvoltat în științele antropologice la sfîrșitul secolului al XIX-lea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
există o problemă de rezolvat, indiferent dacă problema este una de cunoaștere ori este de natură pragmatică, concretă. Dacă problema este una de cunoaștere, vom avea de-a face cu ceea ce numeam o cercetare teoretică sau fundamentală, iar dacă este vorba despre o problemă practică, concretă, cercetarea ce se va întreprinde va fi una aplicativă. În activitatea de cercetare, această problemă, născută dintr-o situație educativă, va fi formulată sub forma unei ipoteze, pe care cercetătorul urmează să o verifice prin
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
prin întregul itinerar al cercetării sale. Așa cum arăta Claude Bernard, amintitul părinte al cercetării experimentale moderne, „cercetarea poate verifica ipoteza de la care pornește la drum prin două feluri de date/fapte, observate anterior și provocate experimental”. În primul caz, este vorba despre cercetări bazate pe observația sistematică a situației - în cazul nostru, educative -, pe metode documentare, pe anchetă ș.a.m.d. Prin utilizarea acestora, acumulăm faptele existente, apoi le interpretăm și formulăm concluziile care se vor impune. În cel de-al
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în firmă, studii realizate de cele mai multe ori în instituții private. Ne-ar putea interesa să analizăm satisfacția la locul de muncă a cadrelor didactice și cum este corelată aceasta cu implicarea la locul de muncă și cu funcția deținută. Fiind vorba despre cadre didactice, vom lua în calcul și o serie de variabile specifice acestei profesii, precum gradul didactic, mediul rural sau urban în care este școala etc. În acest moment, putem trece la etapa a doua a cercetării. 2.4
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sînt invocate și ar putea fi gradul didactic, ciclul școlar, funcția (cu două categorii: dacă deține sau nu o funcție în instituția de învățămînt) etc. 2.4.5.Prezentarea instrumentelor folosite În această etapă vom descrie instrumentele aplicate. Dacă este vorba despre un chestionar, vom spune cine este autorul acestuia, cîți itemi conține, care sînt variantele de răspuns, ce exprimă scorurile ridicate ale chestionarului și vom preciza coeficientul de fidelitate alfa Cronbach obținut pe lotul de subiecți investigat. Dacă am aplicat
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cîți itemi conține, care sînt variantele de răspuns, ce exprimă scorurile ridicate ale chestionarului și vom preciza coeficientul de fidelitate alfa Cronbach obținut pe lotul de subiecți investigat. Dacă am aplicat metoda observației, vom descrie grila de observație, dacă e vorba despre interviu sau focus-grup, grila de interviu utilizată în cadrul acestora. 2.4.6.Prezentarea designului cercetării (dacă este cazul) Această secțiune este prezentă doar în cazul în care cercetarea este experimentală sau cvasiexperimentală; se precizează numărul de grupe utilizate, dacă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
p < 0,05, atunci ipoteza este confirmată; dacă rezultatele sînt în sens invers direcției prevăzute în ipoteză și semnificative statistic, atunci ipoteza este infirmată. În cazul ipotezelor bidirecționale, dacă rezultatele sînt semnificative statistic, atunci ipotezele sînt confirmate. Fie că este vorba despre ipoteze unidirecționale sau bidirecționale, dacă rezultatele la testele statistice nu sînt semnificative la pragul p < 0,05, atunci ipotezele sînt neconfirmate. 2.4.9. Concluzii și discuții În această secțiune cercetătorul poate sintetiza rezultatele obținute și poate discuta asupra
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
excluderea unor întrebări care afectează fie validitatea, fie fidelitatea chestionarului). După parcurgerea acestei etape se poate trece la realizarea anchetei propriu-zise. Volumul mare de subiecți, cantitatea mare de informații, precum și comparabilitatea datelor obținute pentru indivizi diferiți (fără a fi însă vorba despre standardizare, chiar dacă aceiași itemi în aceeași formă sînt prezentați tuturor subiecților) constituie principalele avantaje ale anchetei realizate prin intermediul chestionarului. Imposibilitatea de a surprinde motivele pentru care subiecții optează pentru o categorie de răspuns la alta, precum și problemele ce derivă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]