12,621 matches
-
Singur” (Potop cad stele albe de cristal). (Cf. Ionuț Niculescu, „150 de ani de presă teatrală romînească”, în „Teatrul”, nr. 3, mar. 1986, p. 64) Gustul fardului 1. „Dintr-un text comun”, în Opere, p. 333. 2. Jurnalul meu, Ediție îngrijită de Marin Bucur, Ed. Dacia, „Restituiri”, 1974, p. 38. 3. Vezi: [„D.C.A. Rosetti are circularomanie...], în Opere, XII, Publicistică, Ed. Academiei, 1985, p. 240. Lui Eminescu spune Mite Kremnitz „o femeie gătită și pudrată îi apărea mai atrăgătoare decît
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în slujba Satanei”, în Viața Romînească, 28, nr. 2-3, febr.-mar. 1936, p. 20. 11. Ibidem. 12. Roxana. Papucii lui Mahmud, Doctorul Taifun, Ed. Minerva, „Arcade”, p. 368. 13. Vezi: F. Brunea Fox, „Rondul de noapte”, în Reportajele mele, Ediție îngrijită de Lisette Daniel-Brunea, Ed. Eminescu, 1979, p. 263-268; Idem, „Ulița babalîcilor”, în Memoria reportajului, Ed. Eminescu, 1985, p. 127-133. Lecția de compasiune 1. Note și amintiri, Ed. ,,Cartea Romînească”, 1933, p. 43. 2. Opere, p. 82. Alienații 1. Opere, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în Poezii, ediția cit., p. 106; Constantin Negruzzi, „Scrisoarea VIII (Pentru ce țiganii nu sînt romîni)”, în Opere, 1, Ediție critică de Liviu Leonte, Ed. Minerva, 1974, p. 233; A. Russo, „Stînca corbului” (Legendă culeasă la Bicaz)”, în Piatra-teiului, Ediție îngrijită de Geo Șerban, EPL, 1967, p. 255. 5. „Pe lîngă plopii fără soț...”, în Poezii, ediția cit., p. 129. 6. Iată două exemple scoase din literatura epocii: „Plopii din marginea drumului își plîngeau frunzele în vînt și triști își încovoiau
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1. Ioan Slavici, „Educațiunea morală”, 3. Corectitatea, în Opere, 11, Text ales și stabilit de C. Mohanu, Ed. Minerva, 1983, p. 505. 2. „Educația”, în Părerile mele, Versuri și proză, ediția cit., p. 60. 3. „Dicționar grotesc”, în Proză, Ediție îngrijită de G. C. Nicolescu, Editura pentru Literatură, 1966, p. 299. 4. „Cugetări”, în Piatra-teiului. ediție citată, p. 99. Retușări necesare 1. ,,Falimentul învățămîntului”, în ,,Revista Fundațiilor Regale”, 6, nr. 2, 1 februarie 1939, p. 332. 2. ,,Amănunte necunoscute asupra vieții
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
145. 6. „Croitorul păcălit”, în Scrieri literare, 3, Text [stabilit] de Radu Albata și I. Fischer, EPL, 1963, p. 223. 7. „Dumnezeu”, în Scrieri alese, 1, Ediție de J. Byck, EPL, 1968, p. 91. 8. „Avînt”, în Opere, 2, Ediție îngrijită de Adrian Marino, Editura pentru Literatură, 1966, p. 112. 9. Bacovia. Sfîrșitul continuu, Ed. Cartea Romînească, 1977, p. 428. 10. „Aforisme și însemnări”, în Elanul insulei, Ediție îngrijită de Dorli Blaga și George Gană, Ed. Dacia, „Restituiri”, 1977, p. 231
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
J. Byck, EPL, 1968, p. 91. 8. „Avînt”, în Opere, 2, Ediție îngrijită de Adrian Marino, Editura pentru Literatură, 1966, p. 112. 9. Bacovia. Sfîrșitul continuu, Ed. Cartea Romînească, 1977, p. 428. 10. „Aforisme și însemnări”, în Elanul insulei, Ediție îngrijită de Dorli Blaga și George Gană, Ed. Dacia, „Restituiri”, 1977, p. 231. Despre uitare 1. Versuri din cele două „Nocturne” (Opere, p. 44 și 59). 2. „Dintr-un text comun”, în Opere, p. 339. 3. „Legendă” (Opere, p. 177), „Gaudeamus
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din cele două „Nocturne” (Opere, p. 44 și 59). 2. „Dintr-un text comun”, în Opere, p. 339. 3. „Legendă” (Opere, p. 177), „Gaudeamus” (p. 149), „Idei III” (p. 196). 4. T. Arghezi, „Dintr-un foișor”, în Ars poetica, Ediție îngrijită de Ilie Guțan, Ed. Dacia, „Restituiri”, 1974, p. 209. 5. „Noapte de oraș II”, în Opere, p. 248. Vorbe din „Vînt” 1. Opere, p. 67. Dovadă că formula s-a menținut în limbajul publicistic, am regăsit-o într-o pagină
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Strigoii”, în Opere, p. 70. 2. „Sonete”, I, în Poezii, ediția cit., p. 77. 3. „în pădure”, în Scrieri alese, 1, ediția cit., p. 51. 4. Spre țărmul dreptății, p. 90. 5. „Poveste” și „Lebăda” în Opere alese, 1, Ediție îngrijită de Ion Roman, EPL, 1962, p. 55 și 135. Despre „instinctul satanic” 1. Opere, p. 73. 2. Mircea Dem. Rădulescu, „Eva”, în Poeme pentru Galateea, apud: Ion Pillat și Perpessicius, Antologia poeților de azi, 2, Ed. Cartea Romînească, 1925, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Dragoș Protopopescu, în poemul „Un evoluționist”.(Vezi: Ion Pilat și Perpessicius, Antologia poeților de azi, 2, ediția cit., p. 170) 3. Corneliu Moldovanu, Purgatoriul, 1, Ed. Cartea Romînească, 1922, p. 26. 4. Eugen Schileru, în Dan Botta, Scrieri, 4, Ediție îngrijită de Dolores Botta, EPL, 1968, p. 411. 5. „Dintr-un text comun”, în Opere, p. 348. Idee larg răspîndită în ultimele decade ale secolului al XIX-lea. „Influencés par les théories darwiniennes de l’évolution des espéces, les écrivains de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
137. 7. „Trec zile”, în Opere, p. 170. 8. „Liceu”, op. cit., p. 108. O încercare 1. „Din duhul eresului”, Elanul insulei, ediția cit., p. 174. 2. „Idei”, în Opere, p. 194. 3. „In amore”, în Murmurul cuvintelor(1913-1923). Versuri, Ediție îngrijită de Marcel Aderca, Ed. Minerva, 1971, p. 29. „Imensitate, veșnicie” 1. „Pulvis”, în Opere, p. 34. 2. Op. cit., p. 167. 3. Versuri, EPL, 1961, p. 108 și 110. Limitarea infinitului 1. G.Bacovia, „Nervi de primăvară” (Primăvară...), în Opere, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Medievală”, în Murmurul cuvintelor, ediția cit., p. 157. 5. Istrati merită citat în acest context și pentru faptul că el însuși se autodefinește „călugăr”, în sensul că și-a păstrat credința în oameni. (Cf. Pentru a fi iubit pămîntul..., Ediție îngrijită de Al. Oprea, Ed. Tineretului, 1969, p. 170) Figurat vorbind, orice intelectual care se dedică integral vocației sale e un „călugăr”. ,,Ce întunecime!...” 1. Opere, p. 469. 2. Ibidem, p. 470. 3. în ,,Revista vremii”, nr. 12, 9 aprilie 1922
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se par nouă sau străine în această poemă”, loc. cit., p. 414); „întîi îi părea că zboară și de pămînt n atingea/ Ș-acum parcă-l încărcase cu plumb, așa ncet mergea”. (Anton Pann, „Sultanul și pescarul”, în Felurite, Ediție îngrijită de Mircea Muthu, Ed. Dacia, „Restituiri”, 1973, p. 111); „Și-n jurul ochilor mei gravă ca la stafie,/ Afunde și teribili, lungi cearcăne de plumb-” (M. Eminescu, „Povestea magului călător în stele”, în Poezii, ediție citată, p. 242) Și: „O
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
întrebuințări industriale (cristaluri, emailuri, faianțe etc.), vezi: M. H. Landrin, Du Plomb. Nu pot să nu amintesc și de „așa-zisele temnițe de plumb” (I Piombi), descrise de Silvio Pellico în închisorile mele. 11. Cf. Lazăr Șăineanu, Basmele romîne, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Ed. Minerva, 1978, p. 431. 12. B. P. Hasdeu, Cuvente den bătrîni, Tomul II, Ediție îngrijită de G. Mihăilă, Ed. Didactică și Pedagogică, 1984, p. 128. 13. „Ursitoarele”, în „Viața Romînească, an. 2, vol. VI, 1907, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
așa-zisele temnițe de plumb” (I Piombi), descrise de Silvio Pellico în închisorile mele. 11. Cf. Lazăr Șăineanu, Basmele romîne, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Ed. Minerva, 1978, p. 431. 12. B. P. Hasdeu, Cuvente den bătrîni, Tomul II, Ediție îngrijită de G. Mihăilă, Ed. Didactică și Pedagogică, 1984, p. 128. 13. „Ursitoarele”, în „Viața Romînească, an. 2, vol. VI, 1907, p. 76. Genul acesta de curiozitate îl aveau și fetele de la oraș, și nu numai dintre cele naive, ci chiar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Kogălniceanu, Ed. Sport-Turism, 1979, p. 280. Voi da cîte un exemplu și pentru celelalte cazuri: Mort, de asemenea, la Paris, scriitorul Leon Donici e adus la Chișinău într-un „sicriu de plumb”. (Nichifor Crainic, Zile albezile negre. Memorii, 1, Ediție îngrijită de Nedic Lemnaru, Casa Editorială „Gîndirea”, 1991, p. 196) Calistrat Hogaș e transportat de la Roman la Piatra Neamț într-un „sicriu de zinc”. (Sidonia C. Hogaș, Tataia. Amintiri din viața lui Calistrat Hogaș, Ediție critică, revăzută și completată după dorința autoarei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
el a trăit la Corni, cu numele de Toader Prisacaru, ca păzitor la prisaca boierului Iancu Cananău, iar de acolo, după 1852 "Gh. Eminovici l-a chemat la Ipotești pe Toader Prisacaru și l-a luat lîngă sine, ca să-i îngrijească albinele"50. Va să zică, numai Cezar Petrescu ar fi fost de vină că lui Toader Prisacaru i-a zis Miron Prisacaru. Dar în volumul publicat la Deva, și Augustin Z. N. Pop, făcîndu-l uitat pe Toader Prisacaru, îi zice tot Miron
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
D.-sa îl va da, iar ceilalți cu totul se împotrivesc, sub cuvînt că preotul să-și ieie pămîntul de la persoanile ce i-au dat mai înainte, cu adăugire că biserica să găsește pe partea d. Iordache Isăcescu și se îngrijește de d. G. Eminovici"91. Pînă la urmă, biserica fiind proprietatea lui Eminovici, numai acesta a rămas să-i dea preotului casă de locuit, pămînt de hrană și leafă. Un înscris făcut de Gh. Eminovici cu preotul Emanoil Bercea, la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
galbeni pe lună, pentru urmarea cursurilor. Nu cu același entuziasm l-au întîmpinat ai săi de la Ipotești. Șerban era tot acasă și tot fără rost, Iorgu, ofițerul, încă de pe la 15 sept. venise acasă, grav bolnav de tuberculoză, pentru a fi îngrijit de familie, cu medici din Botoșani, iar pentru Matei, înscris în clasa a V-a, la liceul "Laurian", bătrînul Eminovici deja dăduse 22 galbeni directorului, Emil Tokarsky, ca să-l țină în gazdă, cu tot ce-i trebuia, pe perioada 22
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ciopraga. Iași: Junimea, 1974, 292 p. (Eminesciana 1) * IBRĂILEANU, G. Mihai Eminescu: studii și articole. Ediție îngrijită, prefață, note și bibliografie de Mihai Drăgan. Iași: Junimea, 1974, 384 p. (Eminesciana 2) * VIANU, Tudor. Mihai Eminescu. Prefață de Al. Dima. Ediție îngrijită de Virgil Cuțitaru. Iași: Junimea, 1974, 355 p. (Eminesciana 3) * BULGĂR, Gh. De la cuvânt la metaforă în variantele liricii eminesciene. Iași: Junimea, 1975, 263 p. (Eminesciana 4) * CĂLINESCU, G. Viața lui Mihai Eminescu. Iași: Junimea, 1977, 408 p., 15 il
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Teodorovici. Iași: Junimea, 1978, 312 p. (Eminesciana 13) * Eminescu după Eminescu. Comunicări prezentate la Colocviul organizat de Universitatea din Paris-Sorbona (12-15 martie 1975) Eminescu après Eminescu. Communications présentées au Colloque de 12-15 mars 1975, à l'Université de Paris-Sorbonne. Volum îngrijit de Dimitrie Păcurariu. Iași: Junimea, 1978, 351 p. (Eminesciana 14) * MARIN, I.D. Eminescu la Ipotești. Iași: Junimea, 1979, 240 p. (Eminesciana 15) * KOJEVNIKOV, I.A. Mihai Eminescu și problema romantismului în literatura română. Traducere, prefață și indice de autori de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
trecut și prezent Hadrian, Zenon, Piranesi, Thomas Mann, Mishima care de asemenea s-au retras și s-au izolat, și cu care se compara constant în sinea ei. Ipohondria lui Yourcenar cerea izolare geografică. Este mult mai ușor să te îngrijești și astfel să te bucuri de protecția psihică pe care ți-o oferă ipohondria când ești departe de lumea dezlănțuită unde ești supravegheat. Cu toate acestea, Marguerite și Grace erau mai puțin retrase decât păreau. Marguerite avea nevoie de singurătate
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
zei, să nu aibă nici un cămin spiritual în care să-și găsească mângâierea? Zeii anticilor funcționaseră la fel de eficient ca Hristos și martirii lui de mai târziu. Dar în timpul acestui moment din secolul al II-lea umanitatea a trebuit să se îngrijească de ea însăși, să se bazese pe propriile ei resurse nereligioase. Această rezistență solitară rațională, proactivă, senzuală, veșnic armonizată cu moartea individuală a format baza versiunii unice a melancoliei: aceeași pe care artiștii renascentiști, care o fascinaseră pe Youcenar, au
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
a femeii în luptă cu teribilul cancer ori a celui amenințat să rămână singur. Agonia asistată, splendida Rugă a femeii ("Lasă-mă să trag eu toate ponoasele,/ să fiu eu cea care suferă./ tu rimează un nufăr cu o nufără,/ îngrijește crinul,/ soarbe și pentru mine o picătură din vinul/ care a mai rămas-/ Amână cât poți acel ceas,/ acea oră-// Pe mine oricum mă devoră") sau teribilul Bocet al bărbatului urlându-și singurătatea, înmormântarea, doliul, visul-coșmar, spaima de uitare nu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
China (Jurnal de turism cultural, Editura Sedcom Libris, Iași, 2000); Grenade și îngeri (proză, Editura Junimea, Iași, 2001); Sciatică de Copou: Tablete și enunțuri civice, Editura NICULESCU, București, 2010; Cezar Ivănescu și Lucian Vasiliu. Dialoguri televizate, Editura Junimea, Iași, 2012. Îngrijește ediții, albume Iași ș.a. Membru al Uniunii Scriitorilor România, al PEN și al Societății Culturale Junimea '90. Deține, între altele: Premiul Național pentru literatură "Nicolae Labiș" (1979), Premiul "Mihai Eminescu" (1983), Premiul Uniunii Scriitorilor, filiala Iași (1990, 1994, 2000), Premiile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în curând starea de sănătate a lui Ștefan l-a trădat. Se simțea din ce în ce mai rău. Organismul său îi cerea substanța cu care se obișnuise. Familia a observat schimbarea și i-a acordat ajutorul de care avea nevoie.Medicii i-au îngrijit trupul, iar cei dragi i-au alinat sufletul. După vizionarea filmului am înțeles că nu este bine să apelezi la droguri, că acestea îți pot cauza neplăceri, dureri, mari suferințe sau chiar moarte.
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by SIMONCA CRISTINA, ALCEA GINA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2018]