117,344 matches
-
în imposibilitatea folosirii articolului demonstrativ cel, cea, cei, cele. Dacă în exemple ca: Trec zilele voioase și orele surâd. ar exista îndoială asupra funcțiunii sintactice a adjectivului, verificarea se poate face cu ajutorul introducerii articolului demonstrativ ( e evident că nu e vorba de zilele cele voioase,ci de zile care trec voioase). Dintre prepozițiile folosite specifice pentru dublul subordonat simultan sunt drept, de și ca . Celelalte prepoziții sunt comune, în general, cu atributul și cu numele predicativ. Dublul subordonat simultan își exprimă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
construite la Baia Mare, Constanța și Suceava. Cum numele dumneavoastră, ca astronom, nu mai necesită nicio prezentare, v-aș ruga să ne spuneți mai întâi ce este, de fapt, un planetariu? Întrebarea necesită un dublu răspuns. Pe de o parte este vorba de un proiector complex - în cazul nostru, ultramodern -, care realizează, în sala special amenajată, toate spectacolele cosmice vizibile cu ochiul liber (aspectul bolții înstelate, așa cum ar putea fi el observat din orice punct de pe glob, fazele succesive ale Lunii, mișcările
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
monumentală care să-i întregească personalitatea. OVIDIU BĂLAN: Muzica o punte spre sufletele noastre. Maestre, sunteți din ce în ce mai greu de abordat. Profit de faptul că v-ați găsit această clipă de răgaz și vă întreb, în numele cititorilor ziarului care stă de vorbă cu oamenii, cum a fost turneul din care abia v-ați întors? Ne-am întors, într adevăr, din Italia, unde Filarmonica “Mihail Jora” din Bacău a deschis stagiunea muzicală 2001-2002 în orașul Gorizia și am participat la Concursul Internațional de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
într adevăr, din Italia, unde Filarmonica “Mihail Jora” din Bacău a deschis stagiunea muzicală 2001-2002 în orașul Gorizia și am participat la Concursul Internațional de Vioară “Romanini”, în Brescia, unde am susținut acompaniamentul candidaților care au ajuns în finală. E vorba de un concurs derulat în mai multe etape, ultima probă fiind cea cu orchestră, în care fiecare concurent a interpretat câte un concert din literatura universală, rolul nostru fiind acela de a asigura partea orchestrală. A fost un concurs puternic
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
la o manifestare științifică internațională Kant, Leibniz, Hegel, Descartes etc., nu ne ducem numai cu teme speciale, ci, de pildă, la unul din Congresele Kant am prezentat lucrarea Kant și RădulescuMotru. Sigur că foarte mulți nu știau despre ce e vorba, ce-i cu elementele de metafizică ale lui Rădulescu-Motru, dar a fost ca o încercare. Am satisfacția că această comunicare este în actele Congresului Kant din 1981, care a fost congresul aniversar al Criticii rațiunii pure, al celor 200 de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
durat până în ianuarie 1990. Tot din aceste lucrări s-au deschis expoziții la Botoșani și la Suceava. Ați amintit, iată, de încă un ciclu, care s-a născut, după câte știu, în urma obținerii unei călătorii de studiu și documentare... E vorba de bursa din 1974, când am lucrat în Italia și am și deschis o expoziție la Academia di Romania. La întoarcerea în țară, împreună cu pictorul Dan Cristian Popescu și sculptorița Geta Caragiu Gheorghiță, am expus la Bacău sub genericul „De
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
La o întâlnire internațională, desfășurată prin 1974, la Budapesta, am avut surpriza, discutând despre pictura naivă, ca din R.D.G. să vină niște specialiști și să demonstreze că la ei amatorii erau puși să concretizeze niște proiecte ale artiștilor profesioniști. Era vorba, mai ales, de pictura monumentală, de decorațiuni interioare, unde amatorii erau un fel de executanți. Ei asta și susțineau, că amatorii sunt un fel de muncitori ai completării ideilor artistice. Pe de altă parte e adevărat că în Germania comunistă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
desen. La orele lor n-aveai cum să nu înveți, să nu rămâi cu ceva, să nu simți că trebuie să știi și, până la urmă, chiar că știi ceva. Orașul lui Bacovia avea teatru, filarmonică, un cotidian, un cenaclu literar. Vorba de undă verde, „Ai stofă!”, a profesorului Leahu, care îmi văzuse versurile, mi s-a părut venită din cer. Aveam 17 ani când, la îndemnul și cu sprijinul său, am citit în cenaclul regional „N. Bălcescu” și am debutat în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
regrete. Ele țin de irosirea timpului și de neclarități în lupta cu propriile limite. Însă până și aici, învățatul din mers face uneori minuni. Dar momentele cele mai fericite? Mi se întâmplă încă destul de des: bucuria de-a schimba o vorbă cu cineva de pe aceeași lungime de undă. Vă mulțumesc și vă doresc în primul rând să vă dea Dumnezeu sănătate și zile îndestulătoare, pentru a vă duce la capăt proiectele! Și eu îți mulțumesc, prietene, cu gândurile și urările cele
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
vechi și doar Delasabarul adăugat numelui mai amintește că nu v-ați rup definitiv de meleagurile natale. Cu ce gânduri întâmpinați împlinirea celor 90 de ani? În primul rând cu satisfacția că în cei 60 de ani trăiți în Bacău - vorba din popor - „n-am făcut umbră pământului (cetății lui Alecsandri și Bacovia) degeaba”. Ca dascăl de limba și literatura română și ca lector universitar la Institutul Pedagogic, galonat cu toate gradele din învățământ - inclusiv cu titlul de „Profesor emerit” (1969
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de exemplare. Lansarea a avut loc în 1969, la Cercul Militar din București, în prezența unor personalități marcante ale vieții culturale. A fost un succes total, moral firește, având repercursiuni pozitive și în cariera mea didactică. Fiindcă tot ați adus vorba, ce satisfacții v-a oferit învățământul în cele aproape patru decenii petrecute la catedră? Principala mea activitate în acest oraș a fost, desigur, cea didactică. După ce am predat ca suplinitor la Liceul Comercial, am obținut o catedră întreagă la Liceul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și Literatura română, alături de alți colegi mai tineri, chiar în 1982, anul ieșirii mele la pensie. Au trecut decenii bune de atunci. Ați pus cartea de învățătură în sertar sau ați încercat să dați alt curs vieții de pensionar? Nici vorbă! Chiar dacă nu am mai intrat la cursuri, n-am renunțat la vizitele în școala în care mi-am dăruit 30 de ani de viață, participând la întâlnirile cu seriile de absolvenți, donând bibliotecii exemplare din volumele apărute și elaborând, în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
fredonat acum de toată lumea? Marian a fost cu ideea să-l facem. Am avut un turneu în Uniunea Sovietică și lam auzit cântat de Sofia Rotaru. Stilul nostru, cu iz popular, îl face însă și mai îndrăgit. Fiindcă ați dus vorba de turneele întreprinse peste hotare, aș vrea să ne oprim puțin asupra lor. Mai exact spus,să vorbiți cititorilor despre viitoarele deplasări, pentru că succesele repurtate până acum se cunosc deja. Peste câteva zile voi pleca în Grecia, cu Ansamblul Folcloric
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ați colaborat cu acest colectiv? Cum ați fost receptat? S-au împlinit 30 de ani de când am debutat cu o piesă scurtă Cină la vreme de veghe -, în care au jucat actorii Stelian Preda și Cătălina Murgea. De fapt, e vorba de un spectacol care s-a programat în afara „Galei recitalurilor dramatice”. Tot cu 30 de ani în urmă, după cum bine știi, revista Ateneu a inițiat „Gala națională a recitalurilor dramatice” și „Colocviul criticilor de teatru”, în contextul cărora s a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
o întâmpinare critică favorabilă, asta și pentru că regizorul Ion Olteanu a asigurat textului un destin scenic memorabil. Din păcate, cele mai importante roluri, care au rămas creații memorabile, au fost interpretate de doi actori care nu mai trăiesc acum. E vorba de Mișu Rozeanu și Sică Stănescu. Mai 94 ales Sică Stănescu a realizat o compoziție în registru tragic deosebit de emoționant. Au mai jurat atunci și Mircea Belu, care a fost un bun interpret, doamnele Doina Iacob, Cătălina Murgea... De fapt
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de-al doilea secol? Gândurile în aceste zile au fost foarte mobile, trecute de la o fază la alta, cu unele schimbări, dar în totalitate cam aceleași: să nu mă depărtez de profesie în conformitate cu realitatea și să-mi traduc gândurile și vorbele celor care mă ascultă. Observ că nu aveți astâmpăr și lucrați în permanență. Ce vă mai proiectați pentru următorii ani? Îmi omor timpul cu prostioare. Fata asta pe care o desenez acum nu are altceva de făcut decât să stea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
care mă ascultă. Observ că nu aveți astâmpăr și lucrați în permanență. Ce vă mai proiectați pentru următorii ani? Îmi omor timpul cu prostioare. Fata asta pe care o desenez acum nu are altceva de făcut decât să stea de vorbă cu o lebădă. Ei, poftim! Numai ca să-mi dea mie de lucru. În lucrările dumneavoastră ați pornit întâi de la desene? Să-ți spun ceva. Sunt desene care preocupă stilul grafic al desenului, ca să-l faci așa cum îl vezi în imaginație
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
fii găsit dator“. Mă străduiesc, cu fiecare zi, să mai recuperez din datoriile față de semeni, față de domeniul de cercetare pe care, alături de școală, am încercat să-l slujesc cu credință arheologia, în fapt istoriografia românească. Aniversările, mai ales când e vorba de cifre rotunde, presupun și o privire în urmă. V-ați făcut deja un bilanț al îndelungei și bogatei dumneavoastre activități sau considerați că momentul mai poate fi amânat, tinerețea spirituală de care dați dovadă permițându-vă să sperați la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de satul meu natal, pe malul stâng al Cracăului, un fel de „Ozana“ a copilăriei mele. Dar abia după terminarea liceului m-am hotărât să urmez istoria. Ce modele ați avut? Cine v-a fost cu adevărat mentor? Dacă e vorba de modele, pot spune că au fost mai multe. De la fiecare am luat câte ceva, dar unele au fost hotărâtoare. Încă din anul întâi de facultate am fost marcat de ținuta academică a prof.univ.dr. Mircea Petrescu-Dîmbovița, azi membru al Academiei Române, care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de făcut în următoarea etapă? Principalul reproș este acela că nu am realizat mai mult, că nu am publicat mai mult în limbi de circulație internațională. Mai am câteva restanțe în valorificarea rezultatelor unor cercetări arheologice. Sper ca acestea, e vorba de două monografii de situri arheologice, să fie recuperate. Mai sunt apoi dator cu o lucrare de sinteză, la care mă gândesc de mult, și lucrez, cu unele întreruperi, la o alta, privind istoria Moldovei în mileniu I d.Hr. La
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
o punea atunci când îl iubea și îl stima pe un scriitor, cum e cazul lui Marin Preda, simțeam că o face cu mare satisfacție, spre deliciul nostru. Când făceam și autori neimportanți din punct de vedere estetic, el avea o vorbă: „În viața noastră, singurul curaj este curajul estetic în artă și nu cel politic”. Și nu întâmplător, el ne vorbea - nici nu prea era voie - despre Eugen Lovinescu. Mai trecând anii, își va lua și o teză de doctorat cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
copiii, care răspund corect ce-i cu tragedia satului românesc. Atunci, la rugămintea mea, mi-a dat două adeverințe, prin care spunea clar, având ca martori pe Sergiu Adam și pe Ovidiu Genaru, că în romanul Moromeții, volumul II, e vorba de dispariția acestui prinț al câmpiei, cum îl denumea el pe țăran. Adeverințe care demonstrează iată, după mai bine de un sfert de secol, că Eugen Simion a avut în timpurile acelea, atât de confuze, coloană vertebrală și mă bucur
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în el, a fost scos la suprafață din zona de est a grădinii locuitorului Nicușor Dascălu și a văduvei Măria Crăciun, de către o echipă de la C.A.P.-ul Umbrărești, când se săpa un canal pentru irigații. Neștiind despre ce este vorba, oamenii au îngropat vasul în apropiere; încercarea noastră de a identifica locul exact și a recupera relicva a rămas fără succes. Cu siguranță a fost o urnă funerară. Este posibil ca în zonă să existe o necropolă încă nedescoperită. Toate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
totală contradicție cu realitățile din zona în care ne includeam. Am putut constata, din datele înfățișate mai înainte, cât de intens și de durabil a fost locuită vatra teritoriului comunei Umbrărești în vremurile străvechi. Deși loc situat în „calea răotăților”, vorba cronicarului Grigore Ureche, pe aici fiind vadul și tractul din est spre vest și din nord spre sud al fluxurilor umane, nedeprinse cu activitatea generatoare de bunuri materiale, trăitoate din jafuri și cotropiri. Oamenii acestui pământ au găsit mijloacele potrivite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din piatră, ce se circumscriu culturilor Criș și aspectului Stoicani-Aldeni, prin factura pastei și decorul de pe ceramică, așezare încă necercetată sistematic. Iată locuri, aproape compacte, din punct de vedere teritorial, pe care se întâlnesc vestigii materiale ale acestei culturi, este vorba de cultura Dridu, considerată de către specialiști ca având „legături directe cu aspectele culturale de caracter provincial-romanic, atestate anterior (secolele IV-VII)”, cu continuitate ascendentă și absorbind „multiple influențe bizantine manifestate pregnant în conținutul ei”, conferindu-i-se, în mod indubitabil „un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]