11,840 matches
-
a făcut de râs prin modalitatea desemnării candidatului, prin zgomotul care a premers, a însoțit și a urmat respectivei candidaturi, prin jocurile balcanice de culise / 82 De la d-l Turcu la d-nii Pleșiță, Merce, Ciurlău... ejusdem farinae, Securitatea ne face agenda în continuare! / 87 Ori îmbătrânesc eu, ori mergem pe o cale complet greșită, împrumutând de la societatea de consum numai epifenomenele și "românizându-le" pe deasupra / 92 La noi, e plin de vipuri și vipițe... Sigur, scriitorul poate încerca și chiar poate
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
catolici din domeniul presei, fiind astfel unul intern, spre deosebire de Expoziția mondială a presei catolice, care s-a adresat întregii lumi, dorind să se evidențieze performanțele și amploarea presei catolice. Ca urmare a participării la Congres, publicațiile din România au preluat "agenda" discutată la această întâlnire și în perioada următoare. Aceste concepții și teme, dezbătute în cadrul evenimentului (lupta împotriva comunismului, contestarea francmasonilor etc.) s-au regăsit ulterior în publicațiile catolice românești (urmând cu fidelitate directivele stabilite în cadrul congresului). III.1.2. Expoziția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
centru Biserica și Vaticanul, (dar prin viziunea unor ziariști catolici, care s-au adresat de această dată publicului din România). Astfel, prin articolele sale, ziarul a vizat un dublu rolul: de a informa Vaticanul despre problemele cele mai importante ale agendei publice din România, dar și de a prezenta populației din țara noastră unele evenimente internaționale având la bază viziunea Bisericii. Interesul deosebit al Vaticanului și implicarea sa directă (prin intervenția nunțiului de la București) în înființarea acestui ziar, finanțarea lui cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
În anul 1992, Conferința Mondială de la Rio, intitulată ‘Earth Summit’, a decis că mediul înconjurător și dezvoltarea economică sunt compatibile și au obiective complementare, concretizându-se în adoptarea unui program global de acțiune pentru o dezvoltare pe termen lung, respectiv Agenda 21 . În preambulul acesteia se spune: Umanitatea se află într-un moment decisiv al istoriei sale. Ne confruntăm cu o disparitate crescută între popoare și în cadrul acestora, o creștere a sărăciei, tot mai multă foamete, tot mai multe boli și
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
sporită și o mai bună administrare a ecosistemelor și un viitor mai sigur și mai prosper. Nicio națiune nu poate face acest lucru de una singură. Dar împreună putem: într-un parteneriat global pentru o dezvoltare durabilă.” [www.un.org]. Agenda 21 este un proiect amplu, ce privește implementarea dezvoltarii durabile la nivel global, fiind concepută astfel încât să cuprindă toate ariile, de la ,,Agenda 21 Globală” și până la nenumăratele proiecte din toată lumea din cadrul ,,Agendei 21 Locale”. Acest proiect se reafirmă cu putere
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
lucru de una singură. Dar împreună putem: într-un parteneriat global pentru o dezvoltare durabilă.” [www.un.org]. Agenda 21 este un proiect amplu, ce privește implementarea dezvoltarii durabile la nivel global, fiind concepută astfel încât să cuprindă toate ariile, de la ,,Agenda 21 Globală” și până la nenumăratele proiecte din toată lumea din cadrul ,,Agendei 21 Locale”. Acest proiect se reafirmă cu putere în anul 2002 în cadrul World Summit on Sustainable Development organizat la Johannesburg. Conceptul de dezvoltare durabilă s-a conturat de-a lungul
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
global pentru o dezvoltare durabilă.” [www.un.org]. Agenda 21 este un proiect amplu, ce privește implementarea dezvoltarii durabile la nivel global, fiind concepută astfel încât să cuprindă toate ariile, de la ,,Agenda 21 Globală” și până la nenumăratele proiecte din toată lumea din cadrul ,,Agendei 21 Locale”. Acest proiect se reafirmă cu putere în anul 2002 în cadrul World Summit on Sustainable Development organizat la Johannesburg. Conceptul de dezvoltare durabilă s-a conturat de-a lungul unor dezbateri internaționale susținute, fiind definit, în cadrul Comisiei Mondiale pentru
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
a le ajuta să atingă niveluri de dezvoltare similare cu regiunile dezvoltate. Prioritățile Uniunii Europene se află la confluența dintre interesul general comunitar și interesul individual al statelor membre și vizează orizonturi largi de timp și spațiu din perspectiva globalizării. Agenda Lisabona (2000) încearcă să răspundă provocărilor globalizării printr-o strategie care să transforme Uniunea Europeană în „cea mai competitivă economie bazată pe cunoaștere din lume” prin reforme care să asigure: creștere economică, ocupare și dezvoltare durabilă [Proiect - strategie post aderare 2007
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
cunoaștere din lume, capabilă de creștere economică durabilă, cu locuri de muncă mai multe și mai bune și o mare coeziune socială”; Indicatorii structurali permit o prezentare mai concisă și o mai bună evaluare a realizărilor în timp, vis-à-vis de Agenda Lisabona și sunt folosiți în analiza prezentată în Raportul Progresului Anual al Comisiei către Consiliul Europei. o euroindicatorii, care oferă o prezentare a indicatorilor macroeconomici pe termen scurt pentru Zona Euro, Uniunea Europeană și fiecare Stat Membru, pe luni sau trimestre
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
ale dezvoltării la nivelul Uniunii Europene în Raportul anual al Comisiei înaintat Consiliului Europei. În Raportul pentru anul 2008 se folosesc 14 indicatori structurali care permit o prezentare concisă și o bună evaluare a realizărilor pe perioada analizată vis-à-vis de Agenda Lisabona. Lista celor 14 indicatori structurali se prezintă astfel [Structural Indicators, http://ec.europa.eu/eurostat, 2008]: 1. Baza economică generală: - PIB pe locuitor în PPS (exprimat în relație cu media UE 27 = 100); - Productivitatea muncii (PIB în PPS pe
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
notăm totuși că prin minimal-raționalitate am în vedere preferințe care sunt complete și tranzitive. footnote>), care să îndeplinească o serie de condiții considerate intuitive. Funcția de bunăstare socială ar trebui să: permită indivizilor să prefere oricum doresc între alternativele de pe agendă (condiția domeniului universal), să transforme orice preferință unanimă a indivizilor în preferință socială (condiția Pareto slabă), în compararea a două alternative să excludă, din determinarea preferinței sociale, informațiile irelevante despre alte alternative (condiția independentei față de alternativele irelevante). În urma unei demonstrații
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Sen (1976) amendează (după cum am menționat deja) condiția Pareto și nu pe cea a domeniului nerestricționat; în al doilea rând, soluția Sen introduce preferințele de gradul II în discuția despre paradoxul libertarian: fiecare individ are o preferință în privința alternativelor de pe agendă și o preferință despre cum să conteze preferințele pe alternativele din agendă. Niciuna dintre celelalte soluții nu procedează în acest mod, în sensul că nu sunt introduse preferințe despre preferințe. footnote>. Voi prezenta acum primul grup de restricții ale domeniului
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cea a domeniului nerestricționat; în al doilea rând, soluția Sen introduce preferințele de gradul II în discuția despre paradoxul libertarian: fiecare individ are o preferință în privința alternativelor de pe agendă și o preferință despre cum să conteze preferințele pe alternativele din agendă. Niciuna dintre celelalte soluții nu procedează în acest mod, în sensul că nu sunt introduse preferințe despre preferințe. footnote>. Voi prezenta acum primul grup de restricții ale domeniului universal: 3.1. Restricția Fine În (1975), Fine propune cel puțin două
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în j-variante decisivitatea libertariană și decisivitățile paretiene. De aici, preferințele nu sunt libertariene disjunct-monotone. În plus, dacă preferințele nu sunt libertariene disjunct-monotone, prin Pam, procedura paretiană nu se poate folosi pe nicio pereche care poate fi formată din alternativele de pe agendă. Rămânem, așadar, în toate cazurile, cu preferințele sociale generate de aplicarea drepturilor. 6.2.* Criterii pentru admisibilitatea soluțiilor paradoxurilor Sen-Gibbard [d.6.2.4*]: Condiția ILa (liberalism pe probleme amendat): Pentru fiecare individ i N∈ există atâtea probleme câte x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de ecodezvoltare a fost înlocuit cu cel de dezvoltare durabilă, numărul de participanți a fost mult mai mare, dovadă că importanța unei asemenea dezvoltări s-a dovedit a fi mai mult decât necesară. Unul din rezultatele Conferinței de la Rio este Agenda 21, un plan de implementare al dezvoltării durabile, cu începere din sec. XXI, care a fost reafirmat la Johannesburg, în 2002. Într-o perioadă în care evoluția tehnologică ne transpune într-o lume în care totul se schimbă în jurul nostru
Caleidoscop by Gabriela Hritcu-Meşenschi () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93245]
-
ca și mișcările similare din Germania de Vest și statele Beneluxului. Protestatarii au devenit insignifianți după semnarea Tratatului de Interzicere a Testelor Nucleare: era din ce În ce mai greu să pretinzi că anihilarea amenința Europa; dezarmarea a fost Înlocuită de subiecte noi pe agenda radicală. Chiar și În URSS, fizicianul atomic și disidentul Andrei Saharov a abandonat tema riscului unui dezastru nuclear iminent, Îndreptându-și atenția „dinspre problemele mondiale spre apărarea indivizilor”. Majoritatea occidentalilor erau, fără Îndoială, În favoarea dezarmării nucleare, atunci când subiectul le era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
2%, iar În 1956 a fost scos În afara legii de Curtea Constituțională). PSD avea astfel monopolul stângii și reușea să absoarbă toate elementele tinere și protestatare ale epocii. Dar când a ajuns la putere alături de creștin-democrați și a adoptat o agendă reformistă și moderată, PSD și-a Înstrăinat elementele radicale ale stângii. S-a creat astfel o arenă extraparlamentară pentru noua generație destabilizatoare de extremiști politici. Liderii politici din Germania de Vest nu aveau de ce să se teamă de ascensiunea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
semnificația acțiunilor lui Nagy, Îndeosebi renunțarea la sistemul monopartit, Într-o țară care nu era importantă pentru ampla strategie americană (mai multă atenție din partea Washingtonului primise criza recentă din Polonia). Iar când Ungaria a apărut, În cele din urmă, pe agenda CNS la ședința din 8 noiembrie, părerea generală - de la Eisenhower În jos - a fost că vina le revine integral britanicilor și francezilor. Dacă aceștia n-ar fi invadat Egiptul, Uniunea Sovietică n-ar fi putut ataca Ungaria. Administrația Eisenhower avea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
studenți care au mărșăluit pe străzile Londrei până la ambasada americană din Grosvenor Square, cerând hotărât sfârșitul războiului din Vietnam (și sprijinului neconvins pe care guvernul laburist Îl acorda Statelor Unite). Faptul că mai toate disputele și solicitările timpului proveneau dintr-o agendă politică, și nu din una economică e legat de circumstanțele aparte ale deceniului și de originea socială a celor mai proeminenți activiști. Ca și 1848, anii ’60 au oglindit o Revoluție a Intelectualilor. Dar nemulțumirile zilei aveau o dimensiune economică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
umilească sau să concedieze personalul după dorință. Salariații nu se bucurau de respect, opiniile lor nu erau ascultate. Din ce În ce mai multe voci solicitau o inițiativă sporită din partea lucrătorilor, mai multă autonomie profesională, chiar autogestiune (self-management). Aceste probleme nu mai fuseseră pe agenda conflictelor de muncă În Europa de pe vremea Frontului Popular, În 1936. Sindicatele și partidele politice le scăpaseră din vedere, ocupate fiind cu revendicări tradiționale și mai ușor de manipulat: salarii mai mari, zile de lucru mai scurte. Dar ele se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
organizațiile clasice de stânga, ci grupările neoficiale ale stângii „extraparlamentare”. Liderii lor - comuniști disidenți, universitari care teoretizau autonomia muncitorilor, purtători de cuvânt ai organizațiilor studențești - au identificat primii noile surse de nemulțumire În sectorul industrial și le-au inclus În agenda lor. Mai mult, universitățile ofereau chiar ele o analogie irezistibilă. și acolo, o forță de muncă nouă și neorganizată (afluxul inedit de studenți) se confrunta cu anumite condiții de viață și muncă inacceptabile. și acolo, o veche elită avea puteri
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lume era alta, iar preferințele politice au Început să reflecte, la Început lent, aceste schimbări. În al doilea rând, prosperitatea și reformele sociale din anii ’60 epuizaseră efectiv programul și viziunea partidelor tradiționale. Succesul lor i-a deposedat de o agendă credibilă pe politicienii stângii și dreptei deopotrivă, În special după ploaia de reforme liberale din anii ’60. Nici instituțiile statului și nici obiectivele generale ale politicii economice nu erau un subiect de controversă. Pe agendă rămăseseră ameliorarea relațiilor de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
i-a deposedat de o agendă credibilă pe politicienii stângii și dreptei deopotrivă, În special după ploaia de reforme liberale din anii ’60. Nici instituțiile statului și nici obiectivele generale ale politicii economice nu erau un subiect de controversă. Pe agendă rămăseseră ameliorarea relațiilor de lucru, legislația Împotriva discriminării În acordarea de locuințe și posturi, extinderea facilităților educaționale etc. - probleme serioase, dar nu subiecte de aprinsă dezbatere politică. În al treilea rând, existau acum criterii alternative de apartenență politică. Minoritățile etnice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
acest lucru nu compensa salariile mici și nesiguranța locurilor de muncă. Salariile egale cu ale bărbaților și creșele Înființate aproape de locul de muncă au devenit astfel solicitările de bază ale salariatelor din Occident și au rămas de atunci permanent pe agenda politică. Femeile cu serviciu (și cele fără) căutau sprijin pentru Îngrijirea copiilor, dar nu doreau neapărat să aibă cât mai mulți copii. Ba chiar, odată cu creșterea prosperității și a timpului petrecut la serviciu, doreau mai puțini - sau, cel puțin, voiau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
crescut constant, În 1987 depășind 7,1%. În Marea Britanie Însă, sistemul electoral era făcut să dezavantajeze partidele mici sau extremiste, și a funcționat Întocmai. În Scandinavia, partidele cu cauză unică precum ecologiștii (sau pacifiștii, sau feministele) au fost eclipsate de agenda politică ecumenică a formațiunilor politice existente - de ce să strici un vot pe „verzi”, când social-democrații sau partidele agrare pretindeau că Împărtășesc aceleași preocupări? În Norvegia, de exemplu, ecologismul a avut la fel de mult succes ca În Germania: Încă din 1970, planurile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]