119,186 matches
-
culmi de perfecțiune neatinse de alții a fost "Hafez "( secolul al XIV-lea).” Despre viața celui mai mare poet liric persan, Șamsoddin Mohammad, supranumit și Hafez ( cunoscător pe dinafară al Coranului ), se cunosc puține date. S-a născut și a trăit la Shiraz între 1325 și 1390; a început să scrie de timpuriu, cîștigând o notorietate care avea să crească neîncetat. Opera lui poetică se compune din cinci sute de gazeluri, o sută de catrene și câteva poeme în distihuri. Gazelul
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
fă-mi vinul din pocal făclia mea!" " Cobzare, cântă-mi, vreau s-am lumea în sclavia mea!" În cupă văd răsfrânta față ce mi-e dragă." " Voi nu știți ce plăceri mi-aduce-acum beția mea." " Nu moare cel care din dragoste trăiește." " În cartea lumii-nscrisă-a fost statornicia mea." Cum ochii dragi socot beția că-i frumoasă," " Azi, hățurile vieții le-a luat beția mea". ” , Acești poeți persani se regăsesc în literatura universală, în universalitate. În receptarea fenomenului literar, studiul literaturii universale imprimă
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
, numită și Rhombozoa, este o încrengătură mică de paraziți care trăiesc în rinichii cefalopodelor. Deși numele „” a fost inventat înainte de „Rhombozoa” și e preferat de majoritatea autorilor contemporani, „Rhombozoa” se bucură totuși de multă susținere. Clasificarea e controversată. De obicei, Dicyemida este grupată împreună cu Orthonectida în subregnul Mesozoa; totuși, filogenia moleculară
Dicyemida () [Corola-website/Science/333737_a_335066]
-
fi numeros. Este larg răspândit din zonele de câmpie până la altitudinea de 2400 m, prin pășunile și fânețele din zonele de șes și deal, iar la munte prin terenurile deschise, cu tufișuri de jnepeni și bujori de munte. Șoarecele subpământean trăiește în terenurile ierboase, cu un oarecare grad de umiditate: terenuri cultivate sau cu plante spontane, pajiști și grădini, fânețe puternic înierbate, poieni din pădurile de munte, adesea chiar în cele de câmpie, până în pășunile de pe crestele munților și golul de
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
chiar în cele de câmpie, până în pășunile de pe crestele munților și golul de munte (de ex. în Retezat). Evită însă mlaștinile. În pădurile de foioase șoarecele subpământean nu este legat de prezența umidității solului, iar la altitudini de 600-700 m trăiește pe versanții însoriți. Este galericol. Numele șoarecelui subpământean provine de la felul său de viață, dusă în galerii, pe care le face săpând tunele cu ghearele și tălpile anterioare; cele posterioare servesc la aruncarea înapoi, pe sub abdomen, a pământului dislocat. Galeriile
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
fiind un animal predominant nocturn și circulă pe cărările croite prin iarba deasă. Ziua stă de obicei ascuns în culcușurile situate în tunelele cele mai adânci; mai rar iese și ziua, mai ales după amiază. Este un animal gregar, și trăiește în grupuri separate pe sexe, în afara perioadei de împerechere. Într-o galerie trăiesc 6-8 indivizi, de obicei membrii aceleiași familii. Nu au fost observate înmulțiri explozive, de tipul invaziilor altor specii de rozătoare microtide, și nici migrații. Se hrănește cu
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
Ziua stă de obicei ascuns în culcușurile situate în tunelele cele mai adânci; mai rar iese și ziua, mai ales după amiază. Este un animal gregar, și trăiește în grupuri separate pe sexe, în afara perioadei de împerechere. Într-o galerie trăiesc 6-8 indivizi, de obicei membrii aceleiași familii. Nu au fost observate înmulțiri explozive, de tipul invaziilor altor specii de rozătoare microtide, și nici migrații. Se hrănește cu părțile subterane ale plantelor cultivate și spontane (rizomi, rădăcini, bulbi), dar și cu
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
volum că este un spirit constructiv pomovând un jurnalism civic, izvorât din frământările acestei lumi, ocolind patetismul și patima, și cultivând un stil sobru, echilibrat. În "Cuvântul înainte", autorul mărturisește că în ultimii douăzeci de ani, a fost nevoit să trăiască în străinătate - Germania - timp, în care a acumulat multe impresii, pe care le-a valorificat în cele 50 de articole, publicate, mai întâi, în ziarul clujean "Făclia", și adunate în ultimul an în volum. Articolele abordează un evantai larg de
Ion Irimie () [Corola-website/Science/333751_a_335080]
-
naiul ca instrument principal și pianul, ca instrument secundar. Nek a primit în anul 2010 discul de aur pentru vânzările albumului "Un nou început". În album figurează hituri precum "Bem și 7 zile", "Câte una, câte două" sau "Cum să trăiesc eu fără tine".
Nek (cântăreț) () [Corola-website/Science/333760_a_335089]
-
învățăturile talmudice în marile oaze ( mai ales Yaŧrib ); creștinii ( începând cu ereticii, cu monofizismul iacobit al ġassanizilor, nestorianismul lahmizilor ) erau cunoscuți beduinilor nu numai prin misionariate ( precum cel din Origene, secolul al IV-lea ), ci și prin călugării, sihaștrii care trăiau în pustiu, cântați de poezia preislamică ( e frecventă comparația „ca o torță de sihastru” ). Își mai făceau simțită influența maniheenii și mazdeenii. Credințele lor se suprapuneau diferitelor erezii și rituri din mai multele faze ale evoluției religiei beduinilor: fondului vechi
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
islamului concepția despre soartă nu se schimbase: pentru omeyadul satiric al- Hutay’a ( m.cca 660) timpul-destin se schimbă neîncetat, devenind prin această permanentă schimbare ucigător ( „Pe viața ta! Îți jur că n-am văzut suflare/de om, cît timp trăiește, să aibă-aceeași stare:/atâta se tot schimbă destinul, că-l ucide-/destinul însă-i veșnic nemuritor și tare./ Când pleacă tinerețea, de-a pururi e plecată/ și nu se mai întoarce cu nicio alinare./ Dorești fierbinte viața și viața-i
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
sub piele și cu coadă scurtă sau fără coadă. Picioarele pentadactile sunt aproape la fel de lungi, dar cele anterioare sunt mai puternice. Subfamilia nu cuprinde decât genul "Spalax", răspândit în Europa, Asia și nordul Africii. Sunt rozătoare subterane foarte specializate, care trăiesc permanent în galeriile pe care le fac rozând și scurmând pământul cu picioarele dinainte. Galeriile sunt complicate și pământul scos este ridicat în mușuroaie mari, cu un diametru de ½ m, dar uneori și de 2 m. Denumirea de "orbeți" provine
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
România, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, fosta Iugoslavie, Grecia, Turcia, în stepele și silvostepele părții europene a Rusiei la est până la râul Emba, în sud-vestul Asiei (Iran, Irak, Siria, Israel, Iordania) și nord-estul Africii (regiunile nordice ale Egiptului și ale Libiei). Orbeții trăiesc în zonele de silvostepă, stepă, semideșert și deșert. Urcă în munți până la 2400 m deasupra nivelului mării. Orbeții sunt rozătoare exclusiv vegetariene. Ei consumă rădăcinile plantelor, rizomi, bulbi, tuberculi, cepe și părțile verzi ale plantelor care sunt trase în interiorul galeriei
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
aproximativ 5 g, ajungând la o lungime de 5 cm. După aproximativ 2 săptămâni după naștere ei se acoperă cu peri cenușii lungi și ajung la circa 8 cm în lungime. La vârsta de 4-6 săptămâni părăsesc cuibul. În România trăiesc două specii - orbetele mare ("Spalax leucodon") și orbetele mic ("Spalax microphthalmus") - răspândite în Câmpia Transilvaniei, în Câmpia Dunării, în Bărăgan și în Dobrogea; (popular) cățelul-pământului sau țâncul-pământului.
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
le (s) (din "lepis" (gr.) = solz + "osteon" (gr.) = os, sau "osseus" (lat.) = osos + "formes" (lat.) = asemănător) sau lepidosteiformele (Lepidosteiformes) sunt un ordin de pești răpitori piscivori, care trăiesc în apele dulci din America de Nord și America Centrală. Lepisosteiformele includ o singură familie existentă - lepisosteide ("Lepisosteidae") cu șapte specii existente cuprinse în două genuri: "Lepisosteus" (peștii caiman) și "Atractosteus" (peștii aligator). Lepisosteiformele fosile sunt cunoscute încă din perioada cretacicului inferior. Peștele
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
pe scări și se lovește la cap. La spital află că suferă de boala neuronului motor, care în viitor îl va împiedica să vorbească, înghită, sau să-și miște corpul. Medicii îi transmit că mai are doar doi ani de trăit. Stephen se închide în sine, concentrându-se pe munca sa, în timp ce Jane își exprimă sentimentele sale de dragoste pentru el. Îi promite tatălui că este dispusă să stea cu Stephen, chair dacă starea sa de sănătate se înrăutățește. Se căsătoresc
Teoria întregului (film) () [Corola-website/Science/333789_a_335118]
-
observat că recepția TV din bloc era grav perturbată de emițătorul radioului care avea o putere de 2 Kw. În scurt timp, sediul s-a mutat în turnul Primăriei Sectorului 1 din Bd. Banu Manta și pentru că echipa trebuia să trăiască, manageriatul și partea economică au fost preluate de arhitectul Virgil Ruta și el legat de Club A, unde fusese director în anii ‘80 și de actrița Valeria Sitaru. Prima aprobare pentru emisie a fost dată de către, premierul de atunci, Petre
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
mulțime de credincioși. Acest mare eveniment pentru parohia noastră a avut loc pe data de 8 noiembrie 1998, biserica noastră primind că ocrotitori și pe Sf. Arh. Mihail și Gavril. Pe o perioadă de mai bine de 150 ani a trăit și locuit pe aceste meleaguri familia cronicarului Miron Costin și urmașii săi. Ca semn de recunoștință și prețuire pentru vastă să opera istorică care a scris-o cu nobilă râvna de a ajuta, de a învăța pe contemporani și pe
Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” din Miron Costin () [Corola-website/Science/333792_a_335121]
-
10,57494° față de ecliptică. Asteroidul a primit numele lui Antoine de Saint-Exupéry, aviator și scriitor francez cunoscut și ca „Poetul zburător”. Alegerea denumirii a fost explicată prin faptul că personajul cel mai cunoscut al lui Saint-Exupéry este „Micul Prinț”, care trăia pe un asteroid. În carte, asteroidul Micului Prinț posedă un cod unic: "B612". Denumirea provizorie a asteroidului era 1975 VW3, care nu corespunde cu opera scriitorului. Totuși un alt asteroid denumit 46610 Bésixdouze (tradus în română: „46610 Beșasedoisprezece”) are denumirea
2578 Saint-Exupéry () [Corola-website/Science/333800_a_335129]
-
cu dinți ascuțiți. Este atras de mirosul de sânge și de produse alimentare, mănâncă și resturi de pește, de mici animale sau atacă păsări acvatice. Perioadă de reproducere poate fi în lunile de primăvară sau vară în funcție de regiunea în care trăiește. După împerechere femelă își depune icrele în apă pe plantele acvatice, acestea nu sunt comestibile drept caviar, din contră sunt otrăvitoare. După o perioadă de numai 7 zile icrele eclozează și apare puietul ce se hrănește cu insecte, larve de
Pește aligator () [Corola-website/Science/333796_a_335125]
-
maluri, între două focuri. La urma urmei, lumea întreagă nu-i decât o pustietate, dacă sufletul nu are un petic de pământ al lui, stropit cu sudoarea, cu sângele străbunilor și lăsat moștenire nouă, pentru ca și noi, când ne vom trăi veacul, să-l trecem moștenire urmașilor noștri”", gândește Onache Cărăbuș. Dilogia "Povara bunătății noastre" este una dintre cărțile care au criticat deschis sistemul sovietic, fiind descrise cu mult curaj nedreptățile colectivizării din Basarabia și perioada de foamete ce a urmat
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
strămoșii câinelui sau posibilii strămoși deasemenea și controversele legate de originea câinelui. Multe dintre controversele referitoare la câine rămân în continuare în incertitudine cum ar fi locul și modul de formare al rasei. Cele mai apropiate "rude" ale câinelui care trăiesc și au supraviețuit erelor geologice până azi rămân cele mai cunoscute specii de animale cum ar fi: lupul, vulpea și șacalul. Fiecare dintre aceste specii au fost considerate la rândul lor într-o oarecare măsură potențiali strămoși ai câinelui sau
Originea câinelui () [Corola-website/Science/333802_a_335131]
-
o teorie nesusținuta de materiale și dovezi paleontologice, dar pare totuși plauzibilă datorită argumentelor aduse de unii partizani despre câinele Dingo și câinii Paria, fiind de acord cu majoritatea chinologilor cum că ar face parte din câini domestici resălbăticiți care trăiesc în hâite. Strămoșul câinelui care susține teoria cea mai plauzibilă în zilele noastre este lupul datorită faptului că în favoarea acestuia pot fi aduse argumente foarte bine fundamentate din multe domeni ale științe. Împerecherea între câine și lup are loc în
Originea câinelui () [Corola-website/Science/333802_a_335131]
-
Lupul de pămînt sau lupul tuku (Proteles cristata) este un mamifer carnivor asemănător cu hiena care trăiește în zonele de deșert, nisipoase sau cu arbuști, din sudul și estul Africii. Lungimea cap + trunchi este de 55-80 cm; coada 20-30 cm; greutatea 8-12 kg. Longevitatea = 13 ani. În captivitate au trăit și 19 ani. Au o culoare cenușiu-gălbuie
Lup de pământ () [Corola-website/Science/333809_a_335138]
-
un mamifer carnivor asemănător cu hiena care trăiește în zonele de deșert, nisipoase sau cu arbuști, din sudul și estul Africii. Lungimea cap + trunchi este de 55-80 cm; coada 20-30 cm; greutatea 8-12 kg. Longevitatea = 13 ani. În captivitate au trăit și 19 ani. Au o culoare cenușiu-gălbuie, cu dungi negre verticale dinspre spate spre abdomen. Membrele sunt și ele dungate cu negru în porțiune superioară și complet negre în cea inferioară. Au o coadă stufoasă, neagră și cu vârful ascuțit
Lup de pământ () [Corola-website/Science/333809_a_335138]